Cele 7 minuni ale Lumii Noi

Schimbările sunt peste tot în jurul nostru. Le vedem în agricultură, energie, sănătate, banking sau fashion. Cu greu mai găsim ceva inert la schimbare. Numai că niciuna dintre toate aceste schimbări nu ar fi posibilie fără un singur ingredient: tehnologia.


Inteligența Artificială – Soluția sau Spaima Supremă?

Cei (ne)familiarizați cu știrile din ultimii ani din zona Inteligenței Artificiale (AI) ar pututea trăi cu impresia că e doar o chestiune de timp până când creațiile noastre inteligente se vor întoace împotriva noastră pentru a ne distruge pe toți. Părerile sunt însă împărțite și între specialiști.

Ray Kurzweil, unul dintre directorii Google, crede că în următorii 15 ani computerele nu doar că vor fi mai inteligente decât oamenii, dar vor și înțelege ceea ce vorbim, vor învăța din experiențele de zi cu zi, vor spune povești, vor flirta și vor avea chiar și simțul umorului.

Vom fi treptat înlocuiți de robo-inteligențe? În căutarea unui răspuns, cei de la Pew Research au intervievat 2.000 de experți în robotică, inteligență artificială și economie. 52% dinte aceștia sunt optimiști și văd un viitor în care roboții și AI nu vor concura cu oamenii pentru aceleași locuri de muncă. Restul de 48% cred contrariul.

Cu toții sunt însă de acord că robotizarea și automatizarea operațiunilor se va accelera în următoarea decadă. Optimiștii cred că acest proces va genera un boom economic al cărui efect va fi crearea de noi locuri de muncă ce vor necesita “capacități strict omenești”, în vreme ce pesimiștii văd concedieri în masă, fără posibilitatea unei reorientări profesionale înspre o carieră în care natura umană să fie un atuu decisiv.

Un raport recent al World Economic Forum (WEF) estimează că până la 5,1 milioane de oameni din primele 15 mari economii ale lumii și-ar putea pierde locurile de muncă în următorii cinci ani, pe fondul schimbărilor majore produse de adoptarea la scară tot mai largă a roboților/inteligenței artificiale.

Suntem în pragul unei noi revoluții industriale, spun cei de la WEF, care implică tehnologii care vor șterge granițele dintre spațiul fizic, digital și biologic, modificând fundamental modul în care trăim, muncim și interacționăm unii cu alții.

Există deja roboți sexuali, computere inteligente care scriu proză – ba chiar au și un concurs de literatură dedicat -, și softuri AI capabile să scrie article de presă. Inginerii companiei germane Festo au dezvoltat un cvintet robotic de coarde, capabil nu doar să cânte muzică, ci și să compună, farmaciștii de la University of California San Francisco Medical Center au fost deja înlocuiți de roboți, iar americanii de la Blackstone Discovery au dezvoltat un software care analizează documente din perspectivă legislativă mai repede și mai ieftin decât orice avocat în carne și oase.

Eric Schmidt, președinte executiv al Alphabet Inc, crede în schimb că inteligența artificială ne-ar putea ajuta să rezolvăm marile probleme ale lumii, de la educație, la suprapopulare sau schimbările de climă.

Dar AI nu înseamnă numai roboți amenințători. E deja omniprezentă și a început să ne schimbe viețile. Siri, Google Now sau Cortana sunt cele mai la-ndemână exemple. O găsim însă și în ceasuri, aspiratoare, mașini de tuns iarba, jocuri video, sisteme medicale sau platforme financiare. Numai că, atât timp cât funcționează, glumea la un moment dat John McCarthy, părintele termenului de „inteligență artificială”, nimeni nu îi mai spune AI.

Astrofizicianul Stephen Hawking este convins că Inteligenţa Artificială este cea care va aduce sfârşitul umanităţii

Astrofizicianul Stephen Hawking este convins că Inteligenţa Artificială este cea care va aduce sfârşitul umanităţii

Proiectul Loon – Internetul picat din cer

Pentru generația născuților digitali, Internetul e o banalitate obligatorie, dar în momentul de față există aproape 4 miliarde de oameni fără acces la Rețea. Adu-i pe toți online și impactul asupra lumii de azi va fi, fără îndoială, covărșitor. Ușor de spus, greu de făcut. Numai că există și Google și al său Proiect Loon.

