Epoca „partidelor de oraș” și a concurenței în politică

Când CCR a decis că partidele pot fi înființate cu doar trei membri, „dinozaurii politicii” au averitzat în legătură cu o invazie de mici și fărămițate inițiative. Nu a fost chiar așa. S-a întâmplat însă ca din umbra partidelor tradiționale să răsară IT-iști, economiști sau cercetători. Altfel spus, oameni obișnuiți cu valorile capitalismului, hotărâți să aducă conceptul de concurență în politica românească în care „monopolul celor mari” a dat în ultimii ani marile decizii.


După ce legea care prevedea că pentru a înființa un partid este nevoie de 25.000 de semnături strânse din 18 județe a devenit neconstituțională, mirajul „partidelor cu trei membri” a prins rapid contur. Prima reacție a fost de spaimă cu privire la faptul că la următoarele alegeri, buletinele de vot vor fi asemeni clasicelor „Pagini Aurii”. Frica s-a dovedit nejustificată și partidele nu au sărit din pământ precum ciupercile după ploaie. Au apărut însă formațiuni care, în marea lor majoritate, se recomandă a fi portavocea oamenilor de afaceri năpăstuiți de birocrația și de lentoarea întâlnită în relații cu statul, a oamenilor supărați pe măsuri cu impact negativ la nivel local și, în general, partide care promovează oamenii comunității, neimplicați în jocurile politice clasice, dar, la nivel declarativ măcar, deciși să își sacrifice fondurile proprii, tinerețea și timpul. Cu mai puțin de jumătate de an înainte alegerilor locale, astfel de partide sunt deja peste tot. Suficient de multe încât să atragă atenția, dar decent de puține încât să nu fie luate în derâdere de principalii competitori: partidele consacrate, tradiționale, formațiunile care dețin încă temutele „mașinării de partid” prin care se ajunge, suntem obișnuiți să spunem, la veșnic aceleași rezultate.

Citește și

Teama oricui care are o idee este că demersul său nu va avea impactul scontat sau chiar mai rău, va rămâne în anonimat chiar începând de la nașterea sa. La fel ca business-urile de orice tip și din orice domeniu, partidele politice intră în categoria ideilor care pot crește sau muri în funcție de numeroși factori: structură, ideea pe care se bazează, contextul în care este lansat, oamenii care girează pentru el, obiectivele setate, etc. Cu ceva mai bine de un an în urmă, înainte alegerilor prezidențiale, o inițiativă de creare a unui partid politic nici măcar nu ajungea însă la astfel de filtre, căci se lovea de Legea Partidelor. Ea prevedea că un partid politic, pentru a fi legitim și pentru a putea fi înființat, are nevoie de 25.000 de semnatari din 18 județe diferite. În plus, înregistrarea se poate face, conform aceleiași legi, doar la Tribunalul București. Astfel, inițiativele pur-locale aveau șanse minime nu de existență, ci de apariție. Urmarea logică a fost prezența constantă pe buletinele de vot ale românilor a acelorași formațiuni.

„Mă surprinde faptul că la Cluj sunt atât de mult studenți, dar nu există o mișcare a tinerilor. Chiar dacă sunt mulți antreprenori, e lipsă de antreprenoriat în domeniul inițiativelor”, Dan Maşca, unul dintre fondatorii Partidului Oamenilor Liberi din Târgu-Mureş

Pirații care au schimbat legea

În anul alegerilor prezidențiale, la finele lunii februarie, știrea care acaparase atenția tuturor era o decizie a Curții Constituționale a României (CCR) cu privire la însăși legea electorală. Judecătorii CCR decideau că legea ce prevedea necesitatea a 25.000 de semnături strânse din 18 județe pentru înființarea unui partid politic este neconstituțională. Inițiativa nu venea din eter, ci din partea Partidului Piraților. Înființarea partidul a fost suspendată, pentru că fondatorii lui nu au prezentat semnăturile, însă contestația lor a schimbat o lege care de ani de întregi bloca inițiativele politice locale. De altfel, în procesul de la Tribunalul Bucureşti, Partidul Pirat a motivat că legea care impune minimum 25.000 de semnături pentru înfiinţarea unui partid în România contravine articolului 40 din Constituţie, care prevede că „cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere”. În contestația lor, membrii Partidului Pirat atrăgeau atenția că această limitare impusă de lege ar suprima dreptul garantat de Constituţie. Și a funcționat.

