de-clic.ro și Geek for Democracy #rezistă. Când online-ul se activează în stradă


Care a fost rolul organizațiilor de activism în ceea ce privește mobilizarea civică? Cine sunt cei din „spatele” acestor organizații? Cum funcționează acestea? Care sunt principiile după care se ghidează? Ce tipuri de campanii au desfășurat în această perioadă? Cine a finanțat aceste campanii? Care este povestea din spatele hashtag-ului „rezist”, cuvântul simbol al protestelor?A fost într-adevăr OUG 13/ 2017 cauza mobilizării civice sau a reprezentat doar vârful icebergului de nemulțumiri? Își asumă aceste organizații în vreun fel mobilizarea cetățenilor? Pentru a răspunde acestor întrebări, dar nu numai, i-am provocat la o discuție atât pe membrii comunității de-clic, cât și pe cei din cadrul Geeks for Democracy, două dintre organizațiile ale căror acțiuni au avut ecouri atât în mediul online, cât și în cel offline, mai ales în perioada protestelor. Dacă prima funcționează ca un ONG cu structură clară, cea de-a doua este organizată sub forma unui grup ai cărui membri împărtășesc aceleași principii, fără a avea însă un nucleu bine definit. Cu toate acestea, între cele două entități există multe asemănări. Ambele #rezistă și îi inspiră și pe cetățeni să o facă.

de-clic.ro

Claudia, Dan, Luminița, Jani, Alina, Raluca, Roxana, Sorana și Tudor formează echipa de-clic.ro. Sunt campaigneri, web-designeri, graficieni și activiști care își doresc să strângă o comunitate cât mai solidă în jurul unor cauze comune.

de-clic.ro este prima platformă de petiții, apeluri la acțiune și activism online creată exclusiv pentru România. de-clic.ro este spațiul unde cetățenii se pot întâlni pentru a dezbate probleme de interes comun, cum ar fi protejarea mediului, drepturile omului sau multiculturalismul. Aici, cele mai stringente probleme ale societății românești își caută rezolvarea prin presiunea colectivă exercitată de comunitate.de-clic.ro folosește noile tehnologii realizând campanii atât online cât și offline.

 

În momentul în care a fost lansată platforma, de-clic.ro a beneficiat de o finanţare pe un an obţinută pe fonduri norvegiene. Foto: Dan Bodea

Platforma de-clic.ro a fost creată în 2015. „O parte dintre noi am făcut parte din Campania Salvați Roșia Montană. În 2013 am văzut campania în mare parte câștigată și atunci ne-am întrebat ce am putea face astfel încât să nu mai treacă 15 ani pentru a câștiga o nouă campanie în România și să folosim toate lucrurile pe care le-am învățat. Ne-am gândit cum anume îi putem convinge pe oameni să iasă în stradă, să treacă la fapte. Ne-am gândit să utilizăm instrumentele online pe care le-am folosit în Campania Salvați Roșia Montană, dar de această data să acordăm mai multă atenție activismului online și metodelor efective prin care poate fi adusă în atenția opiniei publice o cauză. Noi ne doream să lansăm platforma în toamna anului 2015, dar în luna mai a fost intervenit problema cu pădurile, scandalul cu amendamentul care ridica practic cota de tăiere de 30%, prin care se legaliza tăierea la ras. Am lansat atunci, de de pe o zi pe alta, o pagină de petiție, am contactat organizații care s-au alăturat demersului nostru, am strâns semnături, după care am anunțat lumea să iasă în stradă la proteste și am depus semnăturile la comisia din Parlament unde se discuta amendamentul respectiv. Amendamentul a fost anulat”, povestește Tudor Brădățan cum a luat naștere de-clic.ro.

Click în online, de-clic în offline

de-clic.ro a apărut în 2015 ca o nevoie firească, susțin membrii organizației. De ce „de-clic”? „Eram în căutarea unui nume care să definească cât mai bine ceea ce urma să facem în domeniul online, iar «de-clic» comprimă ideea de a declanșa, de a porni, dintr-o dată, un efort comun care are un efect rapid, imediat. Denumirea sugerează click-ul din online, dar și declic-ul din offline. Adică te informezi în online, dar acționezi în offline”, explică Roxana Brădățan.

Cei din cadrul de-clic și-au propus, printre altele, să le arate celor din societatea civilă, cetățenilor care doresc să se implice că o campanie presupune mai mult decât o simplă petiție. „Lumea ne spunea că petițiile nu duc la nimic. Petiția este un instrument dintr-o campanie. Nu poți să rezolvi o problemă numai cu o petiție. Ne-am gândit să facem această platformă pentru a le arăta oamenilor că petiția face parte dintr-o campanie, că petiția este o unealtă pe care, dacă o folosim așa cum trebuie, poate într-adevăr să ducă la câștigarea unei cauze. O petiție în sine nu rezolvă o cauză. Depinde de modul în care este făcută petiția, de persoana căruia îi este adresată, de ceea ce se cere și modul în care este formulate cererea”, explică Luminița Dejeu.

de-clic.ro are o structură formală. Unii membri sunt angajați full time, primind un salariu pentru ceea ce fac, în timp ce alții desfășoară acțiuni de voluntariat. „Eu am fost voluntar în cadrul Campaniei Salvați Roșia Montană. Full time, să spun așa, am intrat la de-clic.ro. Faptul că m-am alăturat de-clic.ro a fost următorul pas firesc pe care am simțit că trebuie să îl fac. A fost o chemare. Pentru noi toți cred că de-clic.ro e mai mult decât un job”, spune Raluca.

