Vakarcs Loránd Articole de Vakarcs Loránd

Între Cluj și Huedin se întinde o microregiune aproape necunoscută turiștilor români, cu sate unde se găsesc încă porți sculptate, case străvechi, obiceiuri autentice și dansuri tradiționale

Călător în Țara Călatei

Maghiarii îi spun Kalotaszeg, românii, Țara Călatei. E zona care se întinde, în lung, între Cluj-Napoca și Huedin și, în lat, de la platourile înalte ale Apusenilor clujeni, până pe văile Nadășului și Almașului. În total sunt cam 40 de sate – majoritatea românești, unele mixte și câteva preponderent maghiare […]

Vezi mai mult ›
Iarna, carnea şi ardelenii. În rolurile principale: pastrama de oaie, muşchiul ţigănesc, salamul de mistreţ,
„kaiserul”, muşchiul file şi caltaboşul. În alte roluri: boia, usturoi, sare şi piper

Sibiul are pâinea și cuțitul

Piața Cibin din Sibiu are ceva în plus față de majoritatea piețelor agroalimentare din România: mândria de a vinde produse locale. Brânzeturi din Mărginime și mezeluri după rețete săsești se întâlnesc aici cu legume și fructe de sezon, miere și siropuri, verdețuri și murături de casă. Într-o parte a pieței, […]

Vezi mai mult ›
Podul s-a deteriorat cu fiecare an, astfel încât acum au mai rămas doar „oasele” lui

România ultimului pod

În satul lui George Coșbuc rezistă de sute de ani un pod acoperit, ultimul de acest tip din România, declarat de autorităţi monument istoric de arhitectură cu valoare maximă de patrimoniu. De câțiva ani încoace, podul este în pericol să se prăbuşească, iar autorităţile nu reuşesc să găsească banii necesari, […]

Vezi mai mult ›
Faţă în faţă. Gările din Burdujeni (sus) şi Iţcani (jos) în imagini de acum şi de la începutul secolului trecut

Două gări, trei kilometri și o sută de ani

Ițcani și Burdujeni erau acum 100 de ani stațiile terminus ale căilor ferate din Imperiul Austriac, respectiv Regatul României. În cele două stații se făceau controalele de frontieră, iar între ele se găseau pichetele de grăniceri. Acum, ambele deservesc Suceava. „Ce bilet?! Hai, fugiți, că-l mai prindeți pe ăsta de […]

Vezi mai mult ›
Roadele Bărăganului nu se regăsesc în bunăstarea localnicilor

Satul din Câmpia Nesfârșită

Dacă vrem să înțelegem de ce un sat de câmpie e mai negru la chip și mai slăbănog, de ce mâinile din care luăm harbujii sunt ca ghearele de lut, de ce cimitirul lor se întinde până la orizont, iar ciorile țin loc de privighetori, de ce lanul copt nu umple hambarele și burțile oamenilor, atunci trebuie să-l căutăm la el acasă, să-i intrăm pe sub pielea uscată de crepet și să-l întrebăm ce mai face. Și chiar dacă el o să tacă, noi să-l mai întrebăm o dată.

Vezi mai mult ›
Balaurul bondoc era un răpitor feroce, în ciuda dimensiunilor reduse. În imagine, o reconstituire a acestui dinozaur, expusă la centrul de vizitare din Hațeg

Safari în Cretacic. Și alte minunății

„Voinicul Cânde răpuse balaurul. Îi reteză cele şapte capete şi le rostogoli unul câte unul la vale. Şi ca toţi să-şi aducă aminte de isprava sa, numi muntele Retezat. Apoi descălecă la poalele muntelui şi, mulţumind Tatălui, că l-a ajutat în luptă, îşi ctitori biserica şi cetatea”. Aşa spune una […]

Vezi mai mult ›
Drumul lui Băsescu văzut din Gorj

„Drumul lui Băsescu”, speranță în standby

Valea Jiului ar putea fi scoasă din relativa izolare în care se află prin construirea unui drum care să o lege de Băile Herculane. Este vorba de DN 66A, mai cunoscut sub numele de „Drumul lui Băsescu”, o șosea care, odată construită, ar asigura legătura între cel mai sudic oraș […]

Vezi mai mult ›
Operă de artă proletcultistă
pe un perete al minei din Aninoasa, care trebuia să devină muzeu

Aninoasa. Viaţa în gri de după insolvenţă

Oraşul Aninoasa a ajuns în atenţia opiniei publice în urmă cu trei ani, când primăria a solicitat intrarea în insolvenţă a unităţii administrative. Tribunalul Hunedoara a aprobat cererea în 17 iunie 2013, iar oraşul cu cinci mii de suflete a intrat în anticamera falimentului. Acum, ieşită din insolvenţă, Aninoasa se […]

Vezi mai mult ›
Miner pensionar agonisind firimituri de cărbune de printre scheletele lipsite de viaţă ale minei

Duhul neliniştii. Întâlnire cu ultimii dintre subpământeni

Dimineața în Valea Jiului începe la ora 4.00. Dar marți a început mai târziu. Minerii de la E. M. Lonea n-au intrat în subteran câteva ceasuri. Au protestat pentru că întârziaseră salariile. Minerii n-au ieșit pe poarta minei, dar liderul de sindicat a chemat presa în fața Complexului Energetic Hunedoara, […]

Vezi mai mult ›
Oraşul Petroşani încercând să înnoade timpul între ce a fost şi ce va fi să fie

„Nirvana Socială”. Provizoriu, derizoriu, iluzoriu

Pare că nimic nu s-a schimbat de atunci. Și la Marea Criză din ’29- ’33, Valea Jiului a fost lovită în moalele capului. S-au închis exploatări miniere, minerii au rămas pe drumuri, câteva sute au fost urcați în trenuri și trimiși la minele din Franța. Acolo, deși li s-a promis […]

Vezi mai mult ›
Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te