Dosar IRES | România2017, manual de utilizare (III)

Tendințe globale, implicații și recomandări pentru România


Partea I: Marile îngrijorări ale românilor | Partea II: Cifrele declinului

Declinul unei țări poate fi oprit prin gândire strategică și formule de reziliență asimilate și implementate la nivelul fiecărui domeniu sectorial. Numai astfel o țară poate prelua șocul schimbării fără să fie afectată fundamental de fenomene interne sau externe, de crize,  de agresiuni sau catastrofe majore. Decidenții unei națiuni ar trebui să urmeze un algoritm verificat deja în țările occidentale. Primul pas spre o astfel de strategie presupune investigarea viitorului posibil, identificarea tendințelor și a incertitudinilor cheie. Al doilea presupune elaborarea scenariilor posibile. Al treilea ar urma să evalueze propria pregătire de a face față amenințărilor, prin identificarea riscurilor și a vulnerabilităților, dar și a oportunităților și a punctelor tari. În fine, ultima parte se referă la opțiunile strategice pentru construirea rezilienței.

DEMOGRAFIE

Tendințe globale:

• Îmbătrânirea populației la nivelul țărilor dezvoltate va continua. Vor fi afectate sistemul public de pensii și piața forței de muncă.
• Pentru a compensa lipsa forței de muncă, multe țări dezvoltate din UE vor continua să încurajeze migrația selectivă. Pe de altă parte, diferențele de dezvoltare vor amplifica migrația motivată de sărăcie, creând o presiune majoră asupra țărilor dezvoltate. Europa va cunoaște o amplificare a fluxului de imigranți din Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Asia.

Implicații pentru România:

• În România declinul demografic se va accentua prin îmbătrânirea populației și continuarea fenomenului de migrație.  În 2040 se estimează că România va avea o populație de 16 milioane locuitori, iar în 2150, sub 16 milioane.

• Migrația de la sat la oraș va continua. Satele românești se vor depopula în continuare. În jurul marilor orașe, satele vor cunoaște un proces de creștere demografică. România se va confrunta cu un deficit pe piața forței de muncă în zonele cu dezvoltare economică solidă (București, Cluj, Timis, Iași etc.)

Recomandări IRES:

• Elaborarea unui program guvernamental integrat de stopare a declinului demografic prin:o politici de stimulare a natalitățiio reducerea fenomenului migrației forței de muncăo reîntoarcerea românilor plecați din străinătate.o repopularea satelor prin stimularea creării de locuri de muncă în mediul rural

SISTEM SOCIAL

Tendințe globale
• Prăpastia între bogați și săraci va crește la nivel global, ceea ce va alimenta major tendințele migraționiste.
• Tensiunile și protestele sociale se vor intensifica ca rezultat al inegalității sociale în țările marcate de sărăcie sau în țările de destinație ale migranților.

Implicații pentru România:
• În România, adâncirea discrepanțelor sociale este un proces constant, coeficientul Gini crescând de la 23 în 1989 la 38 în 2016. Acest fapt va duce la creșterea dependenței față de stat a celor vulnerabili și la creșterea tendinței de a migra în statele UE.  Tinerii români se vor confrunta cu dificultăți în a-și găsi un loc de muncă, ceea ce va crește dependența față de părinți cu câțiva ani.
• Proiecțiile demografice ne arată că persoanele în nevoie și în special din mediul rural au în mod constant mai mulți copii decât cei care au un loc de muncă și preponderent din mediul urban. Pe termen lung, o astfel de situație duce la crearea unor pungi de sărăcie și mărire a dependenței față de stat prin politicile asistențiale. Un caz special este cel al romilor care se confruntă cu sărăcie extremă, acces scăzut pe piața muncii din cauza nivelului scăzut de educație și a discriminării.
• În condiții de declin demografic, numărul contribuitorilor la bugetul de stat și la bugetul de  asigurări sociale va scădea. Dacă în prezent avem un raport angajați/pensionari de 1:1, în următoarele două decenii (odată cu intrarea în pensie a generației decrețeilor), raportul va crește semnificativ, putându-se dubla.  România se confruntă deja cu un deficit major al sistemului de pensii (22 mld. lei în 2017). În consecință, sistemul public de pensii va intra în criză profundă în următorii ani. Apelul la pensiile speciale consumă din bugetul de stat resurse semnificative (5 mld lei în 2017, 9 mld lei estimat în 2019), obligând guvernul să renunțe la finanțarea unor programe strategice sau la proiecte de investiții majore cu valoare adăugată.

