Chimia binelui şi a responsabilităţii

La Vodafone, peste 1.500 de angajaţi voluntariază anual în proiectele companiei şi câteva sute donează lunar de aproape două decenii, când a fost înfiinţată prima fundaţie corporatistă din România – Fundaţia Vodafone.


Unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de Corporate Social Responsability din România este Angela Galeţa (45 de ani), directorul Fundaţiei Vodafone. Absolventă de chimie la Universitatea Bucureşti, Angela a lucrat timp de 10 ani pentru SOS Satele Copiilor, aşa că responsabilitatea socială, în cazul ei, este aproape un fel de a fi. Din 2005, de când lucrează la Vodafone, a direcţionat anual milioane de euro înspre rezolvarea de probleme şi a inspirat sute de colegi să facă voluntariat. Ea a început mult mai devreme – din timpul facultăţii, când a făcut voluntariat pentru ARAS, asociaţie care milita pentru drepturile persoanelor bolnave de SIDA. A rămas ataşată de cauzele sociale, sensibilitate trădată şi de domeniile în care se implică Vodafone – „mai mult de 70% sunt proiecte care nu au o componentă de tehnologie”, după cum preciza ea anul trecut pentru wallstreet.ro.

Fundaţia Vodafone este, de altfel, prima organizaţie corporatistă a unei companii locale şi prima din grupul Vodafone. În cei 19 ani de activitate, fundaţia a investit peste 26 de milioane de euro, în principal în sănătate, educaţie şi proiecte sociale (burse pentru copii, asistenţă pentru bătrâni). Bugetul anual al fundaţiei este de aproximativ 2 milioane de euro anual, iar banii provin din bugetul Vodafone România, din cel al întregului grup Vodafone, din 2% şi din donaţii ale angajaţilor si alte persoane fizice.

Angela Galeţa la serbarea de Moş Crăciun de la Piteşti, 2016

Care este cel mai vechi proiect al Fundaţiei Vodafone România?

Primul proiect este chiar cel a care a dat naştere fundaţiei. Un grup de iniţiativă din companie a vrut să găsească o formă legală prin care să fie constituit un fond pentru susţinerea colegilor care aveau probleme. Fondul urma să fie alimentat din donaţii salariale. Ideea a fost extrem de apreciată de managementul de la momentul respectiv, a fost înfiinţată fundaţia iar compania a ales să dubleze suma strânsă din donaţiile salariale. Programul de donaţii salariale există şi în ziua de azi, avem colegi care donează în fiecare lună, de aproape 20 de ani, iar acest spirit, această dorinţă a oamenilor din companie să ajute, poate fi urmărită ca un fir roşu în iniţiativele fundaţiei. De-a lungul timpului au fost multe proiecte pe care le-am susţinut şi care au creat o schimbare reală pentru beneficiari şi în comunităţile în care s-au întâmplat. Unul dintre proiectele cele mai vechi, care contribuie anual la salvarea a zeci de mii de vieţi este soluţia de telemedicină dezvoltată pentru ambulanţele SMURD, dealtfel, prima soluţie de telemedicină implementată în România şi care permite transmiterea în timp real, de la locul accidentului, a datelor medicale ale pacienţilor către unităţile de primiri urgenţe din spitale.

Dar care consideraţi că este cel mai relevant proiect pe care l-a făcut până acum Fundaţia Vodafone?

Cel mai relevant proiect încheiat este construcţia Secţiei de terapie intensivă nou-născuţi de la Spitalul Marie Curie şi dotarea acesteia cu un sistem performant de telemedicină. De la 160 m2 cât avea vechea secţie, acum avem o secţie de 1.900 m2 în care sunt trataţi anual aproape 400 de copii, cazuri venite din toată ţara. Cel mai important proiect aflat în derulare este renovarea şi modernizarea Secţiei de terapie intensivă nou-născuţi de la Constanţa, acolo unde intenţia noastră este să replicăm proiectul de la „Marie Curie”, din Bucureşti. Rata mortalităţii infantile din Constanţa este cea mai mare din România şi de trei ori mai mare faţă de media europeană, iar Spitalul judeţean Constanţa deserveşte toată zona de sud-est a ţării, adică inclusiv judeţele limitrofe.

