După 135 de ani


Text de Adriana Dîncu, Mihaela Orban, Antonio Amuza, Ionuţ Bageac

În 2015 se împlinesc 135 de ani de relaţii diplomatice între România şi SUA. După 50 de ani de comunism în care românii i-au aşteptat pe americani, a fost nevoie să treacă alţi 25 de ani pentru ca americanii să ajungă, cu adevărat în România.

Dacă părinţii şi bunicii noştri făceau referire la Statele Unite ale Americii ca la „pământul făgăduinţei” care se păstra într-o oarecare zonă de clandestinitate, democraţia de după anii 90 ne-a permis să descoperim „American Dream”, odată cu propagarea fenomenelor culturale şi consumeriste de peste Ocean şi să încercăm, la propriu, gustul libertăţii dintr-un pahar cu Pepsi sau Coca Cola, pe un roof top Manhattan.

A existat dintodeauna o fascinaţie a românilor faţă de America. Cei mai curajoşi dintre români au ales calea emigraţiei încă din secolul al XIX lea, majoritatea fiind originari din zona Transilvaniei, alţii şi-au riscat viaţa şi au „fugit” în perioada comunismului; cei dezamăgiţi de firava democraţie de la începutul deceniului 9 au ales să-şi vadă visele împlinite pe tărâm american, iar tinerii care doresc cariere de top în IT, marketing, design, medicină, matematică sau ştiinţe economice pleacă şi astăzi.

Contextul geopolitic internaţional actual i-a adus pe americani mai aproape de români ca niciodată. Parteneriatul strategic româno-american lansat în 1997 odată cu vizita lui Bill Clinton în România a fost consolidat după 11 septembrie 2001, de când România acordă sprijin în lupta împotriva terorismului, găzduind forţe armate pe teritoriul său, dar şi scutul antirachetă de la Deveselu.

Mai mult de o treime dintre români cred că America este cel mai bun prieten al ţării lor

Mai mult de o treime dintre români cred că America este cel mai bun prieten al ţării lor

Visul american al românilor: puțin concret, dar aspirațional

La baza relaţiilor dintre România şi SUA stă o percepţie pozitivă pe care românii o au faţă de ceea ce reprezintă America. Întrebaţi, pe parcursului unui sondaj IRES, care este primul lucru care le vine în minte atunci când se gândesc la SUA, românii asociază această ţară aproape în unanimitate cu elemente pozitive: trai mai bun (8%), dezvoltare/tehnologie (7%), democraţie (6%), libertate (5%), prosperitate/bani/bogăţie (4%), putere (3%), civilizaţie (2%). 3% avansează elemente negative, iar 1% asociază SUA cu terorismul sau războiul.
Chiar dacă 40% dintre români nu ştiu să explice cum înţeleg visul american, conotaţiile asociate acestei expresii definitorii pentru SUA avansate de participanţii la studiu sunt legate de: o viaţă mai bună (9%), realizare (7%), libertate (6%), oportunităţi (3%). Doar 4% dintre cei chestionaţi cred că acesta este doar o iluzie sau propagandă. De altfel, aproape trei sferturi dintre români sunt de acord cu faptul că America este țara tuturor posibilităților. Spre această apreciere tind cu precădere respondenții tineri, între 18 și 35 de ani, cei între 51 și 65 de ani, cei cu nivel scăzut de educație, dar și cei care provind din Transilvania și Banat.

Excepționalismul american prin ochii românilor

Interacțiunea cu americanii este încă destul de scăzută în ceea ce îi privește per români. Dacă 4 din 10 români, cu precădere bărbații, cei din mediul urban, tineri, cu studii superioare, susțin că au cunoscut un american, doar 3% au vizitat până în prezent Statele Unite ale Americii. Dintre cei care au vizitate SUA, trei sferturi au făcut acest lucru după anul 2000, puțin peste o treime au fost în vizită la rude sau prieteni, 29% au fost în scopuri turistic, iar 22% în călătorie de afaceri sau pentru muncă. Peste trei sferturi dintre români (77%) ar dori să călătorească în SUA în scopuri turistice, cei mai interesați fiind bărbații, respondenții maturi (între 36 și 50 de ani) și cu educație superioară. 86% dintre români au dori să viziteze sau să reviziteze SUA.

