Antreprenor român în ţara excepţiilor de la regulă

Interviu cu Ioan Popa, fondatorul grupului de firme Transavia


Să conduci cea mai mare fabrică producătoare de carne de pui din România este greu şi în acelaşi timp foarte delicat. Să nu uităm că trăim într-o ţară în care practica excepţiilor şi legile impredictibile îi sfidează zilnic pe antreprenorii români, o ţară în care doar „fraierii” îşi plătesc impozitele la zi. Nu e deloc simplu să vinzi zeci de mii de tone de carne pe o piaţă exigentă şi capricioasă cum este piaţa cărnii de pui din România. Ca urmare, cu atât mai complicată devine misiunea de a te gândi la o strategie care să te plaseze lider pe această piaţă. Dar simţul antreprenoriatului ţine de construcţia omului şi de caracterul lui, ţine foarte mult de primii ani din viaţă şi, fie că acceptăm sau nu, realitatea este că nu toţi ne-am născut antreprenori.

În urmă cu 26 de ani, Ioan Popa, inginer specializat în zootehnie, originar din Sibiu, punea în apropierea municipiului Alba Iulia bazele unei companii cu capital 100% românesc care astăzi a devenit unul dintre cele mai reputate business-uri de familie din România şi lider local al industriei de carne de pui. „Un om realist şi sănătos la cap nu putea la vremea aceea să spere că poate ajunge la dimensiunile unui business pe care îl are Grupul Transavia acum”, precizează antreprenorul Ioan Popa. Cu sediul administrativ în comuna Sântimbru, judeţul Alba, în al 26-lea an de funcţionare, compania Transavia a ajuns să aibă o producţie anuală de peste 70.000 de tone de carne de pui, o cifră de afaceri de peste 135 milioane de euro şi profit de peste 16,5 milioane de euro, devenind un model de business de succes pentru piaţa locală şi internaţională. Modelul de funcţionare propriu are la bază un sistem de business integrat vertical: de la cultivarea cerealelor, la recoltarea acestora şi adaptarea pentru hrana puilor, la ferme de creştere, abatoare, fabrică de procesare a cărnii şi distribuţie.

Ioan Popa

Afacerea s-a dezvoltat în permanenţă în fiecare an şi nu a existat nici un moment în cei 26 de ani de când funcţionează în care antreprenorul Ioan Popa să nu se gândească la profit. „Când faci un business, trebuie să te gândeşti că îl faci pentru profit. Cine propovăduieşte alte motive este snob. Orice om din lumea asta care face o afacere, o face ca să câştige bani”, spune cu sinceritate antreprenorul. În cazul companiei Transavia, acesta a fost investit întotdeauna în firmă în vederea dezvoltării. „Ce să faci cu profitul? Un om normal nu poate să consume atâţia bani chiar dacă îşi asigură necesităţile de zi cu zi la un nivel superior. Atunci nu îi rămâne decât să se dezvolte. Depinde însă de fiecare dintre noi cum vrem să facem asta. Cei care doresc să obţină profit rapid, se expun riscului.

Eu nu fac imobiliare, nu joc pe bursă. Listarea la bursă o consider cel mai toxic lucru din lume. Nu am suspus compania sau familia la riscuri majore. Am mai avut credite, dar în aşa fel încât să le putem achita. Nu am avut niciodată restanţe la bănci sau la bugetul statului”, afirmă Ioan Popa.

„Modelul meu sunt eu”

Ca fiecare început şi înfiinţarea companiei Transavia a fost condiţionată de un anumit context, în acest caz de o economie socialistă zdruncinată din toate încheieturile după Revoluţie. În 1991, în judeţul Alba, dr.ing. Ioan Popa a înfiinţat Transavia prin achiziţia unui fost CAP de vaci şi transformarea completă a acestuia în fermă pentru pui de carne. Cinci ani mai târziu, Transavia a pus în funcţiune primul abator propriu. În următorii ani a urmat extinderea business-ului şi a fost dezvoltat sectorul de creştere a păsărilor, prin achiziţionarea şi modernizarea completă a fermelor de la Oiejdea, Sântimbru, Pâclişa şi Galda de Jos (judeţul Alba).

