Art Safari 2017, o lună de artă în centrul Bucureștiului

Interviu cu Ioana Ciocan, curator independent și directorul Art Safari, realizat de Cristina Beligăr


După ce în 2016 a deschis porțile Palatului Dacia-România pentru 25.000 de vizitatori și personalități din cadrul instituțiilor muzeale locale, dar și internaționale precum Tate Modern, Comisia de Cultură a Parlamentului din Bavaria sau Muzeul Beelden aan Zee din Olanda, Art Safari vine anul acesta, între 19 mai și 18 iunie, în întâmpinarea publicului cu nu mai puțin de 7.000 m2 de artă puși la dispoziție de incinta Galeriilor Kretzulescu.

Temele ediţiilor Art Safari sunt gândite de echipă, dar propuse de board-ul şi ambasadorii brandului Art Safari. Foto © Mihai Zgondoiu

Evenimentul este destinat, deopotrivă, artei românești și regionale, cu accent pe evoluțiile sale recente, fiind invitate să expună galeriile de artă contemporană, atât din România, cât și din mediul internațional. Este un eveniment unic ca amploare în România, care prezintă publicului o Expoziție Centrală curatoriată de către un expert internațional, anul acesta Wim Waelput – directorul Centrului de Artă Contemporană din Ghent, și o zonă expozițională la care sunt invitate să expună cele mai importante galerii de artă contemporană și modernă românească și internațională. Un eveniment cu adevărat notabil în cele patru săptămâni de Art Safari va fi Luchian și Independenții, o mare expoziție dedicată lui Ștefan Luchian, cu prilejul Centenarului Luchian, reunind laolaltă sute de capodopere din muzee și colecții private, despre înnoirea ireversibilă pe care Luchian și artiștii independenți o aduc picturii românești la sfârșitul secolului al XIX-lea.

„La început am fost extrem de sceptică când am fost invitată să coordonez Art Safari. Era un demers extrem de dificil, dacă nu imposibil, să ai un Pavilion de artă în România, un hibrid format dintr-un Pavilion Muzeal și un Târg de Artă. Și lucrurile nu au devenit mai simple, la nivel organizatoric, patru ani mai târziu. Avem însă o singură certitudine: România are nevoie de acest eveniment cultural”, a declarat Ioana Ciocan director al Pavilionului de Artă București – Art Safari.

Despre tema ediției din 2017 – Colecții și Colecționari – și despre Art Safari ca platformă pentru vânzarea și cumpărarea artei contemporane am stat de vorbă cu Ioana Ciocan, curator independent și director al Pavilionului de Artă București – Art Safari.

 

„Rolul colecționarului este extrem de important, el sprijină demersul artistic, conservă operele și lucrările din colecția sa și le pune în valoare. Dar în primul rând este un vizionar, de multe ori descoperă artiști, când aceștia nu sunt foarte cunoscuți și, prin achiziționarea de lucrări, participă activ la dezvoltarea lor profesională”, Ioana Ciocan, director Art Safari

 

 

Foto © ART WALL

Imobilul Kretzulescu din București, unde se va desfășura a patra ediție Art Safari, a fost construit după planurile arh. George M. Cantacuzino, în perioada 1934 – 1939 și se remarcă prin galeriile sale, inspirate din arhitectura clasică italiană. Pe locul în care astăzi se află Galeriile Kretzulescu (Calea Victoriei 45), a existat până spre sfârșitul anilor `30 Hanul Kretzulescu, o clădire ce găzduia prăvălii și odăi. Odată cu lucrările pentru consolidarea Palatului Regal, hanul a fost demolat (1938) și în anii următori au început lucrările pentru ridicarea Galeriilor Kretzulescu, care între anii `70 – `80, la etajele II și III, au găzduit Centrul de Informatică și Documentare al Direcției Securității Statului. Din 1989 până în prezent, galeriile au fost închise, cu excepția spațiului de la parter, care găzduiește librării.

Ce presupune organizarea celei mai mari expoziții de artă din România în termeni de infrastructură, logistică, finanțare? Unde se depun eforturile cele mai mari?

