• „Predicţiile despre viitor, cu câteva excepţii, au subestimat mereu ritmul progresului tehnologic”, spune fizicianul Michio Kaku

    Viitorul viitorului

    Când scriu, mai sunt câteva ore până când PSD va citi textul moţiunii de cenzură în faţa câtorva parlamentari de duminică. Criza politică e în desfăşurare. Cum se va încheia e scenariu de anticipaţie. Moţiunea va trece şi PSD va reuşi să păstreze guvernarea împreună cu UDMR şi ALDE. Sau […]

    Vezi mai mult ›
  • „Multe partide de dreapta copiază strategiile populiştilor şi nu fac altceva decât să intre în tabăra populiştilor în speranţa că votanţii
nu vor fi deranjaţi de acest lucru”, Krouwel

    Populişti vs. Elite: „Nu poţi copia strategia populiştilor. Nu poţi fi un Le Pen mai bun”

    „Elitele sunt inamicul pentru că au plecat de lângă poporul şi ţin partea minorităţilor”- este una dintre cele mai comune idei de discurs pe care o vom auzi de la un politician populist. În lupta lor cu populiştii, elitele se lovesc de un zid cu mult mai real decât planul […]

    Vezi mai mult ›
  • În România, universitatea joacă rolul de triere a candidaţilor pentru elitele economice, militare si pentru alte elite, dar în mică măsură
pentru elitele politice

    Elita parlamentară: provocările cresc, educaţia scade. 

    Din 1989 încoace, elita românească a reuşit să ducă la bun sfârşit o serie de proiecte importante. România este membră a UE şi NATO şi, cel puţin la nivel declarativ, împărtăşeşte valorile occidentale de libertate şi democraţie. Totuşi, sunt şi restanţe importante. Gradul de corupţie este ridicat, iar o parte […]

    Vezi mai mult ›
  • Mircea Cărtărescu a reuşit să se adapteze la noua perioadă istorică şi la noua structură culturală, reinventându-se constant
(via cotidianul.ro)

    În centrul canonului

    de Daniel Cristea-Enache Exemple de succes scriitoricesc semnificativ, în noua societate, sunt rare: Mircea Cărtărescu, Dan Lungu, Filip Florian… Scriitorii români constrânşi şi obligaţi să se adapteze la condiţiile cenzurii au fost nevoiţi să se adapteze la diminuarea interesului public pentru literatură, după momentul în care cenzura a dispărut. Pentru […]

    Vezi mai mult ›
  • Elita românească: Miza standardelor identitar-culturale

    Elita românească: Miza standardelor identitar-culturale

      de Dragoş Paul Aligică Dacă noţiunea de elită e privită şi folosită în termeni sociologici standard – bazaţi pe teoria stratificării sociale şi asimetriilor intrinseci de putere, status şi autoritate într-un sistem social dat- atunci cele două întrebări de la care pleacă discuţia lansată de Revista Sinteză îşi găsesc […]

    Vezi mai mult ›
  • Pe româneşte, Wikipediei i-am putea spune „dă ca să îţi dau”, dar fără stigma egoismului implicat în zicala românească

    Elitismul adhocratic al elitelor mediilor sociale digitale

    Text de Sorin Adam Matei Ce ne spun aceste cifre, însă? Cine sunt acei super contribuitori, ce domină vârful piramidei de producţie digitală? Sunt ei o prezenţă constantă în lumea comunicării cibernetice? Este aceasta o lume dominată de câţiva inşi? Este lumea digitală dominată de o cabală? Povestea este mult […]

    Vezi mai mult ›
  • Când preşedintele american Donald Trump numeşte „fake news” un post de televiziune cu reputaţia CNN, nu face decât să adâncească şi
mai mult această banalizare a minciunii. Cine mai spune adevărul şi cine nu?

    „Fake news”: în așteptarea unui răspuns adevărat la banalizarea minciunii

    Să o spunem repede, câtă vreme adevărul mai are ceva relevanță: democrațiile funcționale nu pot fi imaginate decât ca fundamentate pe adevăr. Atacând frontal însuși principiul adevărului, după care lumea noastră a încercat să se așeze cumva de la Iluminism încoace, fenomenul „fake news” este, în esență, un atac la […]

    Vezi mai mult ›
  • Finanţările Soros au fost prezentate, punctual, de diferite site-uri mai mult sau mai puţin obscure ca dovezi ale „reţelei”

    Dezinformare si fake news: cum se repetă istoria

    De Iulian Comănescu În presa offline sau online și pe rețelele sociale din România s-a publicat aproape orice tip de neadevăr, de la Găina cu pui vii a lui Ion Cristoiu la aberațiile anti-vaccin ale Oliviei Steer. Știrile false in extenso sunt de mai multe feluri, de la intoxicare-propagandă la […]

    Vezi mai mult ›
  • Impactul fake news în Moldova e mai mare decât în Romania, unde în mare parte sursele sunt „îndiguite”, fiind vorba de site-uri
cvasi-anonime, dar share-uite periodic în online în momente-cheie

    Informații vs. fake news, bătălia prezentului

    Distorsionarea adevărului cu scopul unui câștig politic nu este o practică nouă. Propaganda și istoricul utilizărilor sale se întind până la cele mai vechi timpuri. Nou este faptul că propaganda și știrile false folosesc și mediul online și dețin similitudini: ambele sunt metode de denaturare a adevărului, de convingere emoțională, care doresc să instige la acțiune, în majoritatea cazurilor negativă.

    Vezi mai mult ›
  • Adevăr sau provocare?

    Adevăr sau provocare?

    Asistam, în urmă cu câţiva ani, la o dezbatere între două echipe de adolescenţi pe o temă care mi-a ridicat sprâncenele şi atenţia: „O lume în care fiecare persoană ar spune adevărul şi numai adevărul ar fi mai bună decât lumea în care trăim”.

    Vezi mai mult ›

Recomandari