Recomandări IRES:
• Promovarea coeziunii și solidarității sociale, în paralel cu promovarea responsabilității individuale.
• Crearea și instituționalizarea solidarității sociale pentru protecția celor vulnerabili, fără a afecta competitivitatea economică și debalansarea echilibrului bugetar prin programe sociale exagerate.
• Crearea de programe care să asigure creșterea nivelului de educație și integrarea pe piața muncii, concomitent cu reducerea discriminării, în special în cazul populațiilor de romi.
• Crearea unor programe speciale pe piața muncii dedicate tinerilor pentru angajarea lor ca contribuitori și stoparea fenomenului de migrație a tinerilor.
• Încurajarea și consolidarea pilonului II și III din sistemul de pensii pentru a compensa presiunea pe sistemul de pensii publice,  concomitent cu creșterea vârstei de pensionare la 67 de ani.
• Desființarea sau limitarea pensiilor speciale este o condiție pentru a proba egalitatea în fața legii și reducerea privilegiilor de castă pentru politicieni și anumite categorii de bugetari.
• O altă măsură suplimentară ar fi mărirea numărului de contribuitori la sistemul de pensii prin stimularea creării de locuri de muncă, limitarea ajutoarelor sociale, repatrierea românilor din UE.

ECONOMIE ȘI INFRASTRUCTURĂ

Tendințe globale:
• La nivel global, economiile își vor continua ritmul de creștere diferențiat, fiind avantajate țările cu economii emergente. Riscul unei crize economice de genul celei din 2008 există.
• Țările care vor investi în educație, inovație, cercetare și infrastructură vor reuși să rămână competitive în competiția globală
• Investitorii se vor orienta spre țările cu un grad ridicat de predictibilitate economică, politică și socială  și cu o infrastructură adecvată nevoilor de mobilitate unei economii competitive.

Implicații pentru România:
• Ca țară emergentă, România își va continua ritmul creșterii economice mari la nivelul Uniunii Europene, fără a-și securiza această creștere prin politici fiscale și bugetare sănătoase. În acest fel, prin cheltuieli bugetare mari care antrenează deficite periculoase, România se expune unor eventuale șocuri economice.
• Dezvoltarea economică va fi frânată la un moment dat de incapacitatea infrastructurii de transport de a face față ritmului de creștere și a deficitului de forță de muncă calificată.
• Incapacitatea de a lega provinciile românești prin autostrăzi va adânci diferențele economice între Transilvania, Banat și  restul țării. În timp, diferențele majore de dezvoltare între Transilvania și restul țării ar putea amplifica sentimentele de frustrare privind redistribuirea din curentele secesioniste embrionare.• Modificările repetate ale politicilor fiscale, crizele politice recurente poate crea impresia de incertitudine în rândul investitorilor.

Recomandări IRES:
• Proiectarea și realizarea elementelor de infrastructură  cu accent și pe nevoile economiei din perspectivă strategică.
• Conectarea regiunilor istorice prin autostrăzi și echilibrarea dezvoltării economice a regiunilor.
• Reindustrializarea și diversificarea economiei pentru a fi mai puțin vulnerabilă la crize.
• Reducerea cheltuielilor  și controlul  datoriei publice; promovarea investițiilor publice.
• Asigurarea predictibilității fiscale și politice pentru crearea unui climat sigur pentru investiții.

