Automobilul autonom

Din ce în ce mai mult, ne încredințăm viețile tehnologiei, și asta nu ne deranjează când este vorba despre telefoane sau frigidere. Am devenit comozi și preferăm să lăsăm roboții să facă treburile grele sau care nu ne plac, având încredere deplină în computerele din spatele brațelor metalice. Dar cât curaj avem să ne lăsăm transportați de o mașină fără șofer?


1_xc_top_2_dwn_3_2014_hres.online

Suntem în anul 2014. Omenirea, marcată de o memorie colectivă influențată de filme ca Terminator și Matrix, privește cu reticență automobilul autonom. Evident, nimeni nu-și dorește o mașină de două tone scăpată de sub control, care chiar dacă nu este dotată cu grenade și aruncătoare de flăcari, tot poate produce daune multe și substanțiale. Prin urmare vremurile în care autovehiculele vor mărșălui singure și libere pe străzi par a fi plasate destul de departe în viitor. Sau, poate că nu chiar atât de departe.

Implementarea automobilului autonom nu constituie în principal o problemă tehnică, ci mai degrabă una psihologică, pentru că pasagerii unei astfel de mașini devin extrem de tensionați atunci când văd volanul și pedalele posedate de un spirit invizibil, care se lansează în depășiri pe autostradă la viteze cu trei cifre. Atât de tensionați încât orice sondaj efectuat astăzi va indica faptul că încrederea în această tehnologie este extrem de scăzută. De ce asta? Totuși, depindem de tehnologie în fiecare minut al existenței noastre. Lifturile moderne sunt controlate de calculatoare care o pot lua razna în orice clipă. Semafoarele, trenurile, avioanele, sunt toate controlate de computere mai mari sau mai mici, mai mult sau mai puțin performante. Desigur, sistemele unei aeronave sunt mult mai protejate și mai sigure decât cele ale telefonului din buzunar, pentru că nu este deloc amuzant să dai ”restart” unui Airbus la 10.000 de metri deasupra oceanului. În principiu, oamenii sunt dispuși să-și lase viețile pe alte mâini (fie ele umane sau electronice) de foarte multe ori pe parcursul unei zile: în taxi, în autobuz, în metrou, fără să se gândească mai mult de o secundă că nu dețin controlul și că orice greșeală a șoferului îi poate costa destul de mult. Mai mult ca sigur, puțină lumea știe că 97% dintre accidentele rutiere sunt cauzate de erori umane, confirmând astfel faptul că veriga slabă în toată această poveste nu este mașinăria, ci chiar homo sapiens, creatorul ei. Și, ironia sorții, tocmai veriga slabă se opune schimbării, deși așa cum traficul aerian poate fi controlat în trei dimensiuni, la fel de bine ne putem organiza și cu cel auto, căruia nu trebuie să-i gestionăm, din fericire, decât mișcarea pe două axe. Probabil că are legătură cu dorința subconștientă de a fi mereu la manșă, dar pentru că nu putem fi toți piloți de avioane, refulăm în plăcerea trasului de volan și a apăsatului pe pedale.
Un automobil autonom nu va fi niciodată tentat să forțeze intrarea într-o intersecție pe culoarea roșie a semaforului și nici nu va pleca din parcare mirosind a băutură. Nu va depăși pe linia continuă și nici nu va intra pe sens interzis. Și atunci, de ce nu le vedem încă pe străzi, reducând numărul accidentelor și punând ordine în haos? Primul răspuns la îndemână ar fi lipsa tehnologiei, dar acesta nu este tocmai un argument care să stea în picioare, mulți producători auto având deja la activ experimente încheiate cu succes. Un alt răspuns, mai plauzibil, e dat de frica de schimbare. Prejudecățile și teama aventurării în necunoscut reprezintă modul de operare zilnic al majorității. Este foarte greu să convingi un șofer să lase volanul din mână după o carieră de 20 ani, poate doar generația tânără, plictisită de timpul petrecut în ambuteiaje, în detrimentul unui scor record la Angry Birds, să fie interesată să-și ia ochii de la drum și să lase navigația să-și facă treaba.
În 2009, MINI a făcut un experiment în avanpremiera lansării modelului electric MINI E, dovedind că prejudecățile pot ucide idei colosal de bune, doar pentru că nu se găsește nimeni suficient de curajos să apuce taurul de coarne și să-l scoată din arenă. MINI a rugat 40 de clienți particulari și 10 clienți de flote să testeze pe o perioadă de 6 luni modelul MINI E și să facă cu el exact aceleași lucruri pe care le-ar fi făcut cu mașinile lor motorizate convențional. Înainte de prima zi de test, clienții au fost rugați să-și exprime opiniile și temerile privind evoluția mașinilor electrice în viitorul apropiat. Pe primele două poziții menționate de subiecții testului s-au aflat teama de a nu avea suficientă autonomie pentru activitatea zilinică precum și teama de a staționa suplimentar în parcările centrelor comerciale, după efectuarea cumpărăturilor, în așteptarea încărcării acumulatorilor mașinii. După cele 6 luni de experiment, ambele temeri s-au prăbușit ca un domino. Testul practic, cel mai important dintre toate, a reușit să demonstreze că autonomia este suficientă (cu excepția câtorva situații speciale), iar în ceea ce privește timpul pierdut în așteptarea încărcării, s-a constatat că în medie, MINI-urile E necesitau o încărcare o dată la trei zile, deci nici o grabă sau problemă cu timpii morți petrecuți lângă priză.

online

Cinci ani mai târziu, pe străzi au început să apară tot mai multe stații pentru automobilele electrice și fiecare producător auto care se respectă are în portofoliu un model în al cărui portbagaj se află și un cablu de încărcare. Urmând acest trend, automobilul autonom ar trebui să aibă o viață mai ușoară și un război mai mic de purtat pentru a-și dovedi utilitatea și siguranța. Desigur, mai sunt câteva obstacole tehnice de trecut, dar niciunul suficient de mare pentru a nu fi depășit, mai ales că industria auto lucrează de zor la dezvoltarea și rafinarea sistemelor de control și siguranță. Audi și BMW au făcut deja pași importanți, ambele mărci efectuând mii de kilometri de teste, atât în regim de trafic public cât și pe circuite de curse. Audi se laudă că automobilul său autonom poate fi manevrat și controlat cu o abatere de doar 2 centimetri față de reperele fixe ale drumului și a dovedit asta cu o cursă demonstrativă pe faimosul traseu Pikes Peak din Colorado. La rândul său, BMW a testat cu succes un automobil autonom în plin trafic, simulând o navetă zilnică la oră de vârf, între Munchen și Nuremberg. Plus, pentru a-și respecta pedigree-ul sportiv, a dat și o tură în viteză pe circuitul de la Nurburgring.
Și dacă nici aceste argumente nu sunt suficient de convingătoare, atunci să ne amintim că cel mai recent și teribil accident feroviar din Spania s-a petrecut pentru că domnul conductor vorbea la telefon în timp ce trenul se transforma în avion. Să nu uităm: 97%.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

ten − three =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te