„Noi suntem o organizație care aplică pentru proiecte, care desfășoară proiecte, care raportează proiecte și care se bazează pe munca unei echipe. Echipa de-clic.ro are și salariați, astfel ca cei care sunt echipă să poată să își dedice 100% sau chiar peste 100% din timp activității noastre. Suntem sprijiniți și de voluntari, punctual, în cazul anumitor proiecte. De exemplu: Dan, Iani și Sorana, ne sprijină în anumite segmente prin activități de voluntatriat. Nu toată lumea implicată în de-clic.ro este și plătită”, explică Roxana.

Finanțare

În momentul în care a fost lansată platforma, de-clic.ro a beneficiat de o finanțare pe un an obținută pe fonduri norvegiene. „Mulți au impresia că, dacă ai aplicat pentru un proiect și ai primit o finanțare, cineva te-a plătit să faci ceva. În realitate, aplici la un proiect pe care îl poți câștiga sau nu”, explică Tudor.

„Finanțările norvegiene nu sunt singurele la care am aplicat. Am aplicat și la finanțări pe care le-am pierdut. Nu avem în spate entități gen Soros care să ne garanteze că ne curg banii gârlă. Pe viitor, pentru a înlătura toate aceste suspiciuni care ne fac rău din punct de vedere al imaginii și care nu au nicio legătură cu realitatea, vrem să ne bazăm din ce în ce mai mult pe donațiile pe care le fac membrii comunității de-clic. Cum funcționăm? În momentul în care cineva semnează o petiție, persoana respectivă intră în comunitatea noastră. Dacă bifezi că vrei să fi ținut la curent cu noutățile noastre, primești regulat mailuri cu ce campanii mai avem, ce petițiile active și afli ce putem face ca cetățeni pentru o anumită cauză. O parte din cei din comunitatea de-clic.ro răspund și unor poluri de donații pe care noi le facem pe acțiuni specifice. De exemplu, avem o campanie și vrem să ajungem la cât mai mulți oameni și avem nevoie de bani pentru a face publicitate pe Facebook. Cerem bani de la cei din comunitatea noastră. Scriem pur și simplu un mail și cine vrea să se implice, poate face donații de cinci, zece, 100 de lei sau mai mult. Surpriza plăcută este că în ultima perioadă avem din ce în ce mai mulți donatori persoane fizice. Noi sperăm ca, la un moment dat, să punem susține platforma și tot ce ține de de-clic.ro exclusiv din donațiile membrilor. Mai avem un pas de făcut până acolo, astfel că, în continuare, vom aplica și la fondurile specifice pentru organizațiile nonguvernamentale, dar avem o relație din ce în ce mai bună și personală cu donatorii”, explică Sorana Olaru-Zăinescu.

Numărul membrilor s-a dublat

Odată cu protestele din ultima perioadă, numărul de membri din comunitatea de-clic.ro s-a dublat. În acest sens a contat mult o petiție prin care cetățenii semnatari îl concediau pe Victor Ciorbea, Avocatul Poporului. Povestea petiției este interesantă întrucât aceasta a fost inițiată în vara anului trecut de Tudor. La momentul respective ANAF publicase lista datornicilor, iar Victor Ciorbea și soția acestuia se aflau pe listă. Petiția a fost semnată initial de 247 de persoane. Dintre cele 247 de persoane semnatare, 200 au bifat opțiunea de a fi ținute la curent cu ceea ce se întâmplă în continuare. În momentul în care Victor Ciorbea a revenit în atenția opiniei publice prin faptul că a sesizat Curtea Constituțională cu privire la Legea 90/2001, cea care le interzice persoanelor care au condamnări să fie membri ai Guvernului, lege din cauza căreia șeful PSD, Liviu Dragnea, nu a putut fi nominalizarea partidului pentru funcția de premier, Tudor a trimis un nou mail celor 200 de semnatari prin care le amintea de petiția respectivă.

„Tudor le-a spus care era situația actuală în ceea ce îl privește pe Avocatul Poporului și le-a propus semnatarilor să reîncălzim „ciorba”și să distribuie petiția prietenilor lor. În după masa aceea, petiția a ajuns la 15.000 de semnături, iar în scurt timp la peste 100.000 de semnături”, povestește Claudia Apostol.