CULTURĂ ȘI RELIGIE

Tendințe globale:
• Multiculturalismul și corectitudinea politică, valorile liberale vor fi serios încercate la nivel global de adepții naționalismului și iliberalismului.
• Sub presiunea globalizării și a provocărilor interferențelor culturale prin migrație, naționalismele, inclusiv cele motivate religios,  se vor accentua. E posibil ca unele state să se identifice cu protecția cetățenilor de o anumită credință (Turcia, posibil Rusia).
• Europa se va declara seculară, dar numărul musulmanilor practicanți va crește în timp, creând o presiune asupra modului european tradițional de viață.

Implicații pentru România:
• România nu se află deocamdată sub pericolul iliberalismului și naționalismelor, dar posibila slăbire a centrului UE sau degradarea relațiilor româno-maghiare  ar putea alimenta astfel de mișcări.
• Lipsa unui proiect de amplificare a apartenenței identitare a românilor creează tendințe de disociere și fugă a românilor în străinătate.

Recomandări IRES:
• Promovarea unei societăți inclusive, capabile să satisfacă nevoile de diversitate ar încuraja loialitatea, nu contestarea sau tendințele centripete.
• Crearea și promovarea unui proiect de țară vizionar capabil să polarizeze voința și să motiveze românii pe baza unei viziuni de leadership și a oportunităților de împlinire în plan local.
• Probarea unității și accentuarea identității naționale cu ocazia manifestărilor dedicate Centenarului.
• Refuzul oricărei manifestări de extremism și promovarea toleranței etnice și religioase.

TEHNOLOGIE

Tendințe globale:
• Progresul tehnologic va continua. Multe dintre locurile actuale de muncă vor fi preluate de robotica și inteligența artificială. Acest fapt va duce la scăderea ratei de ocupare și la crearea unei clase de perdanți ai tehnologizării.
• Tehnologia va permite organizarea mai facilă a cetățenilor în jurul unor idei, netocrațiile devenind un concurent serios pentru puterea politică tradițională.
• Tehnologia va permite grupurilor mici să joace asimetric în relația cu guvernele, capacitatea de control a informației si de mobilizare colectivă crescând semnificativ. Acest lucru va obliga la dialog în țările democratice sau la o creștere a controlului în regimurile iliberale sau autoritare.

Implicații pentru România:
• Tehnologizarea masivă, mutarea în online a economiei și dezvoltarea economiei de acces va schimba structural în viitor nevoile de pe piața muncii. Multe dintre slujbele actuale vor fi digitalizate și vor apărea altele noi specifice mediului on line.
• România este deja un pol de competență IT la nivel global prin acordarea avantajelor fiscale și prin calitatea învățământului ITC. Pe viitor se pune problema competitivității internaționale și păstrarea atractivității domeniul ITC ca perspectivă de investiții.
• Mobilizările pe rețelele de socializare  pentru cauze publice se vor intensifica în viitor, guvernul fiind obligat să facă față acestui nou tip de presiune civică agregată tehnologic.

Recomandări IRES:
• Dezvoltarea programelor de formare universitară în acord cu nevoile actuale și viitoare ale pieței muncii, cu accent pe competențele ITC ale absolvenților.
• Încurajarea mobilității profesionale prin sprijinirea participării la programe de formare profesională a adulților, în acord cu nevoile de competențe ITC pe piața muncii
• Reducerea birocrației în relația cu cetățeanul prin dezvoltarea sustenabilă și promovarea  serviciilor de e-guvernare.
• Încurajarea programelor de cercetare și inovare în domeniul ITC; păstrarea atractivității de investiții pentru industria IT prin fiscalitate adecvată.
• Dezvoltarea conceptului de e-democrație prin acțiuni de consultare on-line înainte de luarea deciziilor cu impact social major.

