Economia de la liniar la circular

Interviu cu Mark de Wit, Circle Economy, realizat de Radu Hângănuţ


Distribuie articolul

Economia circulară este unul dintre cele mai noi concepte economice de pe piaţă, iar efectele sale se văd deja în oraşe precum Amsterdam, Bruxelles sau Glasgow. Cu principii simple, ce ţin în principal de utilizarea eficientă a materiilor prime, dar şi a produselor finite pe care deja le deţinem, economia circulară are un scop cât se poate de simplu: o calitate a vieţii mai bună. Drumul este însă ceva mai complicat.

„În economia circulară încercăm să ţinem cât mai mult în utilizare ceva ce am produs prin reparaţii sau alte procese şi, ulterior, să
reciclăm pentru a lua ciclul de la capăt”

Oricât de elitist ar suna termenul de „economie circulară”, ideea are la bază modelul sustenabilităţii. Utilizarea eficientă a tuturor resurselor de care dispunem este unul dintre motoarele economiei circulare. Dacă până acum credeam că reciclarea este „ţelul suprem”, economia circulară aduce pe piaţă ideea că reutilizarea produselor finite este cea mai eficientă tactică pentru a proteja mediul înconjurător, dar şi societatea, în contextul în care, spun specialiştii, acest model duce şi la crearea unor noi locuri de muncă. Partea bună este că, dincolo de teorie, Vestul le aplică. Mark de Wit este consultant şi responsabil cu parteneriatele strategice în cadrul Circle Economy, un ONG olandez care oferă consultanţă şi ajută oraşele interesate să implementeze concepte ale economiei circulare. Business-urile conduse de antreprenori vizionari văd deja efectele benefice ale noului model economic. Unii îl aplică fără ca măcar să ştie sau să se promoveze în acest fel, iar cel mai bun exemplu îl găsim în zona aplicaţiilor mobile pentru muzică, unde o platformă online găzduieşte o bibliotecă de milioane de melodii, înlocuind astfel CD-uri, casete sau tot soiul de alte dispozitive care consumau în trecut materie primă şi, în cele din urmă, deveneau deşeuri. Închirierea în detrimentul cumpărării este un alt principiu de bază al economiei circulare, care se anunţă un model de business în care tehnologia are un foarte important impact.

SINTEZA: Vorbim despre un concept care, cel puţin în România, ne este total străin. Chiar şi la nivel internaţional reprezintă o noutate. Care sunt cele mai importante principii?

Mark de Wit: Pentru a explica cel mai simplu ce este economia circulară, cea mai bună analogie este cea cu economia liniară pe care o deja o avem. În economia liniară, principiul simplificat este „exploatezi – produci – arunci”, în timp ce în economia circulară încercăm să ţinem cât mai mult în utilizare ceva ce am produs prin reparaţii sau alte procese şi, ulterior, să reciclăm pentru a lua ciclul de la capăt. În acest fel putem preveni mult mai eficient producerea de cantităţi mari de deşeuri, aşa cum se întâmplă la Cluj-Napoca, cu zona Pata Rât. De asemenea, punând în practică acest principiu, se opreşte exploatarea continuă de materie primă, de care avem nevoie pentru a produce tot ceea ce producem.

În esenţă, trebuie să facem patru lucruri: trebuie să folosim mai eficient ceea ce deja avem, să reciclăm mai eficient, trebuie să ne oprim în a risipi ceea ce am produs şi să ne oprim din exploatarea diverselor resurse.

– Care sunt beneficiile implementării acestui nou concept?

– În primul rând avem o reducere semnificativă a poluării şi mai multe locuri de muncă. Putem vorbi la acest capitol despre reducerea cantităţii de deşeuri, dar nu doar despre deşeurile fizice, ci şi despre cele care ajung în aerul pe care îl respirăm. Dacă îţi îndrepţi atenţia către maşini electrice, car-sharing sau transport public, apare momentul în care calitatea aerului va fi din ce în ce mai bună.
Un oraş în care car-sharing-ul este privit cu seriozitate va deveni un oraş cu mai puţine maşini, iar având mai puţine maşini, vei putea avea mai mult spaţiu pentru zone verzi. Există multe        avantaje ale implementării unui model de economie circulară, însă cel mai important este cel care ţine de transformarea oraşelor în locuri cu o mai bună calitate a vieţii. Avantajele sunt şi sociale, pentru că într-o economie circulară se creează mai multe locuri de muncă, iar cu mai multe locuri de muncă, ai un şomaj mai scăzut, un nivel de trai mai ridicat, oameni mai educaţi şi, în esenţă, oameni mai fericiţi. Economia circulară ne duce foarte mult către o economie colaborativă, în care suntem mai legaţi de comunitate şi împărţim bunuri cu comunitatea folosind platforme care ne aduc împreună.

– În general, iniţiativele sociale sau de mediu ating laturile morale ale unei probleme, dar într-o discuţie despre economie apar şi nevoile business-urilor. Cum sunt acestea satisfăcute într-o economie circulară?

– Există o gamă largă de oportunităţi noi care apar în economia circulară, dar cele mai importante sunt cele legate de eliminarea risipei în divers procese tehnologice. De exemplu, avem o fabrică în care se produc preşuri auto. Ele sunt „decupate” din planşe mai mari şi automat rămân resturi care apoi sunt aruncate. În cele mai multe cazuri, vorbim despre 30-40% din produs care ajunge la gunoi. Fiind interesaţi de reutilizarea acelor resturi, şi-au dat seama că o bună parte din acele fibre aruncate puteam fi refolosite, ceea ce nu doar că duce la salvarea unor materii prime, ci în special la economii financiare prin utilizare eficientă.