Faptul că peste 100.000 de persoane au ales să facă parte din comunitatea de-clic.ro bifând opțiunea conform căreia își doresc să fie ținuți la curent cu evenimentele următoare a fost un pas important pentru comunitate, dar și pentru ceea ce a urmat. Practic, toți acești oameni au primit pe mail informații „la cald” vizavi de ce se întâmpla important pe scena politică.

„Oamenii care vor să știe ce se întâmplă mai departe, devin partenerii noștri de acțiune. În cazul de față, am făcut o strângere de fonduri de la membrii de-clic.ro pentru a cumpăra o machetă în Gazeta Sporturilor. Macheta concedierii a fost făcută de cei de la Mind Bomb cu un mesaj dur la adresa lui Victor Ciorbea. Ideea de la care am pornit a fost următoarea: suntem online, suntem supărați, avem multe să îi reproșăm domnului Ciorbea, vrem să ieșim din online și am ales că mediu de promovare presa scrisă. Mai multe firme care dețin panourile stradale ne-au refuzat. Am primit de asemenea mai multe refuzuri de la ziare. Costul machetei a fost acoperit 100% de către membri. Ne-am dorit să ajungem și la publicul din offline”, a explicat Roxana.

Tot în cadrul acestei campanii, Claudia s-a ocupat de depunerea a 100.000 de semnături la Avocatul Poporului. „A fost o experiență interesantă. Reprezentanții Avocatului Poporului nu au vrut să vorbească cu noi și au inventat o prevedere în regulament, care le interzice să ne primească în sala de consiliu cu telefoane. Ne-au dat un răspuns în scris în care pur și simplu ne-au mințit. Au luat un articol din regulament din care au ciuntit o bucată și ni l-au trimis. Articolul respectiv spunea că publicul nu are voie să intre cu telefoane și aparate de înregistrat în spațiile în care sunt depozitate secrete de stat. Au scos partea în care era precizat tipul de spațiu în care nu e permis accesul”, povestește Claudia.

„Demiterea lui Victor Ciorbea” a pregătit terenul pentru ceea ce a urmat. Începând cu această acțiune, spiritele din socitatea civilă au început să se „încingă”, astfel că masa critică a fost mult mai receptivă și mult mai dornică să afle informații vizavi de următoarele acțiuni întreprinse de cei de la putere. „Pe lângă această campanie, în paralel s-a desfășurat și campania legată de păduri, prin care li se cerea magazinelor să renunțe la colaborarea cu Schweighofer (nr. Holzindustrie Schweighofer, companie care este acuzată de organizațiile pentru protecția mediului de folosirea lemnului provenit din exploatări ilegale). Au fost de asemenea și alte campanii inițiate de cei din cadrul comunității, care au adus la rândul lor un număr mare de persoane în comunitatea de-clic.ro”, explică Roxana.

Ceei care semnează o petiție, primesc periodic informații. „Noi încercăm să păstrăm legătura cu oamenii care s-au activat, să îi facem să înțeleagă ce este de-clic.ro, să le arătăm ce poate face un membru al comunității, ce putem face împreună. Mergem mult pe explicarea ideii de acțiune colectivă, lucru mai puțin știut sau înțeles de oamenii de acasă care se confruntă pentru prima dată cu un astfel de instrument de mobilizare online, depunem efort să comunicăm continuu și să avem reacții din partea lor. Ne place să credem că dialogul nostru nu este unidirecțional și alocăm foarte mult timp să primim reacții din partea celor din comunitatea de-clic.ro fie prin mailuri, fie prin sondajele periodice pe care le trimitem celor de acasă. Feedback-ul lor stă la baza acțiunilor noastre ulterioare”, explică Roxana.

Luminiţa Dejeu este cea care a creat identitatea vizuală a hashtag-ului #REZIST. Foto: Dan Bodea

98% spun #nu

Românii care fac parte din comunitatea de-clic.ro au fost rugați să completeze un chestionar cu privire de cele două ordonanțe care au declanșat seria de proteste de la începutul acestui an, inițial fiind în discuție atât amnistia, cât și grațierea. „98% dintre respondenți ne-au spus că sunt împotriva ordonanțelor. Noi, la rândul nostru când ne alegem partea, ne ghidăm după un set de valori foarte bine definit. În cazul ordonanțelor a fost foarte clar de ce parte a baricadei suntem”, a spus Tudor.

A fost Ordonanța13/2017 adevărat motiv pentru care oamenii au ieșit în stradă sau acesta a fost doar picătura care a umplut paharul? Membrii de-clic.ro consideră că lumea reacționează în special la lucruri concrete. „Dacă cineva ar fi organizat un protest față de Guvern pur și simplu, nu cred că lumea ar fi ieșit în stradă. E vorba de faptul că fiecare s-a simțit cumva trădat și batjocorit de această ordonanță și de faptul că cei de la putere ne cred proști. Era ora 10:30 când au adoptat această ordonanță! Credeau că lumea nu va reacționa?”, spune Sorana.

