Dosar IRES | România 2017, manual de utilizare (I)

Marile îngrijorări ale românilor


Partea II: Cifrele declinului | Partea III: Tendințe globale

Gândind în perspectivă, românii par să fie îngrijorați cel mai mult de viitorul copiilor; dintr-o serie predefinită de mai multe aspecte, această temere este cea care întrunește cele mai multe mențiuni (91%). Un clasament al primelor 10 aspecte de care se tem respondenții atunci când este vorba de viitor arată faptul că pierderea valorilor/a identității naționale, războiul/actele de terorism, migrația sau singurătatea sunt mai puțin înspăimântătoare pentru românii, astfel că ele rămân în afara acestui top, luând în considerare ponderile mențiunilor pe care aceste variabile le întrunesc.

Riscuri și îngrijorări

Viitorul copiilor generează îngrijorare în măsură mai mare în rândul persoanele de sex feminin (94,9% vs. 86,6% – bărbați) și care au studii elementare (96,5%, comparativ cu 89,3% – studii medii și 83% – studii superioare).
Următoarea temere a intervievaților, ca număr de mențiuni, este legată de infracționalitate, 84% dintre subiecți fiind temători față de aceasta. Femeile rămân, în continuare, mai neliniștite de această eventuală amenințare (90,1% vs. 78,5%) și cei cu studii primare (90,5%, față de 83,1% și 76%); în plus, această frică este mai accentuată în rândul persoanelor cu vârsta între 51-65 de ani (94,9%) și cel mai puțin în cazul tinerilor de 18-35 de ani (76,4%).

Aspectele economice (criza financiară și inflația) reprezintă cea de-a treia teamă prezentă în clasament, aceasta cumulând 83% dintre mențiuni. Ca și în cazurile precedente și valabil pentru toate situațiile analizate în continuare, femeile se tem în mai mare măsură decât bărbații de posibilele temeri discutate.

Frica de a fi o victimă a crizei financiare și a inflației caracterizează mai degrabă respondenții peste 65 de ani (90,2%) și cel mai puțin pe cei de 18-35 de ani (71,7%), iar în privința educației, pe cei cu studii elementare (88,3%) în mai mare măsură decât celelalte categorii. De altfel, și în privința acestei variabile se observă un pattern conform căruia subiecții mai puțin educați sunt mai temători față menționarea unor situații care i-ar putea afecta.

În al patrulea rând, intervievații sunt temători în ceea ce privește încălzirea globală și poluarea, această variabilă fiind aleasă de 82% dintre subiecții studiului. De acest aspect se îngrijorează 85,2% femei și 78,7% bărbați și 90,2% persoane peste 65 de ani (cel mai puțin de către tinerii de până în 35 de ani – 70,5%). În plus, respondenții din Moldova sunt cel mai puțin temători de încălzirea climei sau de poluare (76,7%), în celelalte regiuni (Transilvania+Banat sau Sud+București+Dobrogea) sentimentul acestei frici fiind cu aproximativ 7 procente mai mare.

Spaima față de sărăcie/lipsa banilor este prezentă în răspunsurile afirmative a 78% dintre intervievați la întrebarea care măsura acest lucru. Categoriile de persoane cele mai temătoare cu privire la sărăcie/lipsa banilor sunt femeile (84,2% vs. 72,4%), persoanele de peste 36 de ani (câte aproximativ 80% pentru fiecare categorie de vârstă analizată, față de 70,9% – 18-35 de ani), cei cu studii elementare (89,6%, comparativ cu 76,7% – studii medii și 60,3% – studii superioare), subiecți din mediul rural (82,3%, față de 75% – urban) și intervievați din regiunea Moldovei (82,9%, comparativ cu 75,3 – Transilvania+Banat și 78,9 – Sud+București+Dobrogea).

Pe locurile 6, 7 și 8 se situează îngrijorările față de falimentarea statului român, criza economică globală, cutremure/dezastre naturale, fiecare dintre acestea întrunind câte 77% dintre mențiuni. Analiza acestor temeri în raport cu anumite caracteristici socio-demografice ale respondenților se înscrie în pattern-ul prezent în celelalte situații, cu mici variații în privința categoriilor de vârstă; așadar, femeile, persoanele cu studii elementare și care au peste 65 de ani sunt cele mai temătoare cu privire la aspectele în discuție, cu mențiunea că în privința unei eventuale falimentări a statului român mai îngrijorați ar fi subiecții cu vârsta între 36-50 de ani.