Alături de Partidul Pirat s-a aflat Dan Mașca, un om de afaceri din Tîrgu-Mureș care recent a înființat în orașul în care locuiește Partidul Oamenilor Liberi (POL). Consultanța oferită de el și studiile pe care le-a finanțat au contribuit decisiv la modificarea legislaței și astfel a apărut oportunitatea înființării primului partid local din Tîrgu-Mureș cu care „se va sparge dominația partidelor monopoliste”, așa cum Dan Mașca speră.

Dan Maşca, unul dintre fondatorii Partidului Oamenilor Liberi din Târgu-Mureş

Dan Maşca, unul dintre fondatorii Partidului Oamenilor Liberi din Târgu-Mureş

„Când am citit legea partidelor, mi-am dat seama cum reușeșc partidele să își bată joc din noi. Era acea măsură prin care ți se cerea să ai 25.000 de semnături din 18 județe. Cum să facă cineva, dintr-o localitate unde oameni vor doar pășuni pentru vitele lor, de exemplu, cum să facă un partid? Eu aveam bani să cumpăr acele semnături, dar așa vrem să ne construim, bazându-ne pe minciună? Tot ce se fondează cu 25.000 de semnături este minciună. Nu exista precedent pentru ce făcea Partidul Pirat. Noi am decis să nu ducem semnăturile, să avem argumente în fața judecătorilor și judecătorul avea două variante: să îl trimită acasă sau să suspende înființarea partidului, dar să ridice excepție de neconstituționalitate la CCR. Idei stupide mai erau. De exemplu cu radierea formațiunii politice. Dacă nu punem în 75 de circumscripții listă, suntem radiați. Sunt atât de bătuți în cap încât nu își dau seama că oamenii fac partidul și, dacă dispare partidul, noi facem acte pentru altul și îl cheamă fix așa, doar că o să aibă o liniuță în plus. Era chiar și măsura ca partidul să poată fi înființat doar la Tribunalul din București. Nu exită libertatea de a crea ceva simplu în comunitate și asta duce la sărăcie”, explică omul de afaceri din Tîrgu-Mureș.

În epoca partidelor de oraș

Înlesnirea procedurilor pentru înființarea unui partid a fost văzută ca o oportunitate pentur cei care, într-o formă sau alta, doreau o schimbare în comunitatea lor. Clujul, Tîrgu-Mureș, Iașiul, dar și Bucureștiul sunt doar câteva dintre orașele în care oamenii de afaceri sau tinerii au pus pe picioare proiecte politice menite să să schimbe fața orașului și dacă nu, măcar să reprezinte o alternativă și un prim exemplu de politică altfel.

Cluj-Napoca. Fostul premier Emil Boc are deja trei mandate la primăria celui de-al doilea oraș ca importanță pe harta României, iar sondajele îl dau ca favorit pentru un al patrulea „descălecat” la șefia municipiului. Chiar și-așa însă, concurența nu vine doar din partea vechilor rivale, ci și din partea unei inițiative politice noi, numită „Noul Cluj”. Candidatul partidului pentru funcția de primar este omul de afaceri Liviu Alexa, cel care în ultimii ani s-a implicat tot mai mult în comunitate prin ziarul pe care îl deține, dar și în calitate de director executiv al clubului de baschet feminin Universitate Cluj-Napoca, la care a adus mai multe sponsorizări și pe care l-a salvat, cel puțin pentru moment, de la ceea ce părea un inevitabil faliment. „Noul Cluj” mizează, potrivit liderului formațiunii, pe transparență, implicare în comunitate prin proiecte care să schimbe orașul și propuneri de consilieri locali care să fie oameni cu notorietate în comunitate.

