Cele şapte „minuni” ale Dobrogei

Ce merită văzut în regiunea dintre Dunăre şi Marea Neagră, în afară de Litoral şi Delta Dunării


Distribuie articolul

Munţii Măcin(aţi)

Cei mai vechi munţi din ţară, Măcin, confirmă butada conform căreia esenţele tari se ţin în recipiente mici. Miniaturali, în comparaţie cu Carpaţii sau Alpii, Munţii Măcin câştigă în diversitate ceea ce au pierdut în înălţime, de-a lungul sutelor de milioane de ani, în care i-au măcinat apele şi vânturile.

Munţii Măcinului păstrează grandoarea marilor lanţuri muntoase ale Europei, deşi, comparativ, sunt minusculi

Un prim exemplu: acest parc naţional este singurul din Europa în care se regăsesc şase ecosisteme distincte: păduri, tufărişuri şi pajişti, râuri, mlaştini, stâncării şi grohotişuri, situri arheologice. Şi asta, pe un spaţiu de numai 11.000 de hectare. Pe acest teritoriu mic (0,05% din suprafaţa ţării) se regăseşte 50% din flora României, dintre care 72 de specii de plante sunt protejate ca specii rare sau vulnerabile şi 27 de specii sunt endemice pentru regiune.

Viorel Roşca, directorul Parcului Naţional „Munţii Măcinului”, nu ştie cu ce să înceapă când e să prezinte zona. „Deşi sunt mici, păstrează toate caracteristicile unor munţi, ca un mic Ceahlău, dacă vreţi. Există abrupturi montane de 200 de metri şi o biodiversitate pe metru pătrat cum rar se găseşte în Europa”, spune directorul.

În privinţa faunei, Munţii Măcin sunt un paradis al înaripatelor. Se găsesc aici 181 de specii de păsări, dintre care 13 răpitoare mari, dar şi 941 de specii de fluturi. Amiralii aerului sunt acvila ţipătoare sau vulturul codalb, iar infanteristul greu este ţestoasa dobrogeană. Aceasta din urmă face senzaţie vara, printre turişti, când vine să bea apă din scobiturile în piatră, create în urma eroziunii, pe Culmea Pricopanului.

Tot pe pământ, guşterul ajunge aici la dimensiuni de iguană (au fost observate exemplare de 60 cm, când media e de 30 cm), iar legendarul balaur dobrogean, cel mai mare şarpe al zonei, este observat constant la 2,6 metri. De acest şarpe se leagă şi o poveste de succes a administraţiei parcului naţional, care a reuşit să educe populaţia din comunităţile învecinate să nu îl mai omoare, astfel că populaţia a crescut în ultimii ani, potrivit lui Viorel Roşca, de la şase locuri unde era văzut frecvent la zece, şi încă două locuri unde a fost văzut o singură dată.

Dacă toate acestea nu erau de ajuns, aici, în Munţii Măcin a fost creată şi prima rezervaţie naturală din ţară, Dealul Consul, înfiinţat în 1927, la iniţiativa Reginei Maria. Nu în ultimul rând, zona Munţilor Măcin se mândreşte cu o pleiadă de 13 etnii pe raza celor 19 localităţi din perimetru.

Toate cele de mai sus sunt trecute în revistă la Centrul de Vizitare al PN Munţii Măcin, situat în localitatea Greci. Aici, pe un spaţiu generos sunt expuse diorame care reproduc câteva dintre cele mai relevante habitate ale parcului. Există şi o machetă tridimensională a parcului, realizată de biologul Bogdan Băjenaru, cel care asigură şi ghidajul pentru turişti. Mai există o expoziţie de costume tradiţionale, o colecţie de roci şi o instalaţie interactivă de touch-screenuri pe care rulează filme de prezentare a parcului.

Munţii Măcinului, în zona Culmii Pricopanului, unde s-au turnat scene din filmul „Drumul oaselor”

Dar nimic nu se compară cu a lua la pas Munţii Măcinului. Timpul nu ne-a permis decât o scurtă plimbare în zona unde s-au turnat câteva scene antologice din „Drumul Oaselor”, pe traseul Culmea Pricopanului, foarte aproape de oraşul Măcin. Chiar la intrarea pe traseu, am speriat un iepure sălbatic care a tăiat-o în viteză printre tufe şi bolovani, înspre creasta din stânga. Drumul urcă domol printre stânci şi se strecoară după culmile aspre care ascund Măcinul şi şesul Dunării. Imaginaţia galopează la deal, odată cu pulsul, şi de pe versanţii din dreapta parcă vezi haiducii coborând cu chiote spre rădvanele boiereşti, aici adăpostindu-se după un bolovan, dincolo slobozind plumbi spre arnăuţi.

„E un mic Ceahlău, parcă, sau, de ce nu, nişte Alpi pitici”, spunea în biroul administraţiei din Tulcea, Viorel Roşca, şi avea dreptate. Stâncării şi grohotişuri, goluri şi versanţi abrupţi, văi înguste şi adânci, păduri şi poieni, toate sunt aici, chiar dacă cel mai înalt „vârf”, Ţuţuiatu, nu are decât 467 de metri înălţime. Turismul în zonă se mişcă lent, dar se mişcă. Sunt zece pensiuni în construcţie, în localităţile de pe raza parcului, care, când vor fi gata, vor creşte capacitatea de cazare de la 100 la 200 de locuri. Există de asemenea, opt locuri de campare, iar rangerii PN Munţii Măcinului ghidează turiştii pe 12 trasee pedestre şi unul ecvestru.

De vizitat

Potrivit directorului PN Munţii Măcin, Viorel Roşca, cele mai importante trei atracţii al parcului sunt:

1. Formaţiunile geologice ale Culmii Pricopanului, unde se găsesc 36 de familii de roci

2. Vegetaţia de stâncărie de pe traseele Dealul cu Drum sau Cozluk, unde alternează cu pădurea de stejar, carpen, tei, într-un ansamblu eterogen

3. Zonele împădurite cu arbori seculari, cum este Valea Fagilor, unde se poate merge doar în grup organizat şi însoţit de ghid

Informaţii suplimentare puteţi obţine de la centrul de informare din Greci sau pe www.parcmacin.ro

Centrul de vizitare din comuna Greci

Pricopanul e unul din munţii cei mai sălbatici şi mai vrednici de văzut din toată România. (…) E unic în felul lui între toţi munţii ţării: o avalanşă de uriaşe blocuri granitice căzute din cer şi îngrămădite unele peste altele. Pentru că – de fapt – Pricopanul (…) este rădăcina unui munte care trăia, întreg, cu sute de milioane de ani în urma noastră

Ion Conea, geograf

Continuă pe pagina următoare →

Distribuie articolul
  1. Sailor says:

    Sint un dobrogean nascut si crescut in Tulcea plecat peste mari si tari. Urmaresc constant aceasta revista si tocmai am descoperit acest articol pe care as dori sa il scot in format PDF sa il citesc in tihna in fata sobei.
    E posibil sa il am intr-un fel sau altul?
    Multumesc,

  2. Sailor says:

    Buna ziua,
    Multumesc pentru reactia rapida. Intr-adevar adresa e corecta
    Multumesc

  3. Camelia says:

    Frumos

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

16 − 3 =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te