„Cred că fiecare român îşi dorea atunci mai mult decât să fie un simplu angajat la stat şi probabil tot o asemenea motivaţie m-a împins şi pe mine să fac ce am făcut. Diferenţa dintre mine şi alţii a fost poate faptul că eu am vrut să fac ceea ce ştiam şi pentru ce eram pregătit. Înainte de a pune bazele Transavia, eram manager la o companie de stat tot din domeniul avicol. Aşa că am hotărât să o iau pe cont propriu, desigur la mici dimensiuni”, precizează antreprenorul Ioan Popa. Cu câte găini a început, este poate cea mai frecventă întrebare care îi este adresată fondatorului şi directorului general Transavia. De fiecare dată, antreprenorul se simte obligat să explice că termenul „găini” este mult prea generic şi trebuie pus în context. „La început am crescut şi găini şi pui. Am avut o fermă mai mică în care am crescut găini ouătoare şi pui de carne. Produceam ouă şi le vindeam în diverse magazine şi creşteam pui pe care îi tăiam în abatoarele de stat la vremea respectivă. Fie mi-i cumpărau ei, fie îi sacrificau şi vindeam eu carnea pe unde puteam”, îşi aminteşte Ioan Popa.

Fondatorul Transavia nu a avut un model pentru această afacere şi mărturiseşte, de altfel, că nu a avut niciodată modele în viaţă. „Modelul meu sunt eu. Nici nu vreau să mă iau după modele. Cine doreşte să copieze pe altcineva, vă asigur că greşeşte de fiecare dată. Cred că fiecare trebuie să fim noi înşine”, spune Ioan Popa. Familia a avut întotdeauna încredere în el şi l-a susţinut în toate deciziile. Astăzi, cei cinci fraţi ai săi deţin toţi funcţii de conducere în companie şi contribuie fiecare, după competenţe, la dezvoltarea afacerii.

„Eu de altfel am o personalitate mai pregnantă şi nu sunt uşor de dirijat. În fiecare familie, în fiecare formă de comunitate sunt oameni care conduc, care domină şi alţii care se lasă dominaţi sau vor, nu vor, se supun regulilor care le fac alţii. Dar familia a avut încredere în deciziile pe care le-am luat. Timpul confirmă treaba aceasta”, precizează Ioan Popa.

După 26 de ani antreprenorul se află într-un loc la care nu visa să ajungă şi spune că un om realist şi sănătos la cap nu putea la vremea aceea să îşi imagineze că poate ajunge la dimensiunile unui business pe care îl are Transavia acum. Nu putea să gândească acest lucru pentru simplul fapt că la vremea respectivă nu exista nicio unitate de stat de dimensiunea aceasta. „Lucrurile se schimbau atunci cu o ritmicitate extraordinar de mare încât nu ştiai ce se întâmplă de azi până mâine şi cu atât mai puţin să visezi ce va fi peste 25 de ani. Fiecare a început un business cu gândul să trăiască mai bine, să câştige mai mult şi să aibă o viaţă mai confortabilă. Marea majoritate a întreprinzătorilor de atunci nu aveau orizont de aşteptare pentru că nu aveau modele în jurul lor. Cei mai mulţi dintre noi nici nu ieşisem peste graniţă ca să vedem altceva, să avem la ce visa”, mărturiseşte fondatorul companiei Transavia.

În fiecare an, responsabilităţile în interiorul companiei s-au multiplicat odată cu dimensiunea firmei. Dacă afacerea a început de la o fermă care avea câteva hale pe câteva sute de metri pătraţi, în toţi aceşti ani au fost construiţi peste 500.000 de metri pătraţi de clădiri industriale în care se desfăşoară activitatea. „Nu mai este nimic similar acum cu ceea ce era în urmă cu 26 de ani. De aceea este foarte complicat ca cineva să conducă un business de dimensiunea asta dacă nu a luat-o de jos şi dacă nu a urmat toţi paşi. Un începător s-ar speria de dimensiunea lucrurilor şi de complexitatea lor. Lucrurile sunt foarte delicate şi grele în acest moment. Nu poţi să iei decizii bune în necunoştinţă de cauză sau fără experienţă”, mărturiseşte Ioan Popa.