Iași. „Pentru Iași” s-a lansat la finele lunii ianuarie și a făcut publice primele șase nume propuse pentru Primăria Iașului și Consiliul Local fiind, astfel, primul partid local din România care își anunța o parte din candidații pentru alegerile din iunie. Partidul a anunțat deja că nu este dispus să facă alianțe pre și post electorale cu niciun alt partid și are ca principale obiective transformarea administrației într-una bazată pe transparență și eficiență și implicarea reală a comunității în procesul de luare a deciziilor. Pe listele de candidați ale formațiunii politice conduse de IT-istul Andrei Postolache, se regăsesc cercetători cercetători științifici ai Academiei Române, eocnomiști, profesori universitari sau specialiști în marketing.

„«Pentru Iași» este un partid apărut în anul 2015 în jurul unor profesioniști, cu o carieră de succes în domeniul privat, public sau al societății civile. Chipuri noi pe scena politică, cei șase candidați au luat decizia să se implice activ în viața publică prin crearea unei formațiuni care să ofere ieșenilor o alternativă reală la actualele partide, parte a unui sistem politic corupt, decredibilizat și privit cu neîncredere de peste 90% dintre români”, se arată într-un comunicat al partidului.

Sînziana Bălţătescu, candidat la Consiliul Local Iaşi, din partea Partidului Pentru Iaşi

Sînziana Bălţătescu, candidat la Consiliul Local Iaşi, din partea Partidului Pentru Iaşi

București. „200 pentru București” este o altă formațiune poltică abia înregistrată în rândul partidelor, care însă își propune să intre în cursa încă de la alegerile locale de anul acesta. Partidul propune o listă de candidaţi cu competenţe tehnice la locale și este condus de către Cristian Ştefănescu, Dan Niță şi Viorel Bîtu, urmând să beneficieze de aportul pe comunicare al lui Bogdan Naumovici. Numele partidului vine de la lista de 200 de candidaţi necesari pentru alegeri, compusă din aspiranţi la 193 de locuri de consilieri, şase de primari de sector şi unu de primar general.

În județul Ilfov, în localitatea Domnești, legea care permite înființarea unei formațiuni politice cu doar trei membri a dat o șansă nesperată în trecut pentru realizarea primului partid al unei comune. Partidul se numește „Alianța pentru Domnești” și o are ca lider pe Roxana-Mihaela Vlad, fost jurnalist și actualmente la mică distanță în sondaje de actualul primar al comunei. Ca orice alt partid mic, Roxana-Mihaela Vlad mizează pe promovarea de pe canalele de social media, dar și pe un nou fel de a face poltică fără a critica restul candidaților. În schimb, ea promite că va crea proiecte noi pentru comunitate și va transforma Primăria într-o „gospodărie bine organizată”. Ar fi primul partid „sătesc din România”.

Tîrgu-Mureș. „Partidul Oamenilor Liberi” (POL) este și el inițiatiativa unui IT-ist, Dan Mașca. Planul acestuia este să aducă de partea formațiunii pe care o conduce cât mai mulți oameni care au contribuit la bunăstarea comunității, care au soluții pentru rezolvarea problemelor ei și care, mai ales, vor să facă politică pentru a ajuta și nu pentru a obține funcții.

„E structurată ca să fie. Nu e de fapt structurată nici cum. Avem un statut, normal. În orașele mai mici lumea nu vine la tine pentru nu știe ce e politica și efortul de a convinge oamenii să își asume poziția este imens pentru că ei au o frică. E frica omului care e profesor și se gândește ce i se poate intâmpla dacă intră în politică”, spune Dan Mașca.

