ZOOM

Fericirea ca subiect de cercetare, subiect economic şi indice în sondaje, a devenit un curent doar în ultimii ani. Prima dată când fericirea a fost considerată un criteriu de definire a unei ţări a fost în 1972 când fostul rege al Buthanului a introdus indicele de „Gross National Happiness”

În căutarea fericirii

M-am decis să scriu în acest număr al revistei despre fericire, dar nu pentru că aş avea o reţetă a fericirii. Acest articol se vrea un fel de epilog al unui număr anterior din 2016 al acestei reviste consacrat temei fericirii la români. Noi, românii, ne considerăm un popor predispus […]

Vezi mai mult ›
Cuvântul „smart” încearcă să reducă la esenţă succesul oraşelor contemporane, eficiente, viabile, durabile şi deschise cetăţenilor. Imagine din Tokyo

Provocările oraşelor inteligente

Ideea de „Smart City” a devenit din ce în ce mai populară în ultimele două decenii, atât în domeniul cercetării aplicate şi al literaturii ştiinţifice, cât şi în discursul factorilor de decizie. De la politici europene la proiecte locale, conceptul este acum ubicuu. Şi în România, deşi mai târziu (şi […]

Vezi mai mult ›

„Asistăm la o stagnare pe partea de implementare a proiectelor de transformare a orașelor în orașe inteligente”

În ecosistemul smart city, comunicaţiile reprezintă pilonul central, cu ajutorul lor putând fi integrate şi dezvoltate toate soluţiile necesare oraşelor inteligente în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii locuitorilor. Telekom Romania are o divizie dedicată Smart City în care dezvoltă constant soluţii inovatoare care integrează tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor pentru utilizarea eficientă […]

Vezi mai mult ›

Ziua în care am devenit primul Smart City

Lista oraşelor din România înscrise în cursa Smart City este într-o continuă evoluţie, la fel şi proiectele implementate. Ea include, în prezent, orașe precum Alba Iulia, Arad, Bacău, Balş, Botoşani, Braşov, Bucureşti, Bumbeşti-Jiu, Călăraşi, Cernavodă, Comăneşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Deva, Fălticeni, Galaţi, Giurgiu, Gura Humorului, Iaşi, Mangalia, Mioveni, Mizil, Moineşti, Oradea, […]

Vezi mai mult ›
viziunea utopică (distopică?) a profeţilor oraşelor inteligente, acestea vor dobândi în timp o conştiinţă cibernetică, după modelul, împotmolit deocamdată, al computerelor dotate cu inteligenţă artificială

La naiba cu Rousseau

Oraşele din întreaga lume suferă două transformări importante. În primul rând, cele mai multe dintre ele cresc. Pentru prima dată în istorie, majoritatea populaţiei lumii trăieşte în zonele urbane. În al doilea rând, ele încep să se dezvolte ca „oraşe inteligente”, fiind capabile să colecteze şi să analizeze cantităţi mari […]

Vezi mai mult ›
Singapore, considerat unul dintre cele mai evoluate smart cities, pentru infrastructura sa în perspectivă, inclusiv clădirile, transportul şi utilizarea spaţiului subteran

SMART City: în general şi în România

Vedem tot mai multă lume ce vorbeşte despre conceptul de oraşe SMART, sunt tot mai multe conferinţe unde companii oferă soluţii inteligente pentru administraţie, unii primari vorbesc despre soluţii tehnologice care ajută cetăţeanul, dar ce nu înţelegem este că un oraş SMART nu înseamnă doar tehnologie, ci în primul rând […]

Vezi mai mult ›

Studiu IRES | Românii și orașele viitorului

Practic, în societatea actuală, nu există activitate în care tehnologia modernă să nu reprezinte un factor cheie sau un element de succes. Astfel, volumul provocărilor cărora trebuie să le facă faţă administraţiile publice este semnificativ mai mare şi mai complex, o comunitate sau localitate devenind, practic, un mare sistem deschis, în permanentă […]

Vezi mai mult ›

Studiu IRES: Cu optimism, în direcția greșită

Reprezentările spontane ale viitorului României sunt asociate, în cea mai mare măsură, cu bunăstarea şi dorinţa de mai bine, dar şi cu nevoi de schimbare a conducerii. Persoanele aflate la conducerea ţării sunt indicate de mai mult de 6 din 10 români ca fi ind responsabile în primul rând pentru […]

Vezi mai mult ›

Sorin Matei Adam: „În România, ideile sunt simple paravane pentru foarte mărunte interese”

Am purtat cu Sorin Adam Matei un dialog „transatlantic” despre cum se face conexiunea între idei şi societate, despre modelele de societăţi în funcţie de cum folosesc acestea resursa intelectuală şi în ce etapă putem spune că ne aflăm noi, societatea românească. Cine sunt intelectualii care devin figuri publice, „influenceri”, […]

Vezi mai mult ›

The Butterfly Effect

… dacă întrebi un american ce e acela un think tank, îţi va răspunde, în glumă, că e o universitate de cercetare (research university), dar fără studenţi care să te bată la cap şi să te facă să-ţi pierzi vremea predând. Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu sistemul american, în […]

Vezi mai mult ›
Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te