„Țin minte că, în noapte aceea, a început să vuiască Facebook-ul. Lumea începea să se organizeze. E exemplul cel mai bun de organizare în online pentru offline”, spune Roxana.

„Oamenii ies în stradă în momentul în care pot să rezolve ceva concret. Noi știm asta de la protestele cu Roșia Montană când doar câteva sute de persoane ieșeam mereu în stradă pentru probleme care nouă ni se păreau importante. Doar în momentul în care era posibil să existe o lege care să permită exproprierea terenurilor pentru un interes privat, au înțeles oamenii amploarea și gravitatea situației, ieșind masiv în stradă. Trebuie ceva concret și ceva destul de grav pentru ca lumea să reacționeze”, consideră Sorana.

În momentele euforice din timpul protestelor, există și multă confuzie. „Rolul nostru e să documentăm foarte bine subiectul respectiv, să ne asigurăm că venim în întâmpinarea tuturor cu o idee care se susține, cu o identificare corectă a celor care pot să remedieze acea situație și cu niște propuneri realizabile. De multe ori facem o prioritizare a tacticilor pe care le avem astfel încât să nu invadăm îi invadăm pe cei din comunitate dintr-o dată”, spune Roxana.

Primul mail din timpul protestelor a fost trimis la ora 12:00 noaptea. „Nu a mai contat nimic. Chiar înainte să ieșim în stradă, am trimis mailul prin care am îndemnat toți membrii comunității de-clic.ro să iasă și ei la proteste. Suntem prezenți nonstop în social media. Perioada protestelor a fost grea, solicitantă, dar plină de satisfacții”, este de părere Roxana.

După primul mail au urmat altele și altele. Cu toate acestea, majoritatea protestelor din ultima perioadă au fost organizate pe Facebook de către grupul „Corupția Ucide”. „Ne cunoaștem cu cei de la Corupția Ucide. Îl știm demult pe Florin Bădiță. El a fost cel care a făcut primul eveniment din București în legătură cu protestele împotriva lui Raed Arafat. Povestim cu ei, dar nu ne-am implicat în organizarea lor pentru că e o organizație destul de empirică, s-au adunat o mulțime de oameni în acel grup și nu am avut timp să înțelegem cum am putea fi noi eficienți acolo, așa că am zis că mai bine gândim propriile campanii, noi având niște unelte clare. Aveam o baza consistentă de date și ne-am propus să facem ceva concret și eficient pentru a ne alătura efortului comun”, își amintește Luminița.

Povestea #rezist

Așa a apărut ideea Ghidului de nesupunere civică, cunoscut apoi drept #rezist. „Noi nu ne-am gândit în acel moment să facem o marcă a protestelor. Parcă totul a fost ieri, îmi amintesc perfect. După ce am discutat puțin, am decis că vom updata Ghidul de nesupunere civică pe care îl aveam de pe vremea protestelor cu Roșia Montană. Pentru că denumirea era prea lungă, ne-am tot gândit cum să îl numim. Tudor a venit cu ideea de a-i spune scurt rezist, iar eu am zis să fie cu hashtag. Și așa a rămas”, povestește Luminița.

Este vreo legătură între #rezist-ul românesc și „resist-ul” american? „Dacă există o legătură cu «resist-ul american», cel mai probabil e din subconștient, probabil am văzut, am auzit undeva și ne-a rămas în minte. Întotdeauna. o idee bună a mai avut-o cineva în altă parte a lumii, chiar dacă tu crezi că ai inventat-o. Altă legătură nu avem cu cei din Statele Unite sau din altă parte a lumii care rezistă”, spune Luminița, cea care a realizat identitatea vizuală a hashtagului devenit rapid simbolul protestelor de la începutul anului 2017.

Au fost și voci care au criticat hashtag-ul, spunând că „lupt” ar fi fost un cuvânt mult mai potrivit. „În momentul de față, noi nu putem să schimbăm acest simbol. Probabil se va adăuga și #lupt sau #continuăm. E firesc să fie așa. Dar #rezist nu e ceva pasiv. Mișcările de rezistență au fost, din contră, chiar foarte agresive, unele dintre ele. Plus că, în această țară, sunt milioane de oameni. Nu suntem toți făcuți să luptăm. Unii e de ajuns să reziste, dar să reziste activ”, spune Luminița.

În România nu există o masă activă de protestatari, ci o masă enormă de cetăţeni activi, care încet, încet îşi dobândesc vocea, care sunt
dispuşi să îşi sacrifice confortul şi tabieturile. Foto: Bogdan Grigore

#rezist, marcă înregistrată?

La sfârșit lunii februarie, un argeşean a anunțat că a înregistrat la OSIM marca #rezist şi logo-ul aferent, susținând totodată că a demarat procedurile de înfiinţare a unui nou partid care se va numi #rezist. Potrivit OSIM, cererea de înregistrare a fost depusă pentru opt clase de protecţie, inclusiv politică, publicitate, afaceri şi ziare.