Cu privire la modul său de a conduce afacerea, Ioan Popa se declară un fel de „moaşă comunală”. În continuare evită să delege sarcini atunci când le poate gestiona singur, dar chiar dacă ar vrea să le facă el pe toate, uneori este obligat să se bazeze pe experienţa directorilor de departament, o echipă care de altfel s-a format în interiorul firmei şi a crescut odată cu ea. Ioan Popa este obişnuit să controleze şi să supravegheze absolut tot ce se întâmplă în companie şi recunoaşte că nu există ceva în firmă despre care să nu ştie. „Toate lucrurile sunt stabilite şi nu se fac fără voia şi fără ştirea mea”, spune antreprenorul. În 2016, compania Transavia şi-a inaugurat un nou sediu administrativ în comuna Sântimbru, la circa 11 kilometri distanţă de Alba Iulia, o construcţie impresionantă din sticlă, sub forma unui ou, dotată la cele mai înalte standarde pentru angajaţii săi.

Românii, consumatori pretenţioşi

Noul sediu administrativ al companiei Transavia, inaugurat în anul 2016, în comuna Sântimbru

Industria alimentară din România a evoluat foarte mult mai ales în ultimii zece ani, spune directorul general Transavia şi, cel puţin la carnea de pasăre îşi asigură necesarul pentru piaţa internă. Mai exact, industria avicolă din România este capabilă să producă atâta carne cât consumă populaţia din interior. Presiunea importurilor şi a preţurilor însă îi obligă pe producătorii locali să fie foarte atenţi la direcţia de dezvoltare pe această piaţă.

Transavia are o poziţie de lider în industria cărnii de pasăre la ora actuală, fiind cel mai mare producător de carne de pui din România. Marea majoritate a produselor le vinde pe piaţa românească şi o parte mai mică, de 10-15 procente, merge la export dar, în general, produse procesate. Consumatorul român este un consumator pretenţios, spune directorul Transavia din proprie experienţă. „Circulând mult în lume şi uitându-mă la pieţele străine pot să spun că românii sunt selectivi şi sensibili cu privire la ceea ce mănâncă. De multe ori am văzut pe pieţele occidentale produse din domeniul avicol pe care nu cred că românii le-ar cumpăra. Românii sunt mai atenţi la calitate. Probabil că şi noi, producătorii din industrie, din dorinţa de a face faţă concurenţei externe am făcut lucrurile mult mai rapid decât alţii şi pot să spun că la noi pe piaţă, excluzând poate o piaţă, două, din Anglia sau din ţările mai sofisticate, produsele arată mai bine decât cele din afară. Mă refer la produsele mele”, explică antreprenorul.

Nu este simplu să vinzi zeci de mii de tone de carne dacă nu ai piaţă şi dacă nu ai un produs pe care să îl cumpere lumea. Dar românii sunt, fără discuţie, consumatori de carne de pasăre, aceasta fiind a doua categorie de carne ca nivel de consum în România. Pe primul loc rămâne tot carnea de porc dacă luăm în considerare şi preparatele. Dacă în cazul cărnii de pui, românii au ajuns la un consum de 23 de kilograme, în cazul cărnii de porc, cu tot cu preparate, consumul este undeva la 31 de kilograme pe cap de locuitor.

Momente bune în companie, spune directorul Ioan Popa, există în fiecare an pentru că afacerea s-a dezvoltat în permanenţă şi niciodată nu a stat pe loc. „Nu a existat niciun moment în mintea noastră în care să nu ne gândim că trebuie să facem profit. Pot să spun că atunci când am făcut achiziţii, am avut o creştere mai mare, dar creşterea nu a venit fără problemele pe care le aveau cei pe care i-am preluat din exterior. Când am preluat Avicola Braşov, de exemplu, putem spune că am avut o creştere, dar nu foarte mare. A fost o creştere pe care ne-o puteam asigura şi în mod organic, nu neapărat prin achiziţii. La vremea când i-am cumpărat, produceau 7000 de tone de carne pe an şi acum produc 25.000 de tone cu aceleaşi capacităţi şi cu jumătate din personalul pe care îl aveau”, precizează directorul general al Grupului Transavia.