„În Olanda, compania Bundels închiriază maşini de spălat haine. Costă până în 20 şi ceva de euro/lună, ei se ocupă de întreţinere,
poţi plăti în funcţie de cât de des o utilizezi, iar oamenii sunt foarte mulţumiţi pentru că nu trebuie să cumpere o maşină nouă”

De asemenea, economia circulară poate deschide noi sectoare ale pieţei pentru anumite business-uri. În Olanda, există o companie numită Bundels care închiriază maşini de spălat haine.  Costă până în 20 şi ceva de euro/lună, ei se ocupă de întreţinere, poţi plăti în funcţie de cât de des o utilizezi, iar oamenii sunt foarte mulţumiţi pentru că nu trebuie să cumpere o maşină nouă. Se deschide astfel o piaţă nouă, mult diferită faţă de ce exista deja. Pentru un business, adoptând acest principiu specific economiei circulare, te diferenţiezi profund de competitori şi îţi deschizi o nouă piaţă. Modelul de închiriere este ceva spre care ne îndreptăm tot mai mult. De exemplu, lămpile pentru casă nu se mai vând, ci se închiriază, utilizatorul plătind o sumă lunară. Există chiar o companie numită Mudjeans prin intermediul căreia poţi închiria jeanşi. Plăteşti pentru ei în fiecare lună, iar dacă se strică, îi dai înapoi şi primeşti alţii. Dacă nu îţi mai plac sau nu îţi mai vin bine, poţi de asemenea să îi schimbi. Practic, ai un abonament la jeanşi, fără a fi nevoie să îi cumperi.

Un astfel de model aduce în faţă şi o altă perspectivă pentru relaţia dintre consumator şi vânzător, pentru că se formează o loialitate imposibilă până acum: când vrei să schimbi jeanşi, nu mergi la concurenţă, ci mergi acolo unde ai abonamentul.

– La ora aceasta, spuneai în prezentarea ta că, la nivel global, economia circulară are o prezenţă de 9%. Care este drumul către creşterea acestui procent şi cât de  importante sunt oraşele sau zonele experimentale pe care economia circulară le are deja, cum este cazul în Amsterdam, Glasgow sau Bruxelles?

– Dincolo de cele 9 procente este risipă. Este important pentru început să ştim care sunt sectoarele de economie care sunt complet liniare. Cel mai mare este cel al construcţiilor. Aproape jumătate din tot ceea ce utilizăm atunci când facem o casă de fapt aruncăm. Sectorul alimentaţiei este, de asemenea, departe de principiile economiei circulare, iar de la aceste două zone economice ar trebui să pornim. Dacă în transporturi am combina impactul maşinilor electrice cu cel al sistemelor de car-sharing şi dacă în agricultură am reduce cele 30 de procente de alimente pe care acum le risipim la nivel de consumator, acel procent de 9% ar creşte simţitor.

– Cât de mult contează partea socială în conceptul de economie circulară? Există o parte care să ne vorbească despre „reutilizarea” forţei de muncă ce va fi afectată de avansul tehnologiei?

– Cred că este, dar economia circulară este un concept care se concentrează în primul rând pe partea materială a lucrurilor şi pe ideea de a răspunde unor probleme ce ţin de limitarea exploatării mediului înconjurător. Economia circulară va aduce noi tipuri de locuri de muncă, dar evident că vor fi unele joburi care vor dispărea. Totuşi, avantajul copleşitor al acestui concept ţine de faptul că duce către o calitate a vieţii mult mai bună, care atinge şi problema echităţii sociale din economia liniară. Avantajele sociale sunt lucruri care, în economia circulară, decurg din rezolvarea problemelor principale de care conceptul se ocupă.

„Dacă în transporturi am combina impactul maşinilor electrice cu cel al sistemelor de car-sharing şi, dacă în agricultură am
reduce cele 30 de procente de alimente pe care acum le risipim, economia circulară ar depăşi prezenţa de 9% din economia mondială”

– Cum se descurcă acest concept cu birocraţia ce apare odată cu încercarea de înlocuire a economiei liniare? Este greu „să vindeţi” acest model economic într-o lume atât de obişnuită cu economia liniară?

– A fost nevoie să ne dezvoltăm capacitatea de a vinde acest model economic, dar evident că trebuie să o faci într-un mod sincer. În opinia mea, până acum ceva timp, „vindeam” economia circulară într-un mod greşit, pentru că ideea de sustenabilitate este specifică în primul rând ţărilor vest-europene, dar la modul general, sustenabilitatea ca strategie este privită drept o idee care costă foarte mult la început, frânează progresul, ne ia din confort, ne ia maşinile, ne pune să consumăm mai puţin. Am încercat şi deja reuşim să schimbăm această percepţie. Economia circulară nu este un concept de dreapta sau de stânga, ci o idee care, atunci când este prezentată, trebuie să fie prezentată într-un mod unitar: nu se adresează doar problemelor de mediu, nu se adresează doar chestiunilor ce ţin de locuri de muncă. Este vorba despre o viziune largă care încearcă să atingă toate aspectele ce ne pot face viaţa mai bună.

De când s-a alăturat Circle Economy, în 2012, Mark de Wit a iniţiat şi condus peste 35 de proiecte. Doctoratul în domeniul energiei durabile îl ajută în munca sa să aducă atât o abordare orientată spre cercetare, cât şi una pragmatică. În timpul în care a lucrat la iniţiativele „circulare” ale potenţialilor săi clienţi, succesul său a fost datorat legăturilor puternice dintre industrie şi mediul academic în care a fost crescut. Recent, Mark a fost prezent la Cluj-Napoca în cadrul TEDxEroilor 2018 „Mind the Gap”, eveniment în cadrul căruia a participat şi la o dezbatere pe tema economiei circulare.

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te