Articole de Sorin Mitu

În secolul al XIX-lea şi la începutul celui următor, ţări cum ar fi regatul Neapolelui, Bavaria sau Austro-Ungaria, multe dintre ele cu o istorie
de sute de ani în urmă, au dispărut definitiv de pe faţa pământului

A fost odată o ţară…

A avut o primă viaţă de doar 20 de ani, destul de prosperă şi plină de speranţe democratice, prevestite de ursitoarele sale, Franţa, Statele Unite şi Marea Britanie, până în data de 15 martie 1939, când Hitler a şters-o de pe faţa pământului. A renăscut în 1945, luând înfăţişarea unui […]

Vezi mai mult ›
Modele ale naţionalismului românesc

Modele ale naţionalismului românesc

Pentru că „naţionalismul” este un termen vehiculat frecvent în discursul public, toată lumea crede că ştie foarte bine ce înseamnă acest sentiment colectiv. Naţionalişti sunt ungurii, naţionalişti sunt românii, naţionalişti sunt legionarii, naţionalist este Marian Munteanu sau, poate, chiar preşedintele Iohannis. În realitate, povestea naţionalismului este una destul de complicată. […]

Vezi mai mult ›
Istoria şi actualitatea monarhiei

Istoria şi actualitatea monarhiei

Motto: „Republicani, mă rog, cu toţii Descoperiseră alt mod De-a da cuvânt la noi emoţii Şi se-nchinau la Voievod!” (Adrian Păunescu, Actorul) Monarhia a fost cea mai obişnuită formă de guvernământ din istoria umanităţii. Până nu demult, majoritatea statelor de pe mapamond aveau în fruntea lor capete încoronate. Acest lucru, […]

Vezi mai mult ›
Monarhia la români, schiță istorică interactivă

Monarhia la români, schiță istorică interactivă

Întreaga istorie politică și medievală a românilor s-a desfășurat în cadrul unor forme de guvernământ monarhice. Regi, basilei, împărați, domnitori, principi și voievozi i-au condus vreme de câteva mii de ani pe strămoșii noștri cei mai îndepărtați.

Vezi mai mult ›
Dacă ne-am amuzat destul cu Leana şi Costel, cu Familia Bundy sau cu fetele din Sex and the City, să nu uităm cu totul nici Nunta Zamfirei, să nu abandonăm utopia minunată a familiei tradiţionale

Familia românească, între Nunta Zamfirei şi Leana & Costel

  Familia reprezintă un subiect major de dezbatere în ziua de astăzi. Cei mai importanţi purtători de mesaje pe această temă sunt sociologii, demografii, psihologii, politicienii, jurnaliştii şi reprezentanţii Bisericii. În fine, dar nu în ultimul rând, trebuie amintiţi şi cetăţenii obişnuiţi, care îşi expun de asemenea opiniile în spaţiul […]

Vezi mai mult ›
Păstorii români au cutreierat din Munţii Pindului (în Grecia de astăzi) şi până în Carpaţii Păduroşi (în sudul Poloniei şi în Slovacia), din
Istria şi din Dalmaţia până dincolo de Bug, făcând dovada unei mobilităţi teritoriale remarcabile

Din istoria pribegiilor româneşti

Câteva milioane bune de români au plecat de pe plaiurile strămoşeşti în ultimele două decenii, mulţi dintre ei pentru totdeauna. În a doua jumătate a secolului trecut, vreun milion de germani şi cam tot atâţia evrei s-au evaporat şi ei, din felurite motive, după cum ne arată absenţa lor din […]

Vezi mai mult ›
Revoluţia noastră cea de toate zilele: sărbători şi eroi

Revoluţia noastră cea de toate zilele: sărbători şi eroi

Mai mult decât oricare alt moment al istoriei României, revoluţia din 1989 reprezintă actul de naştere şi evenimentul fondator al societăţii româneşti contemporane. De aceea, dacă am muta sărbătoarea naţională a României pe 22 decembrie (sau chiar pe 21) şi ne-am alege ca drapel de stat tricolorul cu stema comunistă […]

Vezi mai mult ›
Toată lumea fură...Să furăm și noi?

Frauda electorală la români: ieri şi astăzi

Toate alegerile postdecembriste din România au fost marcate de acuzaţii de fraudă electorală masivă, dintre cele mai grave. De fiecare dată, învinşii au pretins că victoria obţinută de adversarii lor a fost dobândită prin metode necurate. Gesturile „sportive” – obligatorii într-o democraţie –, cum ar fi felicitările adresate câştigătorilor sau […]

Vezi mai mult ›
Un cuplu de coșmar?

Românii şi maghiarii: un cuplu de coşmar?

În anul 1985, poetul şi gazetarul Corneliu Vadim Tudor scria o poezie în care evoca relaţiile istorice dintre români şi maghiari în felul următor: „Noi n-o să ne-nţelegem niciodată/şi casă bună n-am făcut prin ani/căci mâna voastră veşnic e pătată/de sângele românilor sărmani./Trufaşi şi cruzi, şi fără de măsură/nici fiarele […]

Vezi mai mult ›
Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te