În primul rând, o asemenea organizare presupune o echipă ambițioasă, energică și mare iubitoare de artă. Și, bineînțeles, care are puterea ca de fiecare dată să o ia de la capăt! Una dintre componentele importante ale Pavilionului de Artă București – Art Safari de până acum a fost reintroducerea în circuitul urban a spațiilor abandonate – Galeriile Kretzulescu în 2017 și Palatul Dacia – România în 2016. Deci, la fiecare ediție trebuie să privim cum miile de metri de pereți ridicați de noi dispar și spațiul își pierde viața, clădirile intră din nou în uitare și abandon. Ne-ar plăcea să putem avea un spațiu fix în care an de an să organizăm Art Safari. În 2017 avem de-a face cu o investiție de aproximativ 500.000 de euro, dacă ținem cont inclusiv de valoarea produselor și serviciilor contractate în regim de barter; la nivel de valoare asigurată a operelor expuse, aproximativ 4 milioane de euro. Anul acesta, datorită succesului de anul trecut – când am avut 25.000 de vizitatori în 10 zile – ne-am extins perioada expozițională la o lună (19 mai – 18 iunie) și odată cu mărirea perioadei evenimentului, a crescut și investiția. Efortul logistic este împărțit pe etape lunare, pentru că avem de-a face cu un Pavilion de artă care este format din mai multe componente: Pavilionul Galeriilor de Artă Contemporană, unde lucrările se pot achiziționa; Expoziția Centrală – componenta expozițională, non comercială; zona Art Safari Kids dedicată workshopurilor de artă pentru copii; zona de conferințe – Art Safari Dialogue; Pavilionul artei tinere, independente.

Pe ce criterii se alege tema de la o ediție, la alta, în acest caz, al ediției din 2017, tema Colecții & Colecționari? Își doresc, poate, aceste teme să suplinească/completeze anumite lipsuri din educația pe care ar trebui să o primim în școli cu privire la piața de artă și mediul artistic în general?

Temele sunt gândite de echipă dar propuse de board-ul și ambasadorii brandului Art Safari. Anul trecut am sărbătorit 100 de ani de DADA și am considerat că e firesc să avem această temă, mai ales că nimeni nu s-a încumetat să organizeze o amplă expoziție dedicată acestui fenomen. Succesul din 2015 (20.000 de vizitatori) ne-a determinat să organizăm în 2016 cea mai mare expoziție dedicată Centenarului Dada din România. Opere din patrimoniul a 16 muzee și 21 de colecții private, din România și străinătate, au format Expoziția Centrală a celei de-a treia ediții Art Safari. Am deschis porțile Palatului Dacia – România, o altă clădire uitată a Bucureștiului, pentru 25.000 de vizitatori și personalități de la muzee locale, dar și instituții internaționale precum: Tate Modern, Comisia de Cultură a Parlamentului din Bavaria, Muzeul Beelden aan Zee și Curatoriumul european al dosarului de candidatură al Bucureștiului la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Ne-au onorat cu prezența specialiști din muzeele de artă din Stockholm, Varșovia, Viena, Haifa, Strasbourg, Paris, Haga etc.

Încă de la prima ediție, Art Safari și-a dorit să joace un rol activ în educație: în 2015, la Ciclop începe programul pilot Art Safari Kids, unde copiii, după o înscriere prealabilă și după un tur ghidat specializat în expozițiile Art Safari urmau cursuri practice de artă în Pavilionul Muzeal. În 2016, programul s-a dezvoltat și la atelierele ținute de specialiști în artă au participat 700 de copii. Acum, în 2017, vom avea două spații dedicate programelor educaționale, împărțite pe vârste: 3-12 ani și 12+. De asemenea, vom avea un program dedicat copiilor și părinților care vor putea participa la ateliere împreună. Mai mult de atât, prin amabilitatea ambasadei Israelului, pe 9 iunie părinții și copiii vor beneficia de un workshop creativ, realizat de artistul Hanoch Piven.

Care este imaginea pe care o au românii despre colecționarii de artă și ce ați descoperit în ultimii ani în care ați organizat Art Safari că reprezintă de fapt colecționarul? Care a fost și este rolul lui?