Regulile să fie aceleaşi pentru toată lumea

Ceea ce realizează Grupul Transavia pe piaţa locală poate intra în seria excepţiilor într-o ţară în care instabilitatea mediului politic şi economic nu face decât să pună piedici în calea dezvoltării afacerilor locale. Favoritismul continuă să fie aplicat celor „aleşi”, în timp ce dări la stat plătesc doar „fraierii”. Statul nu este făcut să ajute pe cineva, nu este o organizaţie de caritate, spune directorul general Transavia, dar ar trebui să aplice tratamente egale, fără diferenţieri pe criterii neştiute de nimeni.

Transavia dispune de 314 hale în 24 de ferme de creştere a păsărilor

„Statul este o noţiune abstractă. Este făcut să gestioneze lucrurile ţării, nu să ne ţină de mână. Eu nici nu am cerut vreodată lucrul acesta şi nici nu sper la asta. Eu cred că fiecare dintre noi trebuie să se adaptăm legilor statului, legi care ar trebui să fie clare, să fie predictibile, să nu se schimbe în fiecare zi. Pe noi, ca antreprenori, ne interesează politicile stabile. Sigur, ne-ar interesa să fie şi bune, dar dacă nu sunt bune, cel puţin să fie stabile şi să nu se schimbe în fiecare zi o prostie, cu alta mai mare. Noi, cei care conducem din mediul de afaceri, trebuie să ştim cum să ne adaptăm la reguli. O condiţie importată ar fi ca regulile să fie aceleaşi pentru toată lumea. Eu sunt împotriva excepţiilor. Nu sunt de acord cu nicio excepţie de la regulă pentru nimeni, indiferent cine eşti şi ce statut ai. Excepţiile nu sunt sănătoase pentru nimic şi pentru nimeni. Din păcate, practica excepţiilor ţine de când mă ştiu şi nu se mai termină”, atrage atenţia antreprenorul Ioan Popa.

Indeciziile sunt şi ele catastrofale pentru mediul de business, spune fondatorul Transavia. „Nu ne putem juca la nesfârşit cu vorbele şi cu faptele. La noi, din păcate, viaţa politică are o influenţă nefastă asupra mediului economic, să nu mai zic că nici pe departe deciziile nu sunt în consonanţă cu mediul economic. Cele mai multe decizii pe care le iau politicienii nu au nicio treabă cu mediul economic. Când se mimează o consultare cu mediul de afaceri este una de formă şi nu se ţine cont de părerea noastră niciodată. Mai avem discuţii cu miniştri sau oameni din ministere dar sunt doar pentru a bifa un moment şi pentru a arăta că au intenţii bune. Dar când ies afară zic ce mai vor şi «fraierii» ăştia. Problema spinoasă este că marea majoritate habar nu au ce caută acolo, darămite să mai ştie ce să facă pe posturile pe care sunt. Mă uit câteodată crucit ce personaje ajung să conducă destinele unui minister. Pe mulţi dintre ei nu i-aş accepta nici pe un post la mine în firmă, darămite să conducă un minister. Câteodată sunt siderat şi nu pot să realizez pe ce criterii ajung anumiţi oameni pe anumite posturi. Şi atunci nu mă mai miră ce decizii iau, sau ce efecte au deciziile şi munca lor”, precizează antreprenorul.

În momentul în care aducem vorba despre politicile UE şi despre influenţa acestora asupra mediului de afaceri din România, directorul general al companiei Transavia refuză să îşi exprime o părere. „Nu suportă hârtia să redaţi ce cred eu despre politicile UE”, afirmă cu eleganţă antreprenorul Ioan Popa.

