Bogdan Stanciu Articole de Bogdan Stanciu

Dunărea, într-o dimineață de primăvară, la Eșelnița

Pe Clisură, în sus şi în jos

În ultimii ani, de la Orşova, pe Dunăre în sus, de-a lungul a circa 25 de kilometri, s-a dezvoltat o nouă destinaţie turistică, exclusiv pe seama întreprinzătorilor privaţi. Comunele Eşelniţa şi Dubova sunt epicentrul noii dezvoltări, prima fiind situată de-a lungul şoselei de „coastă” care şerpuieşte pe marginea Dunării, a […]

Vezi mai mult ›
Schituri și mituri în țara care nu există

Schituri și mituri în țara care nu există

Despre schiturile rupestre din zona Nucu – Aluniș, în Munții Buzăului, chiar și călători experimentați ajung să afle întâmplător, cel mai adesea când vizitează Vulcanii Noroioși, destinația turistică numărul 1 din județul Buzău. E de ajuns să intri în vorbă cu un localnic din Berca sau din alte sate amplasate […]

Vezi mai mult ›
Patru hidrocentrale istorice cu arhitectură monumentală: Peleş, Sinaia 0, Someşul Rece şi Sadu 1 (în sensul acelor de ceasornic)

Castelele electrice din Carpați

Tehnologia epocii lui Jules Verne încă propulsează primele hidrocentrale de pe teritoriul României. Peleș, Sinaia 0 și Sadu I sunt trei muzee vii, cu arhitectură aristocratică, unde turbinele muncesc fără oprire de peste o sută de ani.

Vezi mai mult ›
Între Cluj și Huedin se întinde o microregiune aproape necunoscută turiștilor români, cu sate unde se găsesc încă porți sculptate, case străvechi, obiceiuri autentice și dansuri tradiționale

Călător în Țara Călatei

Maghiarii îi spun Kalotaszeg, românii, Țara Călatei. E zona care se întinde, în lung, între Cluj-Napoca și Huedin și, în lat, de la platourile înalte ale Apusenilor clujeni, până pe văile Nadășului și Almașului. În total sunt cam 40 de sate – majoritatea românești, unele mixte și câteva preponderent maghiare […]

Vezi mai mult ›
În urmă cu 10 ani, pe clădirea Berlaymont a Comisiei Europene din Bruxelles, un mesh uriaş
saluta aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană | Foto: Georges Boulougouris

Sărăcia lucește mai puțin

Cât de mult a profitat România de aderarea la Uniunea Europeană pentru a recupera decalajele economice? Am încercat să răspundem la această întrebare comparând din câteva perspective țara noastră cu Croația, un stat mai prosper decât România în 2007, dar care a aderat cu șase ani și jumătate mai târziu, […]

Vezi mai mult ›
Iarna, carnea şi ardelenii. În rolurile principale: pastrama de oaie, muşchiul ţigănesc, salamul de mistreţ,
„kaiserul”, muşchiul file şi caltaboşul. În alte roluri: boia, usturoi, sare şi piper

Sibiul are pâinea și cuțitul

Piața Cibin din Sibiu are ceva în plus față de majoritatea piețelor agroalimentare din România: mândria de a vinde produse locale. Brânzeturi din Mărginime și mezeluri după rețete săsești se întâlnesc aici cu legume și fructe de sezon, miere și siropuri, verdețuri și murături de casă. Într-o parte a pieței, […]

Vezi mai mult ›
Vedere de la fereastra de unde Prinţul Charles admiră peisajele şi urmăreşte păsările, la Valea Zălanului | Foto: Bogdan Stanciu

Luxul simplităţii

La Valea Zălanului, în dimineţile din miezul toamnei, soarele bate pieziş peste dealuri, dinspre Malnaş. Căldura soarelui zbiceşte roua rece, şi din curbura colinelor se ridică un abur tremurat. Într-o poiană de lângă casa Prinţului Charles pasc molcom doi cai. Lângă ei, o căruţă şi o movilă de bălegar tocmai […]

Vezi mai mult ›
Monumentul memorial de la fosta mină Dâlja | Foto: Vakarcs Loránd

Valea Jiului. Două variante de viitor

În Valea Jiului, în 1990 munceau 54.500 de mineri. Prima mină s-a închis în 1994, Lonea Pilier, pe teritoriul Petrilei. În locul ei, acum se găseşte un centru de afaceri, deschis în 2004, – o denumire pompoasă pentru mai multe făbricuţe, în principal de mobilă şi prelucrarea lemnului. Apoi, în […]

Vezi mai mult ›
Faţă în faţă. Gările din Burdujeni (sus) şi Iţcani (jos) în imagini de acum şi de la începutul secolului trecut

Două gări, trei kilometri și o sută de ani

Ițcani și Burdujeni erau acum 100 de ani stațiile terminus ale căilor ferate din Imperiul Austriac, respectiv Regatul României. În cele două stații se făceau controalele de frontieră, iar între ele se găseau pichetele de grăniceri. Acum, ambele deservesc Suceava. „Ce bilet?! Hai, fugiți, că-l mai prindeți pe ăsta de […]

Vezi mai mult ›
Maria Berényi lângă grupul statuar Şcoala Ardeleană din faţa Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj | Foto: Vakarcs Loránd

„A fost o vreme când la Buda se tipărea mai multă carte românească decât la Iaşi sau Bucureşti”

Directoarea Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, Maria Berényi, vorbeşte într-un grai românesc rotund, cam ca pe la Oradea. Câteodată, când nu se găseşte în cadre oficiale, strecoară, parcă înadins, accente şi forme regionale („Dumnezo s-o născut la Micherechi”), pe care le continuă cu un zâmbet bonom. Este autoarea […]

Vezi mai mult ›
Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te