„Marca #rezist a fost creată sub standardul Creative Commons, ceea ce înseamnă că poate fi folosită de oricine, dar nu poate fi înregistrată. Aceasta a fost decizia noastră când ne-am pus problema lucrurilor pe care le realizăm în cadrul de-clic.ro. În momentul în care folosești un produs de-clic.ro îți asumi faptul că îl vei folosi în scopul pentru care a fost creat, iar în cazul de față nu a fost creat pentru un partid politic. Deja este al doilea caz de partid politic care fură o denumire a societății civile (n.r. prima denumire preluată a fost cea a clubului Colectiv). Asta spune multe despre un partid care vrea binele țării, dar în același timp fură o denumire. Practic, lucrul definitoriu pentru partidul respectiv e un furt. Nu știu câtă încredere poate avea oricine într-un partid care recurge la astfel de tehnici”, spune Tudor.

Cei din cadrul de-clic.ro s-au consultat cu un avocat pentru a găsi cea mai bună variantă de acțiune în acest caz. „Domnul respectiv a declarat că a înregistrat marca, dar pe site-ul OSIM nu apare deocamdată. Din momentul în care acest lucru se va întâmpla vom avea la dispoziție o anumită perioadă pentru a contesta demersurile sale. Nu știm încă sub ce ce formă a fost înregistrat”, spune Luminița.

„Am avut numeroase discuții în timp ce lucram la ghidul de nesupunere civică, iar Luminița se ocupa de identitatea vizuală. Luminița a desenat logo-ul și chiar am râs de faptul că scrisul e strâmb. Am văzut în declarația celui care a înregistrat marca #rezist faptul că ar fi folosit alt tip de font. Scrisul oficial #rezist e scrisul de mână al Luminiței. Logo-ul a fost desenat prima dată pe o banderolă”, își amintește Roxana.

Membri de-clic.ro nu îți doresc însă să facă mare caz de acest aspect. Spun doar că, la nevoie, vor înregistra acest hashtag pentru a se asigura că rămâne bunul public al celor care au ieșit în stradă.

Greva cetățenilor

În urma consultării online cu cei acre fac parte din comunitatea de-clic.to a fost demarată o acțiune inedită: „Greva cetățenilor”. Aceasta a durat cinci zile, timpul dedicat grevei, crescând de la o zi la alta. „Am lansat un sondaj, iar oamenii de acasă ne-au explicat că pe lângă protestele în sine vor să facă ceva suplimentar și ne-au sugerat în mod explicit greva ca soluție complementară. Am pornit de la răspunsurile celor de acasă și am început să organizăm, să promovăm acest proiect și să îi rugăm și pe alții să se implice”, povestește Roxana. Feedback-ul a fost unul pozitiv.

Trimite-ți gândurile în viitor

„Transformă indignarea din 2017 în votul din 2020. Trimite-ți un mesaj în viitor. Poate ai fost la vot. Sau poate nu ai fost și cu ocazia acestor proteste ai realizat că poate ar fi meritat efortul de a te deplasa în acea duminică la urne. Nu lăsa cei trei ani rămași până la parlamentarele din 2020 să șteargă indignarea din ultimele două săptămâni. Trimite-ți un mesaj în viitor și dacă vrei atașează o poză cu tine la protest. Noi ne vom îngriji să le primești înaintea alegerilor din 2020. Mașina timpului va fi deschisă timp de o săptămână, timp în care poți să-ți trimiți mesajul în viitor”, spun în mesajul lor inițiatorii campaniei „Trimite-ți gândurile în viitor”.

„Mașina timpului, cum i-am spus noi în mod neoficial acestei campanii a venit tot pe fondul protestelor. Ne-am gândit ce putem face împreună cu membri astfel încât să aibă impact și la alegerile viitoare. Noi am fost activi și la alegerile trecute, am avut o campanie în care îi vizam în mod direct pe «mânjiții de fapte de corupție». Am fost foarte virulenți în a-i identifica pe aceștia. Documentarea a fost realizată împreună cu oamenii de acasă. Am zis să sădim acum o sămânță pentru noile alegeri”, explică Roxana.

Campania mea

Fiecare membru de-clic coordonează anumite campanii, în funcție de domeniul acestora. Claudia este cea care se ocupă de campaniile inițiate de membri.