În ce stadiu sunt lucrările de la Spitalului Judeţean Constanţa?

În acest moment avem planurile arhitecturale definitivate. Lucrările de demolare sunt în plină desfăşurare, iar în paralel suntem în proceduri de cerere de ofertă pentru achiziţionarea de aparatură specifică. Și pentru că ştim că oricât de bine dotat ar fi un spital, componenta umană este cea care face diferenţa, personalul de la Constanţa participă deja la un program de instruire în cadrul Secţiei de terapie intensivă nou născuţi de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti, sub îndrumarea domnului doctor Cătălin Cîrstoveanu, şeful acestei secţii.

Veţi continua şi în 2018 investiţia în mediul rural? În ce măsură au reuşit cele două finanţări anterioare ale Fundaţiei Vodafone România, care au depăşit un milion de euro, să combată excluziunea socială şi discrepanţele dintre zonele rurale şi cele urbane?

Da, „Investiţie în Mediul Rural” este un program strategic de cursă lungă pe care îl vom continua şi în anii următori. În primele două ediţii ne-am concentrat pe probleme care, din punctul nostru de vedere, trebuiau rezolvate urgent. Am construit toalete pentru şcoli, am adus apă într-o şcoală din Lieşti, astfel încât elevii să nu mai fie nevoiţi să vină cu apă de acasă ca să spele tabla, am renovat grădiniţa şi şcoala generală din Chişlaz, am schimbat instalaţia de încălzire pentru o grădiniţă din Ocolna, unde soba veche existentă scăpa gaze şi copiii riscau să se asfixieze, am finanţat amenajarea unei spălătorii comunitare la Țibăneşti unde familiile care locuiesc în gospodării fără apă curentă şi curent electric (40% din gospodării) pot să îşi spele rufele. De asemenea, în cele două ediţii am acordat 500 de burse şcolare pentru copii din familii defavorizate, am finanţat proiecte de refacere a spiritului comunitar, am renovat şcoli, dispensare şi grădiniţe. Lista este foarte lungă, pentru că, de fapt, am rezolvat nevoi de bază, astfel încât copiii să poată să frecventeze şcoala în condiţii decente, în condiţii de siguranţă. Sigur că au existat şi rezultate măsurabile: în comunităţile în care am intervenit, 52% din copii care prezentau risc de abandon şcolar şi-au îmbunătăţit rezultatele şcolare. Dar efectul global al proiectului este unul pe termen lung. Vom afla în timp în ce fel s-a schimbat destinul unor oameni care au fost parte din proiectele noastre. Anul acesta am vrut sa trecem în altă etapă şi să ne implicăm mai specific, astfel că am finanţat un studiu care să analizeze modalităţile prin care se poate interveni în şcolile din mediul rural pentru prevenirea abandonului şi combaterea excluziunii sociale. Rezultatele acestui studiu ne-au ajutat să ne creionăm strategia pentru cea de a treia ediţie a programului, în care ne vom implica în învăţământul din mediul rural: am ales să susţinem activitatea centrelor Școala după Școală.

Ce cauză se mai pregăteşte Fundaţia Vodafone să finanţeze prin Connecting for Good?

În principiu, orice cauză care se adresează unei comunităţi defavorizate, a cărei problemă poate fi rezolvată prin implicarea tehnologiei. În lista acestor proiecte vom regăsi soluţii de telemedicină care se adresează copiilor insulino-dependenţi, dotarea unui „Tech Room” care foloseşte realitatea virtuala pentru terapii adresate copiilor cu boli grave, un proiect care asigură asistenţă pentru persoanele în vârstă singure sau imobilizate la domiciliu şi, nu în ultimul rând, un sistem de telemedicină performant instalat la Constanţa, după finalizarea lucrărilor de renovare şi modernizare de la Secţia de terapie intensivă nou-născuţi.

