Vakarcs Loránd Articole de Vakarcs Loránd

Schituri și mituri în țara care nu există

Schituri și mituri în țara care nu există

Despre schiturile rupestre din zona Nucu – Aluniș, în Munții Buzăului, chiar și călători experimentați ajung să afle întâmplător, cel mai adesea când vizitează Vulcanii Noroioși, destinația turistică numărul 1 din județul Buzău. E de ajuns să intri în vorbă cu un localnic din Berca sau din alte sate amplasate […]

Vezi mai mult ›
Doi arbori sau doi oameni?

Remarcabilii

Acum câțiva ani i-a venit ideea. A descoperit că sunt unii arbori considerați de om de-a dreptul inutili, prea bătrâni, prea șubrezi, putregaiuri pline de gângănii și chiar urâți, dar adevărate mine de aur. Contrar teoriilor „fasonate” ale silvicultorilor, contrar credințelor populare și contrar trendului peisagistic, arborii bătrâni au un […]

Vezi mai mult ›
Statuia lui Joseph Pulitzer, din orașul natala, Máko (Macău)

Pulitzer și povestea lui, din Mako la Missouri

Se împlinesc 100 de ani de când anual se acordă premiile Pulitzer, pentru cele mai bune producții jurnalistice și literare. Joseph s-a născut la Macău (Mako), la 17 ani a emigrat în Statele Unite, acolo a revoluționat jurnalismul, a luptat pentru adevăr, pentru democrație, a înființat prima școală de jurnalism […]

Vezi mai mult ›
Patru hidrocentrale istorice cu arhitectură monumentală: Peleş, Sinaia 0, Someşul Rece şi Sadu 1 (în sensul acelor de ceasornic)

Castelele electrice din Carpați

Tehnologia epocii lui Jules Verne încă propulsează primele hidrocentrale de pe teritoriul României. Peleș, Sinaia 0 și Sadu I sunt trei muzee vii, cu arhitectură aristocratică, unde turbinele muncesc fără oprire de peste o sută de ani.

Vezi mai mult ›
Între Cluj și Huedin se întinde o microregiune aproape necunoscută turiștilor români, cu sate unde se găsesc încă porți sculptate, case străvechi, obiceiuri autentice și dansuri tradiționale

Călător în Țara Călatei

Maghiarii îi spun Kalotaszeg, românii, Țara Călatei. E zona care se întinde, în lung, între Cluj-Napoca și Huedin și, în lat, de la platourile înalte ale Apusenilor clujeni, până pe văile Nadășului și Almașului. În total sunt cam 40 de sate – majoritatea românești, unele mixte și câteva preponderent maghiare […]

Vezi mai mult ›
Iarna, carnea şi ardelenii. În rolurile principale: pastrama de oaie, muşchiul ţigănesc, salamul de mistreţ,
„kaiserul”, muşchiul file şi caltaboşul. În alte roluri: boia, usturoi, sare şi piper

Sibiul are pâinea și cuțitul

Piața Cibin din Sibiu are ceva în plus față de majoritatea piețelor agroalimentare din România: mândria de a vinde produse locale. Brânzeturi din Mărginime și mezeluri după rețete săsești se întâlnesc aici cu legume și fructe de sezon, miere și siropuri, verdețuri și murături de casă. Într-o parte a pieței, […]

Vezi mai mult ›
Podul s-a deteriorat cu fiecare an, astfel încât acum au mai rămas doar „oasele” lui

România ultimului pod

În satul lui George Coșbuc rezistă de sute de ani un pod acoperit, ultimul de acest tip din România, declarat de autorităţi monument istoric de arhitectură cu valoare maximă de patrimoniu. De câțiva ani încoace, podul este în pericol să se prăbuşească, iar autorităţile nu reuşesc să găsească banii necesari, […]

Vezi mai mult ›
Faţă în faţă. Gările din Burdujeni (sus) şi Iţcani (jos) în imagini de acum şi de la începutul secolului trecut

Două gări, trei kilometri și o sută de ani

Ițcani și Burdujeni erau acum 100 de ani stațiile terminus ale căilor ferate din Imperiul Austriac, respectiv Regatul României. În cele două stații se făceau controalele de frontieră, iar între ele se găseau pichetele de grăniceri. Acum, ambele deservesc Suceava. „Ce bilet?! Hai, fugiți, că-l mai prindeți pe ăsta de […]

Vezi mai mult ›
Roadele Bărăganului nu se regăsesc în bunăstarea localnicilor

Satul din Câmpia Nesfârșită

Dacă vrem să înțelegem de ce un sat de câmpie e mai negru la chip și mai slăbănog, de ce mâinile din care luăm harbujii sunt ca ghearele de lut, de ce cimitirul lor se întinde până la orizont, iar ciorile țin loc de privighetori, de ce lanul copt nu umple hambarele și burțile oamenilor, atunci trebuie să-l căutăm la el acasă, să-i intrăm pe sub pielea uscată de crepet și să-l întrebăm ce mai face. Și chiar dacă el o să tacă, noi să-l mai întrebăm o dată.

Vezi mai mult ›
Balaurul bondoc era un răpitor feroce, în ciuda dimensiunilor reduse. În imagine, o reconstituire a acestui dinozaur, expusă la centrul de vizitare din Hațeg

Safari în Cretacic. Și alte minunății

„Voinicul Cânde răpuse balaurul. Îi reteză cele şapte capete şi le rostogoli unul câte unul la vale. Şi ca toţi să-şi aducă aminte de isprava sa, numi muntele Retezat. Apoi descălecă la poalele muntelui şi, mulţumind Tatălui, că l-a ajutat în luptă, îşi ctitori biserica şi cetatea”. Aşa spune una […]

Vezi mai mult ›
Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te