„Moderarea pe care o facem noi nu înseamnă că tăiem în carne vie. Există câteva condiții pe care le cerem celor care încep campanii pe de-clic. Să nu promoveze un discurs discriminatoriu pe criterii de religie, etnie sau de altă natură, să nu facă propaganda politică explicită către un anumit candiat sau un anumit partid și să nu facă reclamă unei firme. Acestea ar fi condițiile, iar când observăm că există membri care ating în mod întâmplător anumite coarde sensibile în acest sens discutăm cu oamenii pentru că de multe ori poate nu își dau seama că au discurs care îndeamnă la discriminare, de exemplu. Avem petiții care își propun lucruri realizabile, dar sunt adresate prost, pentru că dacă adresezi o petiție unei clase politice, nimeni nu se va simți vizat. Încercăm să îi ghidăm puțin pentru a-și da seama care este autoritatea competentă pentru problema respectivă și să își redacteze cât mai bine revendicările. În măsura în care ne permite timpul, noi trimitem înștiințări către autorirtatea vizată de o anumită petiție prin care o anunțăm că platforma noastră găzduiește o petiție care îi este dedicată și îi solicităm un răspuns. Inițiatorii campaniei pot discuta cu semnatarii petiției. Le pot trimite noutăți din campanie, dacă organizează un protest pot să îi înștiințeze.Oamenii care semnează petiții ne-au spus în repetate rânduri că este pentru prima oară când află ce se întâmplă mai departe cu semnătura lor. Oamenii în general sunt descurajați să ia atitudine, pentru că nu știu ce se întâmplă mai departe. Scopul nostru e să încurajăm oamenii să facă lucruri împreună și să gestioneze această presiune publică într-un mod eficient pentru cauzele pentru care militează”, spune Claudia.

Cetăţenii activi sunt persoane care şi-au demonstrat competenţa profesională, au trecut de încercările primei tinereţi, au încredere în
valoarea lor profesională şi vor să îşi crească copiii într-o ţară în care valoarea profesională şi morală primează. Foto: Bogdan Grigore

Geeks for Democracy

Cei din cadrul Geeks for Democracy folosesc hashtag-ul rezist și încearcă să își aducă în manieră proprie aportul la mișcările civice din ultima perioadă. Geeks for Democracy se descrie ca fiind un grup deschis tuturor profesioniștilor din IT, comunicare, digital, antreprenorilor, ONG-urilor și tuturor celor care vor și pot să-și folosească experiența și cunoștințele în proiecte civice. Am discutat cu Cătălin Teniță, membru G4D, pentru a afla mai multe detalii despre acțiunile grupului și despre modul în care cei din cadrul comunității s-au imlicat în cadrul protestelor.

„Geek for Democracy este mai degrabă o comunitate, decât un grup. Diferența practică este precum cea dintre grupul de editori ai Encyclopediei Britanice și cei ai Wikipedia, sau dintre echipa de dezvoltare a sistemului de operare iOS și cea a Linux-ului. Cu alte cuvinte, pornind de la niște principii comune: drepturile omului, statul de drept, orientarea europeană, implicare civică, fiecare membru este liber să propună proiecte și să își caute aderenți. Mai mult, ceea ce urmărim noi este să oferim resurse de know-how, networking, financiare pentru proiectele deja existente ale ONG-urilor. Încercăm să susținem inițiative existente, să funcționăm de multe ori ca integratori, nu neapărat să venim cu idei noi. Mulți dintre noi venim din zona antreprenorială, iar acolo există un principiu: ideea înseamnă 1%, restul de 99% o reprezintă execuția. Iar noi asta urmărim să facem: să îmbunătățim execuția proiectelor civice existente. Referitor la nucleul grupului, sunt zeci, poate chiar peste o sută de persoane implicate în diferite modalități. Această implicare este în primul rând pe proiecte. Nu credem în organizări ierarhice, ci în structurare ad-hoc în interiorul unui proiect în funcție de competențe și de disponibilitate. În felul acesta se maximizează entuziasmul implicării. Este modalitatea prin care oamenii liberi pot face ceva fără a simți o constrângere. Acest lucru se face și prin întâlniri offline și prin mijloace online de colaborare. Cumva modalitatea de lucru depinde de grupul de initiațivă al unui proiect”, povestește Cătălin.

Scopul unuia dintre cele mai importante proiecte desfășurate de G4D a fost aducerea la vot a unui număr substanțial de observatori, din zona societății civile non-formalizate, adică zona creativ-antreprenorială, și mai puțin persoane dedicate din zona ONG-urilor. „La alegerile din 11 decembrie 2016, inițiativa noastră desfășurată în colaborare cu o serie de ONG-uri cu profil civic a adus peste 1.300 de observatori, probabil de vreo 5-6 ori mai mult decât la alegerile locale. Proiectul s-a desfășurat pe o platformă online numită FiecareVot.ro
Oameni au stat și au monitorizat procesul electoral de la ora 6 până la ora 3-4 noaptea. Aceștia și-au dat seama cât de importantă este implicarea civică și care au reprezentat apoi un exemplu pentru cei din grupurile lor, catalizând poate un pic și mișcarea de protest din februarie, și din păcate, din lunile care vor urma, dacă ne uităm la ultimele evoluții – inițiativa parlamentară a domnului Șerban Nicolae de grațiere a persoanelor vinovate de fapte de corupție”, spune Cătălin.

