• Michael Schmidt. De veghe-n lanul cu ovăz

    Michael Schmidt. De veghe-n lanul cu ovăz

    Povestea lui de business începe în anul 1994, odată cu înființarea companiei Automobile Bavaria, ca unic importator pentru marca BMW. Astăzi conduce unul din cele mai mari grupuri de dealeri auto din Europa centrală şi de Est. Dar afacerile lui Michael nu sunt totul. Vorbește destul de puțin despre ce […]

    Vezi mai mult ›
  • Florin Bercean, coordonatorul Lotului olimpic de Judo al României

    Rio – capăt de drum?

    S-a născut într-o zi de 13 şi, prin tot ce a făcut, a întărit regula conform căreia „norocul ţi-l faci cu mâna ta”. În drumul spre succes, atitudinea contează în aceeaşi proporţie în care contează perseverenţa, strategia şi, da, e nevoie şi de o doză de noroc. Adunate la un […]

    Vezi mai mult ›
  • Tăureni – satul în care copiii au luat handbalul de coarne

    Tăureni – satul în care copiii au luat handbalul de coarne

    Text de Patrice Podină A fost odată un proiect elaborat pentru a veni în sprijinul sportului şi practicanţilor mişcării sportive. Demarat la începutul anilor 2000, în urma unui pariu între fostul prim-ministru Adrian Năstase şi omul de afaceri Ion Ţiriac, programul guvernamental prin care Nastase s-a ambiţionat să construiască peste […]

    Vezi mai mult ›
  • Sticlăria, satul care nu și-a pierdut tezaurul

    Sticlăria, satul care nu și-a pierdut tezaurul

      „Mergeți tot înainte și mai întrebați, că aici toată lumea îl cunoaște”, ne spune un sătean dintr-o localitate aflată la aproximativ cinci kilometri de Scobinți, comuna unde ne așteptăm să îl găsim pe Constantin Curecheriu, declarat de către UNESCO Tezaur Uman Viu. Venind dinspre Iași, imediat ce am ajuns […]

    Vezi mai mult ›
  • În casa din Salva, Virgini Linul a organizat un muzeu în care şi-a expus toate creaţiile cu ajutorul cărora speră să readucă în atenţie
problema portului popular

    Ia, haina care a îmbrăcat nu doar România

    Într-o casă impunătoare aflată pe o străduță aparent izolată din localitatea Salva, județul Bistrița-Năsud, se află un adevărat muzeu al portului popular românesc, păzit cu multă strădanie și imaginație de meșterul popular Virginia Linul. Crescută într-o familie cu cinci copii în care numai necuvântătoarele nu lucrau cu mărgeaua și stativele, […]

    Vezi mai mult ›
  • Munca pământului este tot mai dificilă din cauza schimbărilor meteorologice, indiferent că eşti „fermier mecanizat” sau lucrezi cu mâna şi cu sapa

    Întoarcerea la obârşie. Gânduri din hamac

    Am trecut prin multe în viaţă şi acum mă gândesc că am găsit reţeta fericirii: o viaţă liniştită şi retrasă la ţară, unde să poţi fi util oamenilor cărora este uşor să le faci un bine şi care nu sunt obişnuiţi să îl primească; o muncă folositoare, odihnă, natură, cărţi, […]

    Vezi mai mult ›
  • Roadele Bărăganului nu se regăsesc în bunăstarea localnicilor

    Satul din Câmpia Nesfârșită

    Dacă vrem să înțelegem de ce un sat de câmpie e mai negru la chip și mai slăbănog, de ce mâinile din care luăm harbujii sunt ca ghearele de lut, de ce cimitirul lor se întinde până la orizont, iar ciorile țin loc de privighetori, de ce lanul copt nu umple hambarele și burțile oamenilor, atunci trebuie să-l căutăm la el acasă, să-i intrăm pe sub pielea uscată de crepet și să-l întrebăm ce mai face. Și chiar dacă el o să tacă, noi să-l mai întrebăm o dată.

    Vezi mai mult ›
  • În vacanţa de vară din 2015, impacţii din Clubul „Ştefi Hârlău” au venit în ajutorul a 15 familii nevoiaşe din două comunităţi izolate - Poiana
Deleni şi Parcovaci. Ei au făcut curat în casele bătrânilor, le-au oferit mese calde, au adus un doctor care să-i consulte gratuit

    Țară, țară vrem IMPACT!

    Suntem toți responsabili pentru situația aceasta, însă nu cred că prin programe educaționale standard și politici de masă putem să rezolvăm, în același timp, și problema potențialului nevalorificat al olimpicilor și cea a abandonului școlar din mediul rural. Mai mult, astfel de standardizări pot conduce chiar la mărirea decalajului de stoc educațional între urban și rural. Cel mai elocvent exemplu este cel al finanțării școlii pe baza costului standard pe elev.

    Vezi mai mult ›
  • Bucovină, plai cu flori – mai ai o șansă

    Bucovină, plai cu flori – mai ai o șansă

      Dacă mergi spre Bucovina dinspre Bistrița-Năsăud, prin Pasul Tihuța, trecerea e ca dintr-o lume în alta. Unde în urmă cu 50 de kilometri vedeai case săsești, de cealaltă parte a trecătorii peste Munții Bîrgăului, satele pare că au dispărut în umbra pădurilor seculare care de sute de ani le […]

    Vezi mai mult ›
  • Una dintre marile probleme ale lumii rurale româneşti e că, de mai bine de 25 de ani, decalajul de nivel de viaţă între sat şi oraş a
rămas la fel în România

    Satul românesc – clișee și soluții

    L-am întâlnit pe domnul profesor Dumitru Sandu în noul campus al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din București, situat pe Șoseaua Panduri, la numărul 90. Campusul este aerisit și verde, cu o biserică în mijloc, despre care portarul mi-a spus că se umple cu studenți în perioada examenelor. Biroul […]

    Vezi mai mult ›

Recomandari