ECOLOGIE

Tendințe globale:
• Resursele omenirii vor continua să scadă în timp ce nevoile de consum vor crește. Energia bazată pe materiile organice va fi înlocuită treptat de energia alternative din surse durabile. Industrii întregi se vor adapta. Prima dintre acestea va fi industria auto.
• Fenomenele meteo extreme, dezastrele naturale (inundații, furtuni, cutremure) vor continua să facă victime.  Tema încălzirii globale va deveni una centrală în condițiile în care creșterea populației și a consumului va antrena creșterea poluării, scăderea rezervelor de apă, topirea ghețarilor etc. Diversitatea în biosferă va cunoaște un declin.

Implicații pentru România:
• Defrișarea pădurilor accentuează vulnerabilitatea zonelor din aval la inundații.
• Reducerea taxei de poluare a dus la creșterea mașinilor de tip second hand în timp ce multe țări europene se pregătesc să renunțe la diesel și să treacă la producția de automobile electrice.
• Riscul unui cutremur major se menține pentru România. Neconsolidarea clădirilor ridică gradul de vulnerabilitate la acest risc.

Recomandări IRES:
• Reîmpădurirea masivă ar duce pe termen lung la scăderea vulnerabilității în fața dezastrelor naturale.
• Reintroducerea taxei de poluare și alinierea la tendința europeană privind mașinile electrice ar crește  semnificativ calitatea aerului în marile orașe
• Pregătirea populației pentru a reacționa la  dezastre  naturale (inundații, furtuni, cutremure) este esențială pentru a reduce numărul victimelor. Finanțarea, pregătirea și creșterea capacității de reacție a structurilor din sistemul de urgență ar reduce semnificativ numărul victimelor în caz de dezastre.
• Refacerea infrastructurii critice vulnerabile la dezastre și redefinirea standardelor de proiectare în raport de noile amenințări sunt absolut necesare.
• Crearea unei culturi specifice și asimilarea procedurilor de reacție și intervenție la dezastre de către populație.

EDUCAȚIE

Tendințe globale:
• Țările dezvoltate și cele emergente  vor continua să își adapteze sistemele educaționale la provocările tehnologice. Domeniul ITC va crește ca pondere. Inteligenta artificială și digitalizarea societății va schimba structural nevoile educaționale ale societăților.
• Deficitul de educație se va păstra și în viitor în țările marcate de sărăcie.
• Procesul de educație tradițională va fi completat de către cel on-line, care va crește în pondere pe viitor. Formele tradiționale  curriculare vor fi mult mai flexibile, adaptate la dinamica schimbărilor din societate și de pe piața muncii.
• Profesorul nu va mai fi un furnizor de informație, ci mai degrabă un ghid de căutare, utilizare și înțelegere a informației specifice domeniului. Accentul se va pune pe inovație și cercetare, capacitate de adaptare și mai puțin pe reproducerea informației.

Implicații pentru România:
• România are un sistem de educație inert și inadaptat dinamicii existente la nivel global și la nevoile existente pe piața muncii de la nivel local.
• Conținutul și practicile pedagogice sunt învechite și inadaptate la tehnologia actuală și la piața muncii. Studenții sunt nemulțumiți de calitatea profesorilor, iar angajatorii sunt nemulțumiți de calitatea absolvenților.
• Învățământul românesc este slab competitiv, România fiind în ultima treime a clasamentului la toate testele internaționale PISA, TIMSS, PIRLS, cu o rată mare de analfabetism funcțional (35%), abandon școlar timpuriu (19%). Niciuna dintre universitățile românești nu intră în topul primelor 500 de universități (Shanghai Ranking). Promovabilitatea la Evaluarea Națională a variat de-a lungul acestor ani între 50-77%, iar la BAC între 44-68%.

Recomandări IRES:
• Definirea nevoilor de formare universitară în raport de nevoile actuale și proiectate ale pieței muncii
• Flexibilizarea actului educațional prin mutarea accentului de pe profesor pe nevoile educaționale ale elevului sau studentului.
• Digitalizarea învățământului prin utilizarea ITC în actul educației• Preluarea și implementarea unor modele de succes în educație (modelul finlandez, danez etc.)• Alocarea a 6% din PIB pentru educație este o necesitate pentru reformarea educației.