Ce impact a avut, în cadrul organizaţiei, proiectul de renovare a centrelor de transfuzie şi campaniile de încurajare a donării de sânge?

Renovarea centrelor de transfuzie sanguină, program care a ajuns la ultima etapă, cea care va renova şi/sau dota ultimele 24 de centre din ţară, în care nu am intervenit până în acest moment, a avut impact în primul rând în comunităţile respective, pentru donatorii locali. În toate centrele renovate a fost refăcut traseul donatorului, pentru că o persoană care donează trebuie să se simtă în siguranţă şi să beneficieze de un anumit confort. Pentru voluntarii din compania Vodafone România organizăm de trei ori pe an sesiuni de donare în sediile companiei. 68% dintre colegii de la Vodafone care donează o fac în mod recurent şi conform informaţiilor pe care le avem, există cel puţin alte 40 de companii care ne-au urmat exemplul şi s-au alăturat programului nostru.

Cum implicaţi angajaţii Vodafone România în proiectele fundaţiei? Cum îi mobilizaţi înspre implicare socială/voluntariat?

Fundaţia Vodafone România organizează lunar evenimente de voluntariat pentru angajaţii companiei Vodafone România. Activităţile sunt diverse, de la renovare şi igienizare de locuinţe, la citit poveşti pentru copiii internaţi în secţiile de oncologie, pregătire de provizii pentru iarnă şi până la acţiuni de mare anvergură, cum este programul Scrisori pentru Moş Crăciun, care anul acesta a ajuns la cea de a opta ediţie. În cadrul acestuia, voluntarii din companie cumpără cadouri pentru copiii mai puţin norocoşi. Anul acesta, 1.000 de copii din 26 de comunităţi defavorizate vor primi cadouri pe baza scrisorilor pe care ei le-au trimis către Moş Crăciun, iar echipa fundaţiei le-a colectat. Compania Vodafone sprijină implicarea angajaţilor în voluntariat şi alocă fiecăruia dintre aceştia două zile pe an pentru asemenea activităţi.

Cum vă aşteptaţi să influenţeze campaniile de responsabilitate socială imaginea companiei?

Un studiu realizat în urmă cu câţiva ani la nivel european relevă faptul că 70% din consumatori preferă produsele sau serviciile unei companii care este implicată în rezolvarea unor probleme sociale sau de mediu. În ultimii ani, este evident că şi în România din ce în ce mai multe companii sunt preocupate să îşi dezvolte o strategie coerentă de CSR, cu programe eficiente, care să răspundă nevoilor pe termen lung ale comunităţii. Tot mai multe companii aleg domeniile în care se implică în urma unor studii de piaţă, ţinând cont de aşteptările şi nevoile comunităţii. Există o preocupare crescută pentru aspecte precum asigurarea transparenţei programului de CSR prin raportări şi auditări specifice, dezvoltarea de programe de mediu, ca urmare a preocupărilor privind încălzirea globală, derularea de programe de voluntariat corporativ care duc la implicarea şi motivarea angajaţilor. Existenţa unei strategii anuale de CSR, la nivelul fiecărei companii, va însemna o eficientizare a costurilor şi o mai bună utilizare a fondurilor pe care acea companie este dispusă să le aloce proiectelor de CSR. Cu o strategie bine gândită şi criterii clare de selecţie a proiectelor finanţate, vor ajunge în final să fie finanţate doar acele proiecte care pot aduce schimbări majore şi reale în societate. Iar aceste schimbări se vor vedea în timp şi vor influenţa imaginea companiei.

Campaniile de responsabilitate financiară – credeţi că schimbă ceva, sau sunt percepute doar ca un exerciţiu de imagine? Aveţi o strategie de măsurare a schimbării?