Cât de „responsabili”au fost cei din cadrul Geeks for Democracy de activarea protestatarilor? Ce mijloace au folosit? „Tocmai pentru că vedem G4D ca pe o comunitate de persoane cu inițiativă, nu ca pe o persoană juridică cu inițiativă, nu aș folosi sintagma «G4D s-a implicat». Aș spune mai degrabă că o serie de membri ai comunității noastre, printre care și eu, am participat activ și vocal la aceste proteste. Pornind de aici nu aș aroga pentru mine și ceilalți membri vreo responsabilitate sau vreun merit. Am participat ca persoane alături de alte persoane. Ca cetățeni. Cred că ce s-a întâmplat în piețele României în luna februarie a fost o renaștere a ideii de cetățenie. Iar genul acesta de renaștere a conștiinței civice nu ți-o aprinde nimeni. Sau, dacă ar fi să fiu ironic, responsabili de activarea conștiinței civice sunt domnii Dragnea, Grindeanu, Iordache și compania. Ei merită să fie priviți ca inițiatori ai acestui fenomen.

Știu că poate părea ciudat dacă ne raportăm la o viziune ierarhică asupra societății, însă ne aflăm într-o paradigmă nouă, adusă în lume de cultura Internetului. În care viteza de informare și peer-preasure sunt mai importante decât ordinele primite de sus. În care o comunitate de interpretare face ca lucrurile să se miște, nu un set de directive de la un nod central. Cu alte cuvinte, cei 10.000 de oameni care au ajuns în Piața Victoriei în cel mult două ore de la emiterea abjectelor ordonanțe au venit acolo pentru că gândeau la fel și pentru că au simțit că dacă prietenii sau cunoscuții lor merg, trebuie să meargă și ei. Că cel mai important lucru este puterea exemplului personal. Și asta se va întâmpla și pe viitor, după mine. Ba chiar într-un ritm mai alert. Vom vedea declarații personale de implicare civică care vor coagula în jurul lor din ce în ce mai mulți adepți. Deja vedem acest lucru venind dinspre persoanele publice recunoscute. Și asta e partea frumoasă a acestor mișcari – nu există un nod central care ordonă, este genul de situație leibnitziană în care lucrurile se armonizează fără mecanisme de forță. Poate suna cam baroc. Hai să încercăm să simplificăm: există un ethos comun și există informație în timp real și există ideea de exemplu personal. Și aceste trei lucruri mișcă oamenii mult mai rapid și mult mai decisiv decât ordinele date de PSD de transportare și organizare a unor chestii. Și, vestea bună e ca pe termen mediu și lung organizarea aceasta bazată pe libertate și idei împărtășite este mult mai eficientă. Rezultatul jocului este previzibil, de aici și nervozitatea și incapacitatea de comunicare coerentă, minciună, mai direct spus, a celor care sunt acum la guvernare”, explică Cătălin.

Campanie de crowdsourcing

G4D a inițiat, alături de CENTRAS, unul dintre ONG-urile cu care colaborează, o campanie de crowdsourcing pentru un sondaj de opinie telefonic la nivel național cu privire la proteste și situația care a dus la el, precum și pentru realizarea de insigne #rezist.

„Rezultatele campaniei au fost mult peste așteptări. În mod realist nu mă așteptam să strângem decât cel mult un sfert din suma care s-a strâns la final și anume 12.000 de euro. Și asta cu eforturi foarte mici. Cred că dacă am fi insistat s-ar fi strâns o sumă dublă, însă nu a fost nevoie pentru obiectivele celor două proiecte. Cred că noi, ca societate civilă, trebuie să o luăm încet, încet și să clădim încredere bazată pe transparență și pe rezultate. În felul acesta se vor realiza alte proiecte ce vor necesita resurse mai mari pe viitor. Și chiar avem proiecte în plan.

Rezultatele sondajului vorbesc de la sine. Chiar dacă intenția de vot nu se schimbă în mod esențial, populația consideră vinovată de criza actuală coaliția de guvernare și vede soluția venind tot de acolo. Indiferent de polarizarea media, oamenii consideră ca nu protestatarii sau puterile străine ar fi vinovate, ci puterea politică. Iar aceste opinii sunt susținute într-un număr semnificativ nu numai de România antiguvernamentală sau neutră, ci și de cei care au votat PSD-ALDE”, spune Cătălin.

În opinia acestuia, în România nu există o masă activă de protestatari, ci o masă enormă de cetățeni activi care încet, încet își dobândesc vocea, care sunt dispuși să își sacrifice comfortul și tabieturile, să își pună la bătaie networkul, credibilitatea profesională, cunoștiințele și resurse materiale pentru a „investi” într-un ideal abstract – acela de dreptate, de stat de drept, de egalitate reală în fața legii.

„Aceștia sunt cetățenii care au făcut ceva în viață, care nu au primit pomeni de la nimeni, care și-au creat o anumită stare de confort material și profesional prin puteri proprii și care înțeleg că nu le pot păstra și amplifica decât într-un stat cu mecanisme democratice, un stat cu o guvernare previzibilă și rațională, în care cei care își asumă cariera politică să o facă pentru a genera bine pentru toți, nu pentru a obține avantaje profesionale. Sau mai pe scurt, există clasa de cetățeni, mult mai mare decât acel tipping point de 3%, care vor să își respecte politicienii și să fie respectați de ei, care nu văd cu ochi buni faptul că aceștia sunt incompetenți, submediocri cultural și dubioși din punct de vedere moral.