Noi generații de colecționari încep să se formeze în România și cred că vom avea multe de spus în arta contemporană, pe plan european, în perioada următoare. Ne bucurăm să vedem că maeștrii români sunt descoperiți de noua clasă de colecționari, care achiziționează și artă super contemporană românească. Rolul colecționarului este extrem de important, el sprijină demersul artistic, conservă operele și lucrările din colecția sa și le pune în valoare. Dar în primul rând este un vizionar, de multe ori descoperă artiști, când aceștia nu sunt foarte cunoscuți și, prin achiziționarea de lucrări, participă activ la dezvoltarea lor profesională. Ne bucurăm că relația colecționarilor cu Art Safari este una durabilă și pentru fiecare ediție a Pavilionului colecționari importanți ne-au împrumutat lucrări.

„De la an la an schimbăm sediul și intrăm în spații mai puțin accesibile, uitate sau chiar neștiute de bucureșteni, tocmai pentru a pune reflectoarele pe clădiri care au reprezentat ceva pentru București. Le readucem în circuitul bucureștean, facem lumea să conștientizeze importanța lor. Dacă în 2015 am intrat în Ciclop, iar în 2016 ne-am bucurat de Palatul Dacia – România, anul acesta a venit momentul Galeriilor Kretzulescu”, Ioana Ciocan, director Art Safari

Care este motivația din spatele ideii de a organiza acest pavilion de artă în fiecare an în alt spațiu?

Toată lumea era nerăbdătoare să vadă în ce loc se va desfășura Pavilionul de Artă București – Art Safari și anul acesta. Unde mai mergem, ce clădire mai scoatem la lumină? De la an la an schimbăm sediul și intrăm în spații mai puțin accesibile, uitate sau chiar neștiute de bucureșteni, tocmai pentru a pune reflectoarele pe clădiri care au reprezentat ceva pentru București. Le readucem în circuitul bucureștean, facem lumea să conștientizeze importanța lor. Dacă în 2015 am intrat în Ciclop, iar în 2016 ne-am bucurat de Palatul Dacia-România, anul acesta a venit momentul Galeriilor Kretzulescu (Calea Victoriei 45, lângă Muzeul Național de Artă al României), unde ne vom bucura de 7.000 m2 de artă.

Când ați preluat cârma acestui eveniment îl vedeați ca un proiect pe termen lung? Era un proiect ce îi lipsea României?

Art Safari a fost de la început un proiect cultural care promitea multe. Ne-am bucurat să vedem reacțiile pozitive ale oamenilor care ne treceau pragul și, an de an, am dezvoltat proiectul, l-am adaptat cerințelor pieței, dar și scenei de artă și visurilor noastre și am ajuns la formula din acest an. O lună de artă în centrul Bucureștiului! Un spațiu pentru iubitorii de artă, galerii care expun lucrări ale artiștilor pe care îi reprezintă, prezențe internaționale din lumea artei și o importantă componentă educațională. Credem că Art Safari scoate la lumină importanța artei și oferă o educație în acest sens, fie că vorbim de expoziții sau de atelierele și tururile ghidate pe care le oferim. Dar vă mărturisesc că am fost extrem de sceptică când am fost invitată să coordonez Art Safari. Era un demers extrem de dificil, dacă nu imposibil, să ai un Pavilion de artă în România, un hibrid format dintr-un Pavilion Muzeal și un Târg de Artă. Și lucrurile nu au devenit mai simple, la nivel organizatoric, 4 ani mai târziu. Avem doar o singură certitudine: este nevoie de acest eveniment cultural, publicul din an în an mai numeros îl iubește și ni-l cere. Așa am ajuns de la 5, la 10 zile și, iată că în acest an am făcut saltul pe care ni-l programasem strategic pentru 2019: o lună!

 

Care este aportul Art Safari în piața de artă din România? Ce direcție v-ați propus să îi dați acestui eveniment în contextul în care auzim mereu spunându-se că un proiect, sau altul își dorește să așeze România pe harta mondială

Ne vom ghida foarte mult după galeriști și nevoile lor, dar și după public. De altfel, Art Safari a apărut în strategia București Capitală Europeană a Culturii, iar acum Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturalǎ realizează, în parteneriat cu Pavilionul de Artă București – Art Safari, Studiul despre Artă Contemporană – un proiect pilot la nivelul municipiului București. Acesta va fi un instrument extrem de folositor în creionarea evenimentele noastre viitoare.