Aproape o treime dintre participanții la studiu spun însă că au un membru de familie sau un apropiat care este stabilit în SUA, însă, cei mai mulți dintre cei chestionați nu ar dori să se stabilească definitiv în SUA (68%). La polul opus sunt peste un sfert dintre tinerii între 18 și 35 de ani chestionați care ar dori să se stabilească în SUA, dar și cei cu studii elementare, din Transilvania-Banat sau din mediul rural. 80% dintre respondenți cunosc faptul că românii au nevoie de viză pentru a intra în SUA și 60% apreciază drept necesară ridicarea vizelor.

În acest context, putem spune că percepția publică a românilor cu privire la americani și America este bazată într-o mare măsură pe reprezentările pe care le au din interacțiunea cu elementele culturale și de consum american (filme, muzică, produse) și mai puțin din interacțiunea directă cetățenii americani. Aproape 9 din 10 români au o părere bună și foarte bună despre poporul american, iar termenii în care românii îi descriu pe americani sunt u precădere pozitivi: ”buni”la ”deștepți”, ”liberi”/”independenți” etc.

De la Ford la Coca Cola, via Hollywood&Barack Obama

Românii se dovedesc a fi în mare măsură informați cu privire la aspecte legate de SUA. Trei sferturi dintre participanții la studiu răspund corect la întrebarea cu privire la forma de guvernare a SUA, cei mai bine informați fiind respondenții cu vârsta de peste 65 de ani, cu studii superioare și care locuiesc în mediul urban. De asemenea, 8 din 10 respondenți cunosc numele actualului Președinte al Statelor Unite. Nu la fel de informați sunt românii atunci când vine vorba despre principalul produs pe care SUA îl exportă în România, 69% dintre cei chestionați recunoscând că nu știu care este acest produs, în timp ce 4% susțin că este reprezentat de automobile, 3% de către Coca Cola, iar 2% de către armament.

Datele de mai jos fac parte din studiul Percepțiile publică a românilor cu privire la SUA, realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, în perioada 3-5 august 2015, pe un eșantion de 1.011 de indivizi, reprezentativ pentru populația adultă din România. Marjă de eroare ±3,1%.

Click pe colțurile paginilor pentru răsfoire.

Get Adobe Flash player

Puțin peste 40% dintre respondenți se declară interesați de ceea ce se întâmplă în SUA, în rândul acestora aflându-se cu precădere bărbații, cei cu vârsta de peste 51 de ani, cu educație ridicată, orășenii și cei din regiunea Moldovei. Internetul și filmele americane sunt principalele surse din care respondenții și-au obținut informațiile pe care le au despre SUA, urmate de televiziune, în general, filmele documentare, dar și membrii familiei sau cunoscuții.
Trei sferturi dintre participanții la studiu apreciază produsele americane ca fiind de calitate, tendința de apreciere fiind mai crescută în rândul bărbaților și a tinerilor între 18 și 35 de ani.

Lipsa de produse și branduri a lăsat urme adânci în memoria colectivă a românilor, mai ales când vorbim despre accesul acestora la obiecte, produse sau chiar branduri înainte de Revoluția de la 1989. După acest moment, de neevitat în istoria economică a României, accesul limitat la bunurile de consum a trebuit reinventat într-o lume diferită, una definită prin abundență. Toate acestea au avut loc datorită dinamicii piețelor și a rafturilor de magazine, care au devenit supraaglomerate, din ce în ce mai multe produse făcându-și loc pe spațiul definit de acestea. Pe aceste premise, brandurile americane și-au făcut încetul cu încetul loc în piața românească, din ce în ce mai multe produse devenind nelipsite din coșurile de cumpărături ale românilor. Odată cu acest fenomen, apartenența produselor la o anumită regiune, în acest caz, la o anumită țară (SUA), s-a diminuat, oamenii obișnuindu-se cu imaginea acestora la raft și implicit cu mesajele de comunicare din spatele brandurilor, din ce în ce mai personalizate la consumul de masă local.