SĂNĂTATE

Tendințe globale:
• La nivel global se va păstra riscul apariției unor epidemii sau pandemii. Globalizarea și mobilitatea persoanelor va amplifica acest risc.
• Țările dezvoltate își vor perfecționa sistemele medicale, ceea ce va duce la o creștere a speranței de viață.
• Tehnologia va juca un rol major în actul medical în toate etapele lui. Medicilor li se va solicita din ce în ce mai mult să aibă competențe ITC.
• Cel mai expuse țări la riscul de îmbolnăviri vor fi cele marcate de sărăcie sau de sisteme de sănătate neperformante.

Implicații pentru România:
• România se confruntă cu un sistem medical marcat de un deficit major de medici, în special în mediul rural, generat de subfinanțare și nivelul mic al salariilor din sănătate. Guvernul a propus o majorare semnificativă a salariilor, în speranța stopării  hemoragiei de cadre medicale în străinătate.
• Sistemul medical este încă marcat de corupție în percepția publică, cu toate că medicul de familie se bucură de o încredere ridicată (70%).
• Istoria recentă a demonstrat că sistemul de sănătate nu este încă capabil să facă față unor șocuri de genul unor accidente de masă, epidemii etc.
• Pacienții sunt afectați de corupția din sănătate, prețul ridicat al medicamentelor, birocrația din relația cu casa de sănătate.
• În ultimii ani, România a cunoscut o creștere semnificativă a serviciilor private de sănătate.
• România a reușit să reducă de 3 ori rata mortalității infantile față de 1990, dar încă se află pe primele locuri din Europa. La fel și în situația cancerului de col uterin. Rat de vaccinare scăzut dramatic în virtutea libertății de opțiune, ceea ce a dus la apariția unor boli eradicate la nivel european.

Recomandări IRES:
• Crearea unei politici de retenție a absolvenților de medicină în România, prin creșterea salariilor și acordare de stimulente medicilor care se stabilesc în mediul rural.
• Continuarea efortului de consolidare a integrității în sistemul sanitar, prin combaterea corupției sau a condiționării actului medical de acordarea de cadouri sau sume de bani.
• Crearea unei politici de sănătate centrate pe interesul pacientului.
• Luarea în considerare a libertății cetățenilor de a opta între asigurările de stat și cele private de sănătate.

GUVERNARE (locală și europeană)

Tendințe globale:
• Guvernarea va deveni din ce în e mai dificilă în condițiile în care promisiunile de prosperitate și securitate nu vor putea fi acoperite, iar contestarea va crește. Mulți lideri vor încerca să creeze solidarități interne prin politica țapului ispășitor.
• Tema imigrației va continua să fie centrală în fața globalizării. Mișcările naționaliste sau extremiste se vor intensifica.
• Birocratizarea politicii de la nivelul UE, incapacitatea de a lua decizii în situații de criză pe diverse teme (migrație, regionalizare, politica de securitate, politica energetică, relații externe etc.) vor accentua diferențele dintre statele UE și tendințele centrifuge. Franța și Germania vor continua să fie motorul UE.
• Posibilitatea ca zona euro să cunoască o criză rămâne. Posibilitatea ca o următoare criză economică globală să aibă loc rămâne ca un scenariu plauzibil.
• În condițiile în care democrațiile liberale nu vor putea gestiona provocările globalizării, e posibil să apară tendințe de substituire a acestora cu modele iliberale sau autocrate.
• Uniunea Europeană va slăbi forța centrului pentru a nu încuraja alte exit-uri, ceea ce ar putea duce la efecte perverse din perspectiva angajării unor state pe parcursul european.