Transavia în cifre

Transavia dispune de 314 hale în 24 ferme de creştere a păsărilor, 4 ferme vegetale, o fabrică de nutreţuri combinate, 3 abatoare performante de ultimă generaţie şi o fabrică de procesare a cărnii. 15% la sută din producţia anuală a companiei merge pe piaţa de export, în mai multe ţări europene, precum Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Olanda, Ungaria, Grecia, Slovacia, Bulgaria, Spania şi Croaţia. Transavia este cel mai important producător de carne din România, cu fermele proprii de creştere în şapte judeţe din România (Alba, Cluj, Sibiu, Braşov, Mureş, Harghita şi Caraş-Severin). Toate produsele sunt realizate în conformitate cu normele de calitate europene, sub controlul autorităţilor sanitar-veterinare şi de mediu, iar în anul 2006 compania a primit distincţia de furnizor al Casei Regale a României.

Directorul general Transavia încearcă de ani buni să îşi explice motivele pentru care statul român aplică un tratament favorizant companiilor străine şi nu sprijină în acelaşi mod afacerile româneşti. Îl surprinde că foarte mulţi români urlă din toate încheieturile când este vorba de capitalul străin, dar foarte rar aude pe cineva care să deschidă gura când vine vorba de investitorii români. „Ajutoarele de stat se dau companiilor străine, de cele mai multe ori multinaţionalelor care sunt mai bogate decât toată România. Eu nicicum nu pot să înţeleg de ce li se dă acelora ajutoare de stat şi nouă nu. Noi, cei care nu primim ajutoare şi nu primim nici un sprijin, plătim impozite de trei ori mai multe decât companiile străine. Atunci ajungi să îţi pui întrebarea, de ce unii sunt trataţi într-un fel şi unii în altul. Eu nu am nicio problemă cu companiile străine sau cu cele româneşti, dar aş dori să fim toţi trataţi la fel şi să nu plătească dări la stat numai fraierii. Să plătească toată lumea, după aceleaşi reguli. Pe mine, ca om de afaceri, nu mă deranjează impozitul pe cifra de afaceri, dar m-ar deranja dacă nu este calculată realist. Dacă s-ar face o analiză corectă nu aş avea nicio problemă să îmi pună statul impozit pe cifra de afaceri. Să se vadă o medie în România cât plătesc primii 100 de producători impozit pe profit şi să se stabilească un procent. Dacă vor să ne facă praf, o pot face. Dar dacă se ţine cont de realitatea economică nu este nicio problemă. Nu ar trebui să ne deranjeze. Faci, nu faci profit, îţi plăteşti dările la stat”, precizează antreprenorul Ioan Popa.

Acesta nu îşi explică nici cum foarte multe companii, de regulă străine, dar şi româneşti, funcţionează 20 de ani, nu fac profit nici un leu în 20 de ani, dar se dezvoltă incredibil. „Cei care le conduc sunt chiar aşa incompetenţi? Sau de unde au avut bani să funcţioneze 20 de ani fără să facă profit. Sper să îşi pună aceste întrebări şi autorităţile statului. Avem şi în judeţul Alba firme străine care au primit zeci de milioane de euro ajutoare de stat şi nu plătesc impozit pe profit pentru că nu fac profit. Cum dezvolţi o activitate economică de sute de milioane de euro şi nu faci profit? Eu nu pot să judec treaba asta, deşi sunt om de afaceri. Nu mă duce capul să o încadrez undeva, decât la categoria golănie sau hoţie. Mutăm banii dintr-un buzunar în altul pentru a fenta statul prin diferite metode, unele legale, altele mai puţin legale şi unele chiar ilegale”, spune Ioan Popa.