Rugați să nominalizeze un brand american pe care îl cunosc, 10% dintre respondenți au indicat Ford, iar 5% Coca Cola, însă mai mult de jumătate (56%) dintre ei au recunoscut că nu știu. Dintr-o lista de 20 de branduri americane, clasate pe primele poziții în clasamentele internaționale , cele mai multe au notorietate în rândul a peste 50% participanții la studiu și sunt apreciată de către cei care le cunosc. Coca Cola este brandul cu cea mai mare notorietate în rândul celor chestionați de IRES pe parcursul acestui studiu, urmat de Pepsi, Gilette, Colgate, Facebook, Google și McDonald’s. Cele mai apreciate branduri sunt Xerox, Gilette, Nike, Ford și Procter&Gamble. Rezultatele arată că interacțiunea cu brandurile crește favorabilitatea față de acestea. De altfel, o treime dintre respondenți apreciază că între 25 și 50% dintre produsele pe care le folosesc sunt de origine americană, o cincime cred că proporția ajunge până la 75%, iar 8% sunt de părere că ponderea produselor americane depășește 75% din totalul produselor pe care le consumă. Bărbații, tinerii între 18 și 35 de ani, cei cu studii superioare, dar și cei din mediul rural cred că peste 51% din produsele pe care le consuma sunt americane. 81% dintre respondenți se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de calitatea produselor americane pe care le consumă, în rândul acestora remarcându-se tinerii între 18 și 35 de ani, cei cu educație cel puțin medie și orășenii.

Dintre elementele care compun cultura de consum americană, cinematografia este în top. Filmele americane primesc cea mai mare apreciere din partea românilor (40%), urmate fiind de cultura americană, în general (34%), muzica pop americană (30%), literatura americană (28%), muzica rap/hip hop (23%), ultima pe listă fiind mâncarea americană (21%).

Personalitatea publică din SUA care se bucură de admirația celor mai mulți români este Președintele Barack Obama. Este urmat la mare distanță de Bill Clinton, Arnold Swartzenegger, Hillary Clinton și Michael Jackson.

SUA: noul aliat

Aproape 9 din 10 români (89%) cred că relațiile diplomatice dintre România și SUA sunt bune și foarte bune. Aprecierea este mai crescută în rândul celor cu vârsta între 35 și 65 de ani, cu educație mai ridicată și a celor care locuiesc în regiunea Transilvania&Banat. Cifrele vin în contextul în care SUA este pe primul loc în topul țărilor care poate fi considerată cel mai mare prieten al României, întrunind opțiunile a 34% dintre respondenți. Pe acest fond, mai mult de jumătate dintre cei chestionați (52%) cred că, dintre marile puteri, SUA este țara care ar apăra cel mai bine România în cazul unui conflict în zonă, iar 50% susțin că România ar trebui să fie de partea SUA în cazul unui astfel de conflict. De partea SUA se poziționează cu precădere bărbații, în timp ce femeile aleg mai degrabă neutralitatea, respondenții cu vârsta de peste 51 de ani și cei cu educație scăzută.

Chestionați cu privire la luările de poziție ale SUA, din ultimii ani, în chestiuni legate de corupție și respectarea drepturilor și libertăților cetățenești din România, 56% dintre respondenți le apreciază, 27% sunt de părere că niciun stat nu ar trebui să se amestece în aceste chestiuni în condițiile în care România este o democrație, iar 9% consideră că luările de poziție ale SUA nu au influențat lupta împotriva corupției și respectarea drepturilor și libertăților cetățenești din România. Favorabili luărilor de poziție ale SUA sunt mai degrabă bărbații, cei între 36 și 50 de ani, respondenșii cu studii superioare, cei care locuiesc în Moldova și cei din mediul urban.

Datele din acest studiu sunt o reprezentare de moment a imaginarului american în percepția publică a românilor. Momentul este unul de vârf din perspectiva relațiilor dintre cele două țări în contextul geopolitic actual ceea ce explică nivelul ridicat de favorabilitate pentru unele aspecte prezentate. Mass media a acordat, în ultimul an, o atenție ridicată acestei relații pe fondul amenințărilor dinspre granița de Est a României, problematizând în mod constant colaborarea româno-americană mai ales sub aspectul securității naționale, europene și internaționale sau sub aspectul stabilității politice interne din România. Astfel, explicăm gradul ridicat de favorabilitate față de SUA în rândul bărbaților (care, în mod obișnuit, sunt mai mai interesați de temele de politică internă și internațională) și în rândul respondenților care locuiesc în zona Moldovei, aceștia fiind expuși amenințărilor de insecuritate din spațiul ex-sovietic. În ansamblul lui, studiul de față expune opiniei publice internaționale o Românie capabilă de un parteneriat strategic cu SUA, orientată spre consolidarea democrației.

 

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

3 × five =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te