„Oamenii au tendința de a spune că ei nu vor să facă politică. La locale trebuie să fii în stare să propui lucruri realziabile, să ai studii de piață și să fii implicat în comunitate. Trebuie să răspunzi nevoilor oamenilor care ai vrea să te aleagă”, Dan Maşca, unul dintre fondatorii Partidului Oamenilor Liberi din Târgu-Mureş

 

Actori noi, pe o scenă care scârțâie

În opinia lui Dan Mașca, monopolul partidelor tradiționale a schimbat profund felul în care românii se raportează la politică. Astfel, spune el, alegătorii privesc cu reținere orice inițiativă și nu simt nevoia de a se implica în deciziile politice care, altfel, îi privesc direct.

„Lumea s-a speriat că, dacă dăm liber la partide din trei membri, o să apară zeci de mii de partide. S-a întâmplat asta? S-a întâmplat ca atunci când a devenit mai simplu să îți faci SRL să apară câte un SRL la fiecare casă? Nu. Ar fi bine ca fiecare comunitate să aibă un partid cu câte un singur proiect pe care să îl implementeze apoi. Pe educație, de exemplu. Alegătorii trebuie să cumpere cu votul lor proiecte și să voteze inițiative. Nu să voteze împotriva unui alt partid. Noi acum vrem să strângem o echipă, ne întâlnim la o cantină unde am făcut un mic hub unde mai vine oameni pe care noi îi sponsorizăm. Este totul deschis și  lumea este șocată că nu ne ascundem. Dar nu mai putem face asta. Partidele nu sunt ilegale, ca să se ascundă. Așa că la noi pot veni oamenii, jurnaliștii, competiția ca să vadă ce facem și ne pot lua chiar și proiectele să le implementeze ei. Nu mă interesează, pentru că eu vreau ca ceea ce gândim să ducă la o schimbare. Realizată chiar și de cei care dețin acum monopolul”, spune omul de afaceri din Tîrgu-Mureș.

Dar de ce ar fi de succes inițiativele locale noi? În opinia lui Dan Mașca, faptul că acestea sunt susținute de oameni de afaceri care au experiență în realizarea de investiții din bani privați este un avantaj pe care partidele clasice niciodată nu l-au experimentat.

„Politicienii noștri nu înțeleg ce înseamnă să faci ceva din banii tăi pentru că ei toată cariera au lucrat cu banii altora. Și-au construit imaginea folosind banii altora, în timp ce eu folosesc și investesc în fiecare zi banii mei. Au făcut concerte, pâine și circ din banii oamenilor. Vrem de exemplu să facem să informatizăm activitățile din școli și de acea am dat la toate școlile soft-ul pentru cataloage online. Dar nu se folosește în secolul 21 pentru că profesorul trebuie să scrie pe hârtie. Este pentru prima dată în 70 de ani când avem partide  noi. La locale, politica este ceea ce faci în fiecare zi în comunitate. Campania înseamnă ce faci pentru oamenii din jurul tau la serviciu sau în timpul liber, făcând voluntariat . Toate structurile cu organizații de tineret, de femei, de bărbați, de pensionari sunt niște tâmpenii. Unde ați mai văzut la o firmă sau o instituție serioasă ceva care să corespundă unei organizații de tineret? Monopolul partidelor a reușit să distrugă și generațiile care intrau în partide. Tinerii au altă cultură, alt mod de a vedea lucrurile, sunt creativi, liberi și nu ajută să îi pui într-o organizație de tineret. În lumea reală, seniorii îi mentorează pe tineri, există competiție și oamenii lucrează unul alături de celălalt”, adaugă el.

Ca mod de operare, partidele noi propun printre altele eficientizarea administrației locale. Este și cazul Partidului Oamenilor liberi din Tîrgu-Mureș, cu care Dan Mașca are planuri mari în comunitate.