Cetățenii activi, nu protestatarii de profesie, sunt cheia analizei. Cetățenii activi sunt persoane care în majoritatea cazurilor și-au demonstrat competența profesională, au trecut de încercările primei tinereți, au încredere în valoarea lor profesională și vor să își crească copii într-o țară în care valoarea profesională și morală primează. Și încă o caracteristică: sunt oameni care nu prea au primit nimic pe tavă. Nu sunt niște naivi. Nu se așteaptă ca de mâine să curgă lapte și miere. Sunt conștienți că lupta va fi grea și lungă. Dar o acceptă așa cum au acceptat și provocările profesionale. Este singura cale de urmat”, consideră Cătălin.

În opinia sa, potențialul acestor cetățeni activi în viața publică este egal cu potențialul demonstrat în viața economică privată. „Dacă luăm și comparăm anul 2000 cu anul 2016 vom vedea că sporul de prosperitate a venit din zona privată și din aderarea României la Uniunea Europeană. Aceleași două motoare: profesionalismul unei generații și idealurile europene, vor schimba și peisajul public. Și mult mai rapid decât în cazul economiei, tocmai că există acest mare decalaj, această diferență de potențial, dintre așteptările cetățenilor obișnuiți cu decizii raționale luate de persoane competente și modalitățile actuale de funcționare a vieții politice – asemănătoare mai degrabă cu cea din perioada feudală”, spune Cătălin.

În ce mod #continuăm?

Ce ar trebui să facă societatea civilă în continuare, în mod concret, pentru a nu fi nevoie să iasă în stradă la fiecare încălcare a legii? Reprezentantul G4D consideră că societatea civilă e o busolă socială foarte precisă. Chiar și nefăcând nimic la modul organizat, ea afectează foarte mult economicul, iar asta afectează sau ar trebui să afecteze politicul.

„Mă întreb câți din cei circa un milion de oameni care au ieșit la proteste și-au amânat decizii de cumpărare în ultima luna. Câți și-au spus «poate e mai bine să nu mai fac credit de casă sau să nu îmi mai iau mașina nouă»? Câți au decis să economisească mai mult și să consume mai puțin, pentru că nu se știe niciodată, pentru că poate o imigrare nu este cea mai rea soluție? Toate aceste decizii individuale se agregă într-o rezultanță la nivel social foarte puternică. Și pe măsură ce situația se acutizează, vom vedea această rezultanță. Riscăm să vedem aceleași tipuri de evoluții social-politice ca în țările Americii de Sud, a Braziliei de pildă. Dincolo de acest tip de pârghie, care ar putea fi foarte dureroasă pentru evoluția socială a României în ansamblul ei, dar mai ales pentru clasele mai puțin educate sau mai puțin independente economic, vom vedea forme de agregare de tip activism civic sau politic mult mai puternice. Vom vedea susținere financiară acordată unor inițiative din domeniul transparenței și al jurnalismului de investigație. Vom vedea manifestări creative împotriva corupției. Vom vedea acțiuni de educație civică, deși poate părea ciudat vom vedea o ieșire din amorțire”, crede Cătălin.

Hint: „Autoritățile nu sunt obișnuite să fie trase la răspundere de către cetățeni, deși ele ar trebui să lucreze în interesul cetățenilor. Reacționează agresiv față de noi, față de proprii lor cetățeni. Trebuie să ne educăm autoritățile să lucreze în folosul nostru, dar acest proces cere timp și implicare”, Roxana Brădătan, de-clic.ro.

Hint: „Cetățenii activi sunt oameni care nu prea au primit nimic pe tavă. Nu sunt niște naivi. Nu se așteaptă ca de mâine să curgă lapte și miere. Sunt conștienți că lupta va fi grea și lungă. Dar o acceptă așa cum au acceptat și provocările profesionale. Este singura cale de urmat”, Cătălin Teniță, G4D.

Hint: „Nu am colaborat cu cei de la de-clic.ro, dar îi apreciez pentru tot ce au făcut și acum și înainte pentru susținerea oferită societății civile”, Cătălin Teniță, G4D.

Hint: „Mulți au impresia că dacă ai aplicat pentru un proiect și ai primit o finanțare, cineva te-a plătit să faci ceva. În realitate, aplici pentru un proiect pe care îl poți câștiga sau nu”, Tudor Brădățan, de-clic.ro.

 

 

  1. Anamaria says:

    Excelent articol! Poate ca v-ar interesa si acest interviu cu unul dintre cei din spatele paginii Coruptia Ucide https://socialmediaandpolitics.simplecast.fm/15

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

1 + 6 =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te