E planul vernian al companiei de a aduce internetul în zonele subdezvoltate ale lumii prin intermediul unei flote de baloane de mare altitudine. Iar după ani de testare și de rafinare a tehnologiei, compania a ajuns în sfârșit în faza în care nebunia SF se transformă în realitate. Și se întâmplă mai curând decât am putea crede – 2016, în Sri Lanka.

Ministrul de externe Mangala Samaraweera a anunțat deja semnarea unui acord cu Google pentru lansarea deasupra teritoriului țării a unor baloane high-tech cu heliu, în cadrul unui join venture în care Sri Lanka va deține un pachet de 25%. Google a anunțat că primele baloane ar urma să fie eliberate în luna martie a acestui an, moment în care Sri Lanka va deveni prima țară din lume cu acoperire integrală la Internet.

De ce tocmai Sri Lanka? Țara are o suprafață relativ mică, luată ca întreg abia ajunge la dimensiunea Virginiei de Vest, și este locuită de aproximativ 20 de milioane de oameni. Transpusă într-o statistică a conexiunilor, Sri Lanka are în momentul de față 2,8 milioane de utilizatori de internet mobil și puțin peste 600.000 de legături broadband. Adică o grămadă de lume neconectată pe care Google o poate aduce online.

Controlate de la sol și echipate cu aparatură alimentată cu energie solară, baloanele vor fi plasate în stratosferă, la o altitudine de două ori mai mare decât plafonul maxim de zbor al avioanelor comerciale, și vor prelua funcţiile stâlpilor clasici de telecomunicaţii, comunicând direct prin 3G atât cu dispozitivele mobile ale clienţilor, cât şi între ele, transmiţând informaţiile în lanţ între o bază terestră şi utilizatori.

Un singur balon va asigura conexiunea la internet pentru o zonă de 40 de kilometri pătraţi, iar furnizorii locali de internet se vor putea conecta la flotila Loon, reducând-și semnificativ costurile operaționale. În schimb, vor trebui să ofere servici ieftine pentru rezidenți.

Conectarea Integrală a Lumii nu e, însă, un plan exclusiv Google. Facebook testează deja un sistem de drone alimentate cu panouri solare – mai ușor de controlat decât baloanele Loon, dar mult mai scumpe -, O3b a lansat deja opt sateliţi cu orbită joasă care furnizează internet de mare viteză şi are deja contracte cu 40 de firme de telecomunicaţii din întreaga lume, iar excentricul Elon Musk, omul care vrea să înființeze o colonie pe Marte, fondator al Tesla Motors și SpaceX, pregătește o rețea de 700 de mini-sateliţi pentru a oferi acoperire constantă pentru tot globul.

Efectul? Noi piețe se vor deschide, noi produse și servicii își vor croi drumul în lume, iar World Wide Web va deveni cu adevărat universal.

Google are nevoie de o flotă de 300 de baloane Loon pentru a reuşi să conecteze întreaga lume la Internet

Google are nevoie de o flotă de 300 de baloane Loon pentru a reuşi să conecteze întreaga lume la Internet

 

Hyperloop – SF-ul transformat în realitate

„Avem avioane, trenuri, automobile și nave. Acesta va fi al cincilea mod de transport”, spunea același Elon Musk la prezentarea unuia dintre planurile sale nebunești – Hyperloop.

Descris drept o combinație de avion supersonic Concorde, railgun şi masă de air-hockey, Hyperloop e o formulă super-rapidă şi super-eficientă de transport, 100% sigură şi graţie căreia o distanță de 600 de km ar putea fi parcursă în mai puţin de 30 de minute, adică de trei-patru ori mai rapid decât trenurile de mare viteză ale momentului.