Destinul economiei româneşti este în aer pentru că nimeni nu este preocupat să îl direcţioneze pe calea corectă şi fiecare fuge de probleme atunci când ar fi cea mai mare nevoie ca acestea să fie soluţionate, consideră la ora actuală fondatorul companiei Transavia. De multe ori, ca om de afaceri în România, ajungi să te întrebi de ce nu se iau decizii ferme, sau de ce atunci când se iau decizii bune, există voci care distorsionează acele decizii. Antreprenorul Ioan Popa are mari îndoieli că schimbarea va veni de la generaţia tânără şi îndoielile îi sunt confirmate în fiecare zi, spune el. „Generaţia tânără şi aici nu mă refer doar la actuala generaţie de antreprenori, habar nu are ce vrea să facă în viaţă sau cea mai mare parte dintre aceşti tineri au aşteptări foarte mari fără să ofere nimic, nu au nicio disponibilitate să facă ceva în plus, fiecare vânează posturi cu timp de lucru scurt, cu maşină la scară. Fără să facă vreun efort. Majoritatea tinerilor nu ştiu ce vor să facă cu viaţa lor după ce termină liceul. De exemplu, noi avem unităţi care sunt la 20 de km de oraşe care au instituţii de învăţământ superior pentru cadre din agricultură, ingineri agronomi, medici veterinari şi, din mii de absolvenţi, nu vine nimeni la interviuri când avem posturi disponibile. Toţi se fac medici veterinari, dar nu vor să lucreze în ferme. Îşi fac farmacii, cabinete de câini şi de pisici. De aceea sunt sceptic că tânăra generaţie va rezolva problemele acestei ţări”, explică Ioan Popa.

Generaţia tânără şi aici nu mă refer doar la actuala generaţie de antreprenori, habar nu are ce vrea să facă în viaţă sau cea mai mare parte dintre aceşti tineri au aşteptări foarte mari fără să ofere nimic, nu au nicio disponibilitate să facă ceva în plus, fiecare vânează posturi cu timp de lucru scurt, cu maşină la scară.

Ioan Popa, fondator Transavia

România este un paradox, mai spune antreprenorul. „Avem vârfuri, dar foarte puţine. Pe vremea când am făcut eu şcoala, exista un echilibru. Acum însă, dacă pornesc 30 de persoane cu gândul să urce un munte, doi ajung în vârf, la mijloc nu vezi niciunul şi restul rămân jos”.

În ceea ce priveşte viitorul afacerii sale, Ioan Popa este conştient că nu va trăi veşnic şi că la un moment dat trebuie să formeze un om care să preia frâiele afacerii. Dacă acest om va fi chiar fiica lui, Theodora, încă rămâne de văzut. „Fiica mea este un copil de excepţie, atât ca pregătire, dar şi din punct de vedere al caracterului şi o pot plasa fără să stau pe gânduri printre cei care, dacă îşi propun, pot ajunge fără probleme pe cel mai înalt vârf. Se implică încă de acum foarte mult în companie, dar mi-aş dori să nu facă ceea ce am făcut eu. Nu îmi doresc ca ea să conducă afacerea din poziţie executivă. Eventual ca preşedinte de companie care să vină cu viziunea, nu cu execuţia. Nu aş dori să îşi consume viaţa conducând o companie de asemenea nivel, pentru că atunci nu va mai avea viaţă personală. Dar am încredere că timpul le va rezolva pe toate. Compania cred că va mai creşte în continuare chiar dacă uneori spun că mă opresc, sau m-am săturat. Am spus de multe ori treaba asta şi nu am făcut-o”, precizează Ioan Popa.

Oricine va conduce business-ul Grupului Transavia în viitor va trebui să aibă antreprenoriatul în sânge. Va trebui să vină cu idei inovatoare pentru acest business, va trebuie să aibă răbdare şi respect pentru valoarea muncii şi exigenţa la locul de muncă să o transforme în normalitate. „Mi s-au făcut şi propuneri să vând afacerea, pentru că orice firmă mare e bună de mireasă. Dar nu mă pot să mă trezesc dimineaţa din pat să nu am unde să merg la muncă. Sper că aţi remarcat că am spus muncă, nu serviciu. În plus, o am pe Theodora, am nepoţi, fraţi care lucrează în companie şi consider că este mai bine să îşi câştige existenţa muncind decât să aibă bani la ciorap şi să fie nişte rataţi. E mai sănătos să câştigi bani muncind. Dacă te trezeşti cu banii în cont, ce mai faci cu viaţa ta? Nu mai ai nici un orizont”, consideră antreprenorul Ioan Popa. În compania pe care o conduce în calitate de director general, Ioan Popa recunoaşte că există foarte mulţi oameni care sunt factori de decizie la diverse nivele, dar care nu au nimic în comun cu ramura economică. Unii nu au nici studii superioare, spune el, dar sunt mai buni pe posturile lor decât alţii care au o pregătire. De câte ori are ocazia, antreprenorul ţine să amintească faptul că atunci când angajează oameni în firma lui, angajează caractere. „Caracterul omului îl simt dintr-o conversaţie. Dacă omul are caracter, poţi să muţi munţii cu el, dacă are un caracter fără valoare, devine cel mai periculos om”, atrage atenţia Ioan Popa.

