Ruxandra Hurezean Articole de Ruxandra Hurezean

În ceea ce priveşte evoluţia relaţiilor sociale, în cercetarea noastră am văzut că oamenii ştiu să utilizeze reţelele sociale într-un sens
pozitiv. Foto: Nicu Cherciu

Răzvan Nicolescu, antropolog: „Cred că reţelele sociale au mai degrabă potenţial de agregare decât de dezagregare”

Am purtat cu Răzvan Nicolescu o discuţie în interviul următor despre mişcările de stradă din România, despre rolul reţelelor sociale şi transformările sociale la care asistăm, despre post-comunism şi controversatul „post-adevăr”, dar şi despre surprizele ce ne pot aştepta.   Reţelele sociale sunt un univers care ne preocupă tot mai […]

Vezi mai mult ›
Statuia lui Joseph Pulitzer, din orașul natala, Máko (Macău)

Pulitzer și povestea lui, din Mako la Missouri

Se împlinesc 100 de ani de când anual se acordă premiile Pulitzer, pentru cele mai bune producții jurnalistice și literare. Joseph s-a născut la Macău (Mako), la 17 ani a emigrat în Statele Unite, acolo a revoluționat jurnalismul, a luptat pentru adevăr, pentru democrație, a înființat prima școală de jurnalism […]

Vezi mai mult ›
170 de suflete numără astăzi comunitatea evanghelică din Uila, majoritatea romi

Fenomenul Uila – locul unei fuziuni totale

Era primăvară, nu mai era mult până la Paști. Ieșiseră mieii pe câmpuri și se dezmorțise pământul. Nu mai știu cine a dat primul vestea. Dar când au urcat dealul, mai mult în fugă, biserica evanghelică avea ușile deschise la perete. Li s-au întunecat privirile: „Doamne, nu ne lăsa!”, au […]

Vezi mai mult ›
Tibi Uşeriu

Un român, fost autor de jafuri, ajunge campion de maraton și lecție de viață

Bistriţeanul Tiberiu Uşeriu a câştigat pentru a doua oară consecutiv Maratonul 6633 Arctic Ultra, o cursă desfăşurată pe distanţa de 350 de mile (peste 560 kilometri) în apropierea Cercului Polar, el conducând această probă extremă de la început până la sfârşit. Zilele trecute, un maratonist român din Bistrița a publicat […]

Vezi mai mult ›
Icoana Fecioarei Înlăcrimate, pictată de maramureșeanul Ștefan Papp, în catedrala Sfântul Ştefan din Viena.

România trăită departe

Iarna pare la fel peste tot. Doar luminile de Crăciun arată altfel. În marile oraşe se întind ca o constelaţie nouă, deasupra caselor, făcând din noapte zi, prin văile adânci din munţi se risipesc anemice, precum amintirile. Iar în marginea săracă a continentului se adânceşte o beznă rece. Spre luminile […]

Vezi mai mult ›
Intrarea în clădirea care adăpostea administrația militară germană de la București

Lunga iarnă a Bucureștilor

Acum o sută de ani, pe 6 decembrie 1916, capitala cădea sub ocupație germană. Burghezia își apărase interesele personale, fortificațiile n-au apărat nimic – nu erau funcționale -, iar în calea armatelor germane, au ieșit doar două fetițe scăpate de sub ochii lui tante Caterine. Nepregătită, derutată și lăsată singură, […]

Vezi mai mult ›
Podul s-a deteriorat cu fiecare an, astfel încât acum au mai rămas doar „oasele” lui

România ultimului pod

În satul lui George Coșbuc rezistă de sute de ani un pod acoperit, ultimul de acest tip din România, declarat de autorităţi monument istoric de arhitectură cu valoare maximă de patrimoniu. De câțiva ani încoace, podul este în pericol să se prăbuşească, iar autorităţile nu reuşesc să găsească banii necesari, […]

Vezi mai mult ›
„Pisica” de Tălmaciu, un logo care a rezistat cum rareori se întâmplă în business-ul contemporan

Povestea fabuloasă a unui fir de ață

Între cele două Războaie Mondiale, numai în zona Transilvaniei erau înregistrate 136 de fabrici de textile. Astăzi, mai sunt câteva. Însă la Tălmaciu rezistă în mod miraculos, de aproape o sută de ani, o fabrică de ață. A avut un trecut greu, cunoscută după logoul ei – capul de pisică […]

Vezi mai mult ›
Pe lângă multele păcate ale urii este şi acesta că ea nu alege, nu distinge, nu face diferenţa. Loveşte orbeşte

De la Summer of Love la Summer of Trump

„…secretul merge în ambele sensuri, nu ești singurul ce-mi va mânca creierul. Și eu îl pot mânca pe-al tău. Așa că lasă lingura deoparte.” Andrei Codrescu, Arta Uitării. Stăm de vorbă într-o cafenea din Cluj, printre râsetele studenților și chelneri care trântesc ușile bucătăriei. Este o seară rece de toamnă […]

Vezi mai mult ›
Vasile Gliga a lucrat, de la 19 ani, în perioada comunismului, la fabrica de viori din Reghin. După ’90, a considerat că poate duce mai departe,
pe cont propriu, tradiţia fabricării viorilor şi le-a făcut faimoase în toată lumea

Orchestra de lemn. Cum se naște și crește un oraș dintr-o vioară

Legenda spune că lemnul din care se făceau viorile din Cremona ar fi provenit din Munții Carpați, că turcii l-ar fi dus în Italia, maeștrii italieni i-au descoperit valoarea și au venit să-l caute apoi în Munții Gurghiului, acolo unde și acum locul poartă numele de Valea Italianului. Nu știm […]

Vezi mai mult ›
Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te