Fără a ne pierde în detalii tehnice pentru specialiști, Hyperloop ar urma să accelereze capsule lungi de doi metri – priviţi-le drept echivalentul vagoanelor de tren pentru pasageri -, de-a lungul unui tub suprateran cu presiune joasă, cu viteze de până la 1.220 km/h. Pentru reducerea frecării, capsulele vor aluneca pe perne de aer presurizat, iar sistemul va fi propulsat de motoare electrice – o versiune modificată a celor care deja echipează automobilele electrice Tesla – alimentate cu energie solară furnizată de panouri aşezate deasupra tubului.

„Va fi ceva fin, ca şi cum ai zbura prin aer”, descria Musk o hypercălătorie, explicând că sistemul ar putea fi viabil economic pentru o distanţă mai mică de 1.500 de kilometri, la preţuri sub cele ale biletelor de avion.

Musk a spus, în repetate rânduri, că Hyperloop e un proiect open-source, pe care nu are de gând să-l exploateze comercial – „Nu încerc să obţin o mulţime de bani cu acest proiect, însă mi-ar plăcea ca el să devină realitate şi cred că va fi în beneficiul său dacă eu voi crea un prim model”.

Un prim (proto)model a fost creat însă chiar în România anilor ’60, plecându-se de la o idee a lui Henri Coandă, care își imaginase un sistem de tuburi vidate, cu diametru de un metru prin care să circule capsule încărcate cu marfă. Coandă se gândea şi el la extinderea proiectului „Aerotubexpress” la un sistem de autostrăzi care să permită parcurgerea rutei Bucureşti – Braşov, de exemplu, în aproximativ 10 minute.

În 1972, autorităţile vremii au construit în scop experimental la Mâneciu, Prahova, două conducte suprapuse, cu o lungime de 1.300 de metri fiecare. A fost testat şi transportul de oameni, dar nu s-au atins viteze mai mari de 70 de km/h. Ideea a fost exploatată industrial, la Baia Mare şi Caraorman (Delta Dunării).

Un prim segment experimental de 9 kilometri urmează să fie construit în acest an, în Statele Unite. „Vom transporta oameni și mărfuri la viteze pe care n-am crezut că ar putea fi posibile”, explică Dirk Ahlborn, CEO al Hyperloop Transportation Technologies, compania care începe dezvoltarea proiectului.

Aproape 200 de ingineri NASA, Yahoo! și Airbus sunt implicați deja în realizarea prototipului, iar țări precum China și Emiratele Arabe Unite și-au exprimat deja interesul pentru implementarea Hyperloop.

Lumea, spunea același Ahlborn, va deveni mai mică, mai curată și mai eficientă.

Clipboard03

Prototipul Hyperloop aflat acum în construcţie în Statele Unite ar urma să fie complet funcţional până în 2020

Automobilele autonome – Cine mai are nevoie de șofer?

Mașina fără șofer a Google se conduce singură. Evident! Mai puțin atunci când nu o face. Compania a anunțat recent că inginerii săi au fost nevoiți să preia de 341 de ori controlul mașinilor din flota sa de autonome între septembrie 2014 și noiembrie 2015. Poate părea mult, până adaugi că mașinile Google au străbătut din 2009 încoace peste 2 milioane de kilometri și au fost implicate în doar 17 accidente. Niciodată din vina lor.

De altfel, rata deconectărilor Google de la pilotul automat e mult sub cifrele anunțate de producătorii care testează tehnologiile (semi)autonome, cum ar fi Nissan, Volkswagen sau Mercedes-Benz.

Într-o abordare radicală, Google susţine că maşinile vor fi mai sigure atunci când oamenii nu vor avea nici un control sau capacitatea de a interveni în conducerea autoturismului, sistemul de inteligenţă artificială, care funcţionează pe baza datelor primite de la o serie de senzori, hărţi şi camere video, fiind considerat mult mai performant decât un om.