Studiu asupra consumului de carne de pui din România

De la o companie de asemenea dimensiuni cum este astăzi Transavia multă lumea se aşteaptă ca implicarea în comunitate să fie una substanţială. Ca urmare, în baza principiului că „cel care are mulţi bani trebuie să dea şi la alţii”, zeci de cereri de sponsorizare sunt trimise la adresa companiei. Cum gestionează antreprenorul Ioan Popa această situaţie? La fel cum îşi conduce şi afacerea: cu chibzuinţă. „Eu nu consider că unii trebuie să îi ţină în spate pe alţii. Sigur, sunt şi oameni cu probleme. Eu nu sunt de acord cu ajutoarele sociale, de exemplu. Noţiunea de ajutor este pentru cei neputincioşi. Transavia se implică în proiecte care vizează pe cei mulţi şi de aceea nu dăm sponsorizări pentru că cineva vrea să dea o petrecere sau un banchet. Primim zeci de cereri de sponsorizare, dar de regulă ne îndreptăm spre a rezolva probleme care vizează o anumită parte din comunitate cum au fost anumite proiecte de modernizare a unor secţii din spitale”, precizează directorul general Ioan Popa. Astfel, Spitalul Judeţean de Urgenţă din Alba Iulia, a fost susţinut de compania Transavia prin mai multe sponsorizări pentru dotarea sau modernizarea unor secţii, precum cea de Chirurgie şi Urologie, secţia de Cardiologie şi Medicină Internă, precum şi secţiile de Urgenţe şi Oncologie. De asemenea, la finalul lui 2015, compania a contribuit la dotarea unei biblioteci din satul apusean Ponorel, comuna Vidra, cu mobilier şi cărţi sau a sponsorizat echipa de baschet feminin a Universităţii 1 Decembrie din Alba Iulia şi echipa de volei Clubul Sportiv Blaj.

În ultimii zece ani, antreprenorul Ioan Popa este foarte atras de lumea golfului în paralel cu pasiunea pentru schi. În curând, municipiul Alba Iulia va avea în împrejurimi un teren de golf creat la cele mai înalte standarde, atât în ceea ce priveşte amenajarea, cât şi dotările şi spaţiile de cazare. Investiţia îi aparţine tot directorului general al Grupului Transavia, dr.ing. Ioan Popa. „Eu nu pot să merg în concediu mai mult de o săptămână pentru că mă plictisesc. Nici nu simt nevoia. Nu mă simt obosit. Mă detaşez de companie de fiecare dată când plec de la serviciu. Foarte rar sunt sunat după ce plec de la muncă pentru că aşa mi-am obişnuit colaboratorii. Sunt cazuri rare când trebuie să intervin odată ce am plecat acasă. La mine nu sună niciodată telefonul de la serviciu atunci când sunt în concediu”, precizează directorul general al Grupului Transavia.

Statul este o noţiune abstractă. Este făcut să gestioneze lucrurile ţării, nu să ne ţină de mână. Eu nici nu am cerut vreodată lucrul acesta şi nici nu sper la asta. Eu cred că fiecare dintre noi trebuie să se adaptăm legilor statului, legi care ar trebui să fie clare, să fie predictibile, să nu se schimbe în fiecare zi. Pe noi, ca antreprenori, ne interesează politicile stabile

Ioan Popa, fondator Transavia

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

three + nine =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te