În cazul temerii legate de cutremure/dezastre naturale, există variație semnificativă în categoriile de răspuns pentru variabilele regiune și mediul de rezidență, spre deosebire de spaima față de criza economică globală și a falimentării statului român. Ca urmare a acestei situații se poate spune că populația din mediul rural este mai îngrijorată față de cutremure/dezastre naturale (80,5% vs. 73,4%) și cei din Moldova în proporții mai mari cu aproximativ 8% față de cei din Transilvania+Banat și cu aproximativ 5% față de cei din Sud+București+Dobrogea.

Clasamentul celor 10 aspecte cu cele mai multe mențiuni în ceea ce privește situațiile care generează teamă, dacă acestea s-ar întâmpla, este încheiat cu neliniștea față de nesiguranța zilei de mâine și față de apariția unor boli/epidemii. Intervievații cu vârsta între 36-50 de ani (82%) și cei între 51-65 de ani (84,2%), dar și cei cu studii elementare (87,4%) au sentimentul fricii cel mai accentuat față de primul aspect menționat; boala/apariția unor epidemii le îngrijorează pe femei în mai mare măsură decât pe bărbați (82,9% vs. 59,6%), mai degrabă pe cei între 51 și 65 de ani (82,5%), dar și pe cei de peste 65 de ani (80,3%), comparativ cu 59,3% – tineri de 18-35 de ani, precum și pe cei cu educație elementară sau medie (74,4%, respective 72,8%, față de 61% – studii superioare).

Pesimism în optimism

Pe fondul unui optimism declarat aproape nefiresc de ridicat – aproape 9 din 10 români spun despre ei că sunt mai degrabă optimişti – devine greu de înţeles de ce trei sferturi dintre români spun că direcţia în care merge ţara este greşită sau de ce mai mult de jumătate dintre ei spun că prezentul pe care îl trăiesc este mai rău decât cel pe care şi l-au imaginat în urmă cu 15 ani.

Optimismul pentru viitor este direct proporţional cu proximitatea, individual însă românii sunt moderaţi cu privire la proiectarea vieţii personale în următorii 15 ani. Felul în care arată acest clasament al speranţei în viitor arată faptul că există o percepţie diferenţiată a gradului de incertitudine raportat la încredere. Acolo unde regăsim o încredere mai mare, opTimismul este ridicat şi invers: de aici avem un optimism mai ridicat cu privire la soarta Europei decât cu privire la soarta României. Pe de altă parte, ceea ce avem în proximitate (în cazul de faţă – în localitatea respondentului) ne este mai cunoscut şi implicit mai predictibil, în timp ce ceea ce este distal este mai puţin tangibil şi nu poate genera o percepţie pozitivă.

Cetățean român, pierdut încrederea în stat.

7 din 10 români spun că nu au încredere în statul român: jumătate dintre respondenţi sunt de părere că statul român s-ar putea afla într-o situaţie de faliment, similară Greciei, un procent similar cred că statul va fi incapabil să asigure pensiile peste 2 sau 3 decenii şi că o criză ecologică provocată de tăierile ilegale de pădure este foarte probabilă.
Totuşi, atunci când sunt întrebaţi despre statul român în următorii 50 de ani, aproape jumătate se declară optimişti. O posibilă explicaţie cu privire la disonanţa perceptivă a respondenţilor asupra statului poate fi atribuită reprezentării viitorului în sensul evoluţiei pozitive.

Datele fac parte din studiul „ROMÂNIA în declin: marile îngrijorări ale românilor”, realizat în perioada 7-9 octombrie 2017, prin metoda CATI, pe un eșantion multistratificat, reprezentativ la nivelul mediului urban din România, de 965 persoane de peste 18 ani, majă de eroare ± 3,2%. Mai jos puteți vizualiza o reprezentare grafică a acestuia, navigați folosind butoanele din extremitățile laterale ale imaginilor.


Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

thirteen − three =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te