Acest gen de tehnologie, spune Chris Urmson, șeful proiectului Google, ar urma să devină standard până în 2020. La nivelul marelui public, ideea e încă primită cu reținere. 30% dintre respondenții la un sondaj online Opinium au răspuns că nu iau sub nici o formă în calcul cumpărarea unei mașini autonome, 31% că mai degrabă nu, față de doar 13% cu un „da” hotărât și un „probabil” 26%.

În termeni de siguranță a traficului, estimările Google arată că mașinile sale ar putea reduce cu până la 30.000 pe an numărul accidentelor mortale din SUA și ar putea preveni peste două milioane de accidente soldate cu răniți.

Mașinile fără șofer vor fi mai sigure decât orice alt model aflat în momentul de față pe străzi, fiind imune la oboseală, neatenție, nerăbdare, oboseală, șicanări sau alte greșeli care cauzează toate la un loc 93% dintre accidentele produse la nivel mondial.

„Tranziția către mașinile electrice și autonome va aduce o schimbare radicală atât în calitatea vieții, cât și în productivitatea economică, având potențialul de a deveni transformarea cu cel mai puternic impact social de la World Wide Web încoace. Va schimba nu doar modul în care trăim, ci și multe dintre actualele fundamente ale economiei globale”, scrie inventatorul și omul de afaceri Levi Tillemann în cartea sa “The Great Race: The Global Quest for the Car of the Future”.

Cel mai probabil, mașinile autonome se vor dezvolta treptat , începând cu și de la funcții semiautomate devenite standard, până la modelul complet autonom propus de Google.

Potrivit estimărilor IHS, o companie specializată în analiza de piață și previziuni pentru industria auto, producția de masă de mașini complet autonome ar putea începe 2025 și ar urma să ajungă la aproximativ 12 milioane de unități vândute până în 2035. După 2050, mai arată compania, toate mașinile ar urma să fie autonome.

Dintr-un punct de vedere stric tehnologic, mașinile fără șofer au sosit deja. Restul pare să fie tot mai mult o chestiune de (re)adaptare.

Maşinile autonome ar putea reduce cu până la 90% numărul accidentelor mortale înregistrate la nivel mondial

Maşinile autonome ar putea reduce cu până la 90% numărul accidentelor mortale înregistrate la nivel mondial

Internetul Lucrurilor – Când totul e conexiune

Despre Internetul Lucrurilor – Internet of Things (IoT) se spune deja că va fi următoarea marea revoluție industrială, care va schimba pentru totdeauna felul în care interacționăm cu lumea fizică.

Dar ce se află dincolo de această abreviere? O rețea de obiecte interconectate prin internet, capabile să colecteze și să schimbe date între ele. Practic, orice obiect fizic echipat cu senzori și o conexiune la Rețea poate fi un obiect din IoT, de la o persoană cu un implant cardiac, la un animal cu un biocip sub piele sau o mașină cu senzori de presiune în roți.

Noua mantră a viitorului spune încă de pe acum că tot ceea ce poate fi conectat, va fi conectat, iar noile mașinării inteligente ale prezentului anunță o schimbare radicală a modului în care trăim și muncim.

Trăim deja într-o lume în care o parte dintre gadgeturile noastre preferate sunt conectate între ele – GPS-ul de pe bicicletă sau brățara de fitness de la încheietură sunt conectate la telefon, telefon care poate să joace rolul de telecomandă pentru televizorul inteligent conectat la rândul lui într-o rețea. Și e exemplul cel mai banal. Imaginați-vă o lume în care miliarde de obiecte sunt conectate între ele, indiferent că e vorba de automobile mai mult sau mai puțin autonome care comunică direct cu sistemele de semaforizare sau de iluminat stradal, de motoare de avion care trimit în timp real date spre centre de supraveghere a zborului sau aparatură din spitale care permite consultarea de la mare distanță a pacienților.