Cu siguranţă nu este vorba despre un exerciţiu de imagine. Dacă luăm ca exemplu componenta de voluntariat, este în primul rând un exerciţiu de educare, cu rezultate pe termen mediu şi lung. Și îndrăznesc să spun că rezultatele se văd, pentru că activităţile noastre de voluntariat sunt foarte solicitate, iar locurile disponibile se ocupă uneori la doar câteva ore de la lansarea unei invitaţii. Apoi, noi ne-am asumat ca misiune promovarea ideii că a face bine este ceva normal, că acest lucru ar trebui să facă parte din normalitatea existenţei noastre şi nu văzut ca un act ieşit din comun, care să fie aplaudat. Încercăm să propagăm acest spirit şi în afara companiei, în rândul beneficiarilor pentru care derulăm proiecte. Îi încurajăm să se implice ca voluntari în proiecte, le explicăm că fiecare dintre ei poate să contribuie şi că fiecare contribuţie, oricât de mică, este preţioasă.

Care consideraţi că este problema pe care trebuie intervenit cu prioritate în acest moment în România?

Temele legate de sănătate şi educaţie sunt cele mai stringente, de aceea şi noi am ales să ne implicăm prioritar în aceste două domenii pe care le-am definit ca fiind strategice.

Care sunt planurile Fundaţiei Vodafone România în acest sens (în termeni de buget şi modalitate de acţiune)?

În primul rând, peste jumătate din bugetul fundaţiei este alocat anual proiectelor din sănătate. Apoi, dincolo de partea financiară, încurajăm găsirea unor soluţii care să folosească tehnologia pentru a compensa diverse lipsuri. Spre exemplu, avem un proiect de telemedicină pentru pacienţii din mediul rural, prin intermediul căruia pacienţi din Timiş şi Caraş-Severin pot fi consultaţi de un medic de specialitate din Timişoara (vorbim de cardiologie, endocrinologie, dermatologie, oftalmologie, pneumologie şi ORL) fără să fie nevoie să se deplaseze din localitatea în care trăiesc. Sigur că soluţiile de telemedicină nu pot să înlocuiască actul medical, dar îl fac mai accesibil pentru multe categorii aflate în dificultate. Anul trecut, 800 de pacienţi din cele două judeţe au beneficiat de astfel de consultaţii.

Care este proiectul de suflet al Angelei Galeţa?

Toate proiectele şi programele noastre îmi sunt la fel de dragi, cred în ele şi în importanţa lor la fel de mult, fie că vorbim de programe strategice care se întind pe mai mulţi ani şi au alocat un buget considerabil, sau de proiecte mai mici din punct de vedere bugetar, dar cu impact major în viaţa beneficiarilor lor. Dacă e totuşi nevoie să aleg, m-aş opri la două dintre proiecte. Sunt extrem de mândră de construcţia Secţiei de terapie intensivă nou-născuţi de la Marie Curie. Este o secţie modernă, unde tehnologia îi ajută pe doctori şi unde o echipă medicală minunată îşi poate face munca în condiţii de standarde europene şi astfel dau copiilor o noua şansă la viaţă. Și sunt motivată că, ceea ce facem, facem bine şi am curaj să merg mai departe atunci când, de fiecare dată, la activităţile noastre de voluntariat, se înscriu mai mulţi oameni decât avem nevoie. Anul acesta am crescut numărul de copii din proiectul Scrisori pentru Moş Crăciun, de la 600 în 2016, la 1.000. Am avut emoţii mari, pentru că nu puteam risca să rămână vreunul dintre copii fără Moş. Și totuşi, în doar două săptămâni şi jumătate am reuşit să convingem peste 1.000 de oameni să adopte o scrisorică şi să le pregătească acestor copii cadoul de Crăciun. Iar asta e magic… să vezi că cei din jur cred şi îţi dovedesc prin faptele lor că e normal să facem bine.

Cu o strategie bine gândită şi criterii clare de selecţie a proiectelor finanţate, vor ajunge în final să fie finanţate doar acele proiecte care pot aduce schimbări majore şi reale în societate. Iar aceste schimbări se vor vedea în timp şi vor influenţa imaginea companiei.

Angela Galeța

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

5 × five =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te