Doar dacă ne gândim la tinerii artiști care sunt prezenți la Art Safari în cadrul programului The Space, la galeriile prezente, dar și la expozițiile din fiecare an, cu tematici diferite sau la programele educaționale Talk Non Stop, Art Safari Kids și Art Safari Dialogue, realizăm dinamismul evenimentului. Vizitatorii devin mai deschiși și interesați de arta contemporană, artiștii devin mai cunoscuți pe plan național, dar și internațional, și invităm nume importante în domeniul artei la Art Safari tocmai pentru a fi mai conștienți de ce se află în afara granițelor țării atunci când ne raportăm la artă.

Care considerați că este cea mai importantă componentă a expoziției Art Safari, din cele trei anunțate: comercială, educațională și muzeală?

Cele trei componente sunt în strânsă legătură, aș putea spune. Nu ar trebui să ne întrebăm care e cea mai importantă, ci mai degrabă cum se pot susține una pe cealaltă? Dacă educația nu există, nu vor exista nici colecționarii sau cumpărătorii. La Art Safari educăm prin tururile ghidate și susținem dezvoltarea dragostei pentru artă. Nu putem ignora partea comercială, întrucât doar așa poate exista o piață sănătoasă: prin tranzacții legale și autentificate de către galerii. Credem în toate aceste trei componente și fiecare are rolul său, bine stabilit, în cadrul Art Safari iar noi nu putem decât să vă invităm să le descoperiți.

Putem spune despre Art Safari că este o platformă pentru vânzarea și cumpărarea artei contemporane? Sau este deocamdată doar un mediu de tatonare?

De la prima ediție Art Safari a avut o clară componentă de târg de artă, unde galeriile erau aduse laolaltă. Acum ne aflăm la cea de-a patra ediție și, în tot acest timp, ne-au trecut pragul mulți colecționari care au plecat mulțumiți de la Art Safari și galeriști care au raportat vânzări. Galeriile devin mai vizibile și accesibile într-un unic spațiu, iar colecționarii își întregesc colecția, ceea ce ne face să credem că Art Safari ne priește tuturor. Este un mediu de tatonare din punct de vedere financiar, întrucât este extrem de costisitor să refacem clădiri abandonate și fără partenerii noștri acest lucru nu ar fi posibil.

Art Safari scoate la lumină importanţa artei şi oferă şi o educaţie în acest sens prin workshopurile de artă pentru copii.
Foto © ART WALL

Există un anume element de unicitate al Art Safari care îl evidențiază de alte expoziții la nivel internațional?

Art Safari este un hibrid, iar programele din care acesta este compus îl fac să se plieze pe piața din România, care este una atipică.

Ce dezvăluie lucrările/artiștii din acest an care participă la expoziție despre actualul trend al pieței de artă?

Lucrările vorbesc foarte mult despre identitatea artiștilor, raportată la factorii de natură socială, politică sau chiar istorică. Expoziția Centrală intitulată Notes on a Landscape, va fi curatoriată de Wim Waelput, directorul platformei pentru artă contemporană din Ghent, afiliată cu Școala de Arte și va surprinde arta românească dintr-o perspectivă transistorică, prin lucrări de la începutul modernismului până în contemporaneitate. Aceasta propune o explorare de actualitate a preocupărilor artistice reprezentative pentru arta românească, punând accent pe factorii identitari și geopolitici.

Ioana Ciocan este curator independent și directorul Art Safari din 2014. În 2015 a făcut parte din echipa Curatoriumului care a dezvoltat dosarul de candidatură București 2021 – Capitală Culturală Europeană. A inițiat și coordonat programe de artă în spațiul public și ține regulat conferințe pe teme legate de artă în spațiul public și politici curatoriale în Europa de est. Din 2009 este asistent universitar – Universitatea Națională de artă din București și din 2010 este doctor în arte vizuale. Membru în jurii de specialitate și din 2011 este editor asociat – Revista Arta. A publicat la editura Vellant cărțile Proiect 1990-program de artă în spațiul public 2010-2014 și Transformation. Romanian Sculpture 25 Years After the Revolution.

 

 

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

2 + 12 =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te