Un raport Gartner arată că în lume existau la sfârșitul anului trecut 3,8 de miliarde de “lucruri conectate” – de la mașini inteligente, detectoare de fum, roboți industriali și sisteme de iluminat, la monitoare cardiace, trenuri, turbine eoliene și chiar rachete de tenis și prăjitoare de pâine. În următorii cinci ani, numărul obiectelor inteligente ar urma să crească la 26 de miliarde, pe fondul unor investiții totale în soluții IoT estimate de Business Insider la 6 trilioane de dolari. Investiții care ar urma să aducă până în 2026 venituri în valoare de 13 trilioane de dolari.

În cifrele prezentului, tehnologia IoT poate reduce cu 12% costurile de reparație ale unui utilaj, cu 30% ale celor de întreținere și cu până la 70% timpul în care acesta ar fi inoperabil din cauza unor defecțiuni, arată un studiu recent al Accenture. În condițiile în care, potrivit unei statistici a Verizon, numărul echipamentelor din sectorul de producție conectate la IoT crește în fiecare an cu 204%.

Dacă răspunsul la întrebarea “Suntem singuri în spațiu?” se mai lasă așteptat, e limpede că lucrurile stau cu totul altfel în cyberspațiu. Nu doar că mașinile comunică între ele sau cu noi, dar ne-au și depășit deja ca număr de utilizatori de internet.

Printigul 3D – Lumea (re)construită de acasă

O companie de biotehnologie din San Francisco s-ar putea să fi găsit o metodă pentru salvarea rinocerilor, aflați în pericol de dispariție din cauza cererii mari pentru coarnele lor – folosite în special în medicina tradițională chineză. Cei de la Pembient au venit cu un mod ingenios de a sparge piața neagră prin realizarea de replici printate 3D. Făcute din keratină și ADN de rinocer, cornele sintetice au o amprentă genetică similară originalului și se vând la o optime din preț. „Sunt chiar coarne de rinocer, nu doar arată ca ele”, explica un oficial Pembient pentru Techcrunch.

Numai că rinocerii nu sunt singurii care beneficiază de printingul 3D, o tehnologie în care mulți analiști văd zorii unei (alte) revoluții industriale.

Explicat cât mai simplu, o imprimantă 3D nu printează cerneală, ci straturi succesive, în majoritatea cazurilor de plastic – dar la fel de bine se poate folosi titan, aluminiu, oţel sau chiar ciocolată -, până la obţinerea obiectelor finale. Iar limita obiectelor printabile pare să fie dată doar de fantezia noastră.

Se vorbește deja de printarea de organe pentru transplanturi create special pentru beneficiar și fără riscul respingerii ulterioare. O echipă de la Harvard a realizat o replică viabilă a unor artere, specialiștii Organovo au reușit să printeze țesut hepatic, iar cei de la Princeton au reprodus o ureche complet funcțională. Câțiva medici olandezi au printat un maxilar inferior, pe care l-au implantat unei paciente de 83 de ani, în vreme ce un nas printat 3D realizat pe o structură de polimeri acoperită cu celulele pacientului a fost folosit pentru reconstrucția feței unui bărbat bolnav de cancer.

Protezele tipărite 3D nu doar că sunt la ordinea zilei, dar au început să fie folosite chiar și pentru animale.

Alții se gândesc deja la eradicarea foametei și o fac încă de prin 2013, când NASA și-a făcut publică intenția de a instala în următorii ani pe Stația Spațială Internațională o imprimantă capabilă să printeze inclusiv mâncare. (În același an, NASA printase și testase cu succes un injector de rachetă.) Mai aproape de Pământ, cei de la Natural Machines au creat „Foodini”, imprimanta capabilă să printeze burgeri, pizza, spaghetti sau ciocolată.

Cum unii producători auto au început deja să printeze în 3D piese capabile să crească puterea și siguranța automobilelor, se așteaptă ca următorul pas să vină din zona aviației. Avioanele construite din piese printate 3D ar putea fi mai sigure, mai ușoare, mai puțin poluante și mai eficiente din punct de vedere energetic.

Oamenii industriei văd chiar un viitor în care se vor comercializa nu doar produsele finite pe care le știm acum, ci și fișiere folosite apoi pentru printare.