Implicații pentru România:
• Guvernul României nu a dezvoltat o reziliență capabilă să absoarbă șocurile unei crize. România este vulnerabilă pentru că beneficiile unei creșteri economice sănătoase sunt anulate de măsuri populiste care pot afecta echilibrul macro-economic al țării.
• Cetățenii români aflați în UE sunt vulnerabili la mișcările politice extremiste centrate pe mesajul anti imigrație din următorii ani.
• Excesul de birocratizare, care în bună măsură este și rezultatul politicilor UE, a făcut ca administrația să fie foarte greoaie și foarte puțin eficientă.
• Slăbirea centrului UE poate încuraja liderii locali să renunțe la exigențele de integritate și să vicieze climatul democratic, cu accente de corupție, iliberalsim și autoritarism.

Recomandări IRES:
• Elaborarea planului de reziliență a României pe un orizont de minim 10 ani
• Refacerea încrederii în clasa politică prin asumarea și punerea în practică a principiilor de integritate. Crearea și comunicarea unui proiect de țară capabil să pună în evidență viziunea, leadership-ul, competența și onestitatea clasei politice ar fi o bună oportunitate de refacere a încrederii în clasa politică.
• Creșterea calității serviciilor publice (educație, sănătate, transport etc.), reducerea birocrației și a corupției
• Reducerea dependenței față de stat și încurajarea cetățenilor să devină activi și întreprinzători.
• Continuarea procesului de consolidare a integrității oamenilor politici prin formare, selecție atentă de către partide, asumare politică și monitorizare.
• Consolidarea separației puterilor în stat, cu accent pe independența justiției.• Consolidarea transparenței și a politicilor de consultare, participare și implicare civică.

GEOPOLITICĂ (strategie și securitate)

Tendințe globale:
• Unipolaritatea de la finele războiului rece e pe cale să se schimbe. Rusia, China, Turcia, Iran, Coreea de Nord etc. vor să se afirme pe scena internațională.
• Nu e clar dacă SUA vor renunța la asumarea rolului de jandarm mondial, lăsând loc multipolarismului. Experiența din Irak, Afganistan și Orientul Mijlociu îi face pe politicienii americani mai reticenți la asumarea unui astfel de rol. Gestionarea relației cu Coreea de Nord va fi un punct de cotitură.
• Rusia va continua să își consolideze poziția geostrategică și să testeze soliditatea alianței pe flancul de Est. Modernizarea armatei și angajarea Rusiei în operațiuni externe de genul Siriei vor continua. Agresiunile hibride, militare sau informaționale vor continua din partea Rusiei pentru a-și crea centura de stabilitate prin instabilitate în jurul propriilor frontiere.
• China își va consolida poziția în Pacificul de Sud. Economic va încerca să pătrundă în UE, intensificându-și colaborarea cu unele state membre.
• Turcia va rămâne în NATO, dar se va distanța serios de alianță în problema kurzilor, pe care o vede ca pe o amenințare.
• Uniunea Europeană nu va reuși să ia o poziție unitară față de Rusia, pentru multe state membre considerentele economice fiind prevalente. Tendințele centrifuge sau separatiste vor fi alimentate de incapacitatea Uniunii Europene și a statelor membre de a găsi un răspuns satisfăcător la nevoile cetățenilor.
• Scenariul prăbușirii UE rămâne unul posibil, dar cu probabilitate redusă pe termen scurt. E posibil să asistăm la o Europă cu mai multe viteze, având în vedere reticența statelor din Europa Centrală la o UE mai integrată.
• Amenințarea teroristă va continua  să crească în statele membre UE odată cu intensificarea luptei antiteroriste și a reacțiilor la politicile antimigrație sau seculariste.