Din punct de vedere economic și social, crede australianul Steve Sammartino, antreprenor și specialist în tehnologie, printing-ul 3D va avea un impact mai mare chiar decât Internetul.

Cei de la Natural Machines au creat „Foodini", imprimanta capabilă să printeze burgeri, pizza, spaghetti sau ciocolată

Cei de la Natural Machines au creat „Foodini”, imprimanta capabilă să printeze burgeri, pizza, spaghetti sau ciocolată

Dronele – Schimbarea vine de sus în jos

Imaginați-vă o lume în care o armată de drone zboară la mare înălțime pe deasupra capetelor noastre și e responsabilă de tot, de la livrarea și producția de alimente, la shopping și combaterea criminalității sau intervențiile rapide în conflictele armate. Și chiar așa e, se întâmplă deja.

Și cum s-a mai întâmplat în cazul altor tehnologii, au apărut temeri că dronele vor duce la reducerea numărului de joburi. Totuși, potrivit unui raport al guvernului Emiratelor Arabe Unite, organizatorul unei competiții pentru găsirea de soluții practice și viabile pentru îmbunătățirea vieții oamenilor cu ajutorul tehnologiilor din spatele dronelor, aparatele de zbor fără pilot ar putea genera în următorii ani o piață de 10 miliarde de dolari.

În același timp, o estimare a Association for Unmanned Vehicle Systems International spune că peste 100.000 de locuri de muncă ar putea fi create până în 2025 ca efect direct al dezvoltării dronelor, cu un impact în economie de peste 80 de miliarde de dolari.

Numai că despre drone se mai spune și că sunt periculoase și că reprezintă o amenințare pentru intimitatea noastră. Chiar dacă nu au ieșit încă din umbra infamelor modele militare, e tot mai limpede că dronele își vor pune amprenta asupra lumii, fiind utilizate în tot mai multe scopuri – de la supravegherea rezervațiilor de elefanți în Africa și folosirea lor în agricultură, la operațiuni de căutare și salvare, filmări, mapări de terenuri sau servicii de curierat. Gigantul Amazon pregătește o flotilă de drone dezvoltate in-house, care să livreze produsele la ușa clientului în decurs de 30 de minute de la preluarea comenzii. DHL face deja livrări cu flota proprie de drone, botezate PaketKopter, iar Google lucrează la propriul proiect de livrări – Wing.

În pădurile din Malaezia și Filipine a apărut în ultimii ani un nou tip de malarie, pe care cercetătorii au pus-o pe seama defrișărilor masive care au afectat modul în care țânțarii și maimuțele infectate interacționează cu oamenii, contribuind la răspândirea bolii. Regiunile în cauză sunt monitorizate acum cu drone, pentru identificarea ariilor viitoare de transmisie a bolii.

Considerată unul dintre domeniile cu un potențial de creștere explozivă în următorii ani, agricultura ar putea fi revoluționată prin adoptarea dronelor pentru supravegherea culturilor, irigații și pulverizarea de pesticide. Experții în domeniu se așteaptă până în 2050 la o dublare a actualei producții de mâncare la nivel global. Iar abordarea pe care cei mai mulți dintre ei o văd este “cultivă mai mult, cultivând mai bine”. Dronele pot culege datele de care fermierii au nevoie pentru a prezice și înțelege mai bine randamentul culturilor, a le evalua sănătatea și a le monitoriza în permanență, economisind timp și bani.

Exsită deja universități care oferă cursuri de specializare în drone, cu oportunități de angajare pentru absolvenți în domeni precum agricultură, silvicultură, servicii militare, inginerie, informatică, operațiuni comerciale sau industria filmului.

Limita pare să fie doar cerul. Sau nici măcar el.

Association for Unmanned Vehicle Systems International spune că peste 100.000 de locuri de muncă ar putea fi create până în 2025 ca efect direct al dezvoltării dronelor

Association for Unmanned Vehicle Systems International spune că peste 100.000 de locuri de muncă ar putea fi create până în 2025 ca efect
direct al dezvoltării dronelor

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

16 − 5 =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te