Implicații pentru România:
• România este într-o situație politică delicată, fiind la granița de est a Uniunii Europene și a NATO, în proximitatea Rusiei. Este percepută ca un aliat fidel al SUA în această regiune, ceea ce ar putea ridica probleme în situația în care UE s-ar disocia de politica americană de securitate în zonă. România devine cu atât mai importantă pentru Statele Unite în condițiile în care Turcia devine impredictibilă. E de așteptat ca SUA să își dorească mai multă predictibilitate de la partenerul său strategic  din această zonă.
• România, ca membru fidel al NATO, va continua să fie testată de Rusia prin noi tehnici de război hibrid, informațional și cibernetic.
• Tendințele separatiste din Uniunea Europeană și inflamarea emoțională din jurul Centenarului ar putea duce la o degradare a relațiilor româno-maghiare și la o posibilă accentuare a tendințelor autonomiste ale Ținutului Secuiesc.
• Lipsa de consecvența a oamenilor politici în păstrarea direcției occidentale a României, corupția și forțarea permanentă a stabilității democratice au creat impresia că serviciile de informații au fost utilizate în lupta împotriva corupției și în bătăliile politice, ceea ce contravine fundamental relațiilor civili-militari dintr-o societate democratică.

Recomandări IRES:
• Consolidarea rolului României în NATO și pregătirea pentru contracararea noilor amenințări
• Consolidarea statutului de membru al UE prin implicarea în deciziile strategice pentru Uniunea Europeană, protejarea propriilor interese în context european și refuzarea unui statut periferic. Acceptarea în spațiul Schengen ar fi un exemplu în acest sens.
• Consolidarea și pregătirea structurilor de forță pentru scenarii disruptive interne și externe.
• Consolidarea capacității de răspuns a României la noile forme de agresiune informațională, hibridă, cibernetică etc.
• Continuarea parteneriatului strategic cu SUA fără a  ofensa nucleul dur al UE.
• Îmbunătățirea relațiilor externe cu țările din proximitate și reducerea potențialului de tensiune prin dialog și deschidere.
• Consolidarea unei civili-militari sănătoase, în care politicul își exercită rolul fără interferențe din partea serviciilor.
• Refacerea industriei de apărare și dotarea armatei cu necesarul de tehnică în raport cu nevoile de apărare
• Alegerea dialogului ca modalitate de rezolvare a tensiunilor interetnice și reducerea tendințelor extremiste de ambele părți și în discursul mediatic.
• Adoptarea gândirii strategice și crearea de planuri de contingență în raport de evoluțiile internaționale.

Despre IRES

Înființat în 2009, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES activează pe piața de cercetare din România și funcționează ca un think tank independent, o parte dintre studiile și proiectele pe care le dezvoltăm fiind dedicate optimizării politicilor publice în diferite domenii ale societății românești.Suntem un furnizor de servicii complete de cercetare de piaţă şi oferim soluţii  integrate pentru clienții noștri – companii multinaționale, naționale și locale, instituții şi organizaţii din România, dar şi din străinătate – care înțeleg valoarea cercetării în evoluţia lor pe termen lung.Încă de la început, IRES și-a propus să devină un for al schimbului de idei şi de informaţii în ideea sprijinirii optimizării politicilor publice, asumându-și rolul de mediator dintre Guvern, instituţii publice, organizaţii şi populaţie, în anumite situaţii; dar și rolul de voce informată, independentă şi imparţială în dezbateri politice. Activitatea Institutului este orientată mai degrabă spre intervenţie decât spre simpla constatare a unor situaţii problematice şi a soluţiilor la acestea; IRES caută să furnizeze analize riguroase şi să promoveze soluţii constructive în anumite domenii (social, economic, militar, al politicilor publice, al situaţiilor conflictuale etc.), într-un context marcat de criză, tranziţie şi reforme. De-a lungul celor 8 ani de activitate, IRES a realizat sute de studii pe teme legate de problemele societății românești și a pus la dispoziția publicului rezultatele acestora încercând să stimuleze dezbaterea constructivă și să genereze acțiune publică. Din 2013, IRES realizează constant proiecte de cercetare socială pentru revista SINTEZA, alăturându-se demersului colectivului editorial al publicației în sensul de a construi un spațiu de reflecție asupra identităților noastre, a mecanismelor de cunoaștere și mersului comunităților spre viitor, în contextul în care am constatat lipsa de preocupare pentru analiză și gândire strategică.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

six + nineteen =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te