„Noi semănăm cu Elveția din foarte multe puncte de vedere în ceea ce privește organizarea teritorială. Dar dacă mergi într-o comună mică din Elveția nu vei găsi viceprimar și primarul lucrează part-time. La noi, în orice comună cu 500 de locuitori există toate funcțiile. Primarul și viceprimarul din Cluj-Napoca sau Tîrgu Mureș garantez că nu au ce lucra opt ore pe zi, timp de cinci zile. Cu o informatizare și delegare de sarcini către funcționari, adiminstrația ar fi mult mai eficientă și nu ar mai exista oameni care iau bani fără să muncească. Trebuie viziune în adminstrație la nivel local”, spune el.

„Avem primari care nu știu ce înseamnă implementarea de soluții IT pentru a reduce astfel costuri în primării. Oamenii aceștia au rămas la fel chiar dacă au spus că vor să se reformeze. Momentul Colectiv nu a schimbat nimic din acest punct de vedere. Probabil unii au realizat că trebuie să se schimbe, dar nu au cum să facă acest lucru pentru că nu știu”, Dan Mașca, co-fondator POL

Curățenie în campanie

Un alt fel de a face poltică presupune desigur și o discuție despre campania electorală. Sursele de finanțare, agresivitatea cu care candidații sunt promovați sau duelurile dintre candidați au fost în permanență capitole la care politicienii și partidele nu au izbutit să ofere calitatea așteptată de alegători. Dar acum, cel puțin la nivel declarativ, partide precum POL promit o schimbare.

„Noi ne bazăm foarte mult pe online și pe ceea ce va însemna sponsorizare legală. Dacă avem 3000 de lei, atât folosim. Noi nu avem posturi de dat pentru că suntem oameni privați și dacă duminică nu suntem aleși, nu murim. Avem libertatea pe care ne-am oferit-o luându-ne din timpul nostru liber pentru a încerca să facem ceva pentru comunitate. O să încercăm să exploatăm momente favorabile care să mobilizeze lumea. Acum lucrăm la un cântec critic, pe ritmuri de hip-hop care va spune câte ceva despre ce vrem noi să facem. Vom face tot felul de lucruri pentru că legea partidelor ne-a învățat că important e să pornești la drum. Dacă nu acum, poate la următoarele alegeri când lucrurile, poate, se mai schimbă. Între timp avem principiile noastre pentru care ne luptăm și am propus niște proiecte pentru care oamenii pot vota fără a fi nevoie să voteze cu noi doar pentru a vota împotriva unui om”, explică Dan Mașca.

Alegerile în două tururi ar fi de asemenea o mână de ajutor pentru formațiunile de tipul celor amintite în Cluj-Napoca, Iași, Tîrgu Mureș sau Domnești.

Roxana-Mihaela Vlad, preşedintele Partidului "Alianţa pentru Domneşti" (APD)

Roxana-Mihaela Vlad, preşedintele Partidului “Alianţa pentru Domneşti” (APD)

„Mă gândesc că, dacă majoritatea țărilor din UE au două tururi, așa e mai bine și pentru noi. Alegerile în două tururi asigură reprezentativitate și din punctul meu de vedere asta contează. În acest fel, outsiderii, care nu au la îndemână butonul banilor de ani de zile au o oportunitate de a ieși în evidență. În plus, de ce la președinție să fie două tururi și la locale nu? Nu e ok să avem dublă măsură când vine vorba de alegeri”, este de părere consultantul politic și liderul formațiunii POL, Dan Mașca.

Lista de inițaitive locale este însă mult mai lungă. Chiar dacă la alegerile locale din iunie, aceste formațiuni nu vor schimba primari, obiectivul de a avea membri în consiliile locale, în special în comunitățile mici, pare realizabil. „Vrem să facem concurență și asta va ajuta și partidele monopoliste”, spune Dan Mașca, cel care anunță apariția cu impact a noului val de formațiuni. Un nou val crescut la umbra partidelor tradiționale, dar nu cu ură sau dorință de preluare a puterii, ci, măcar la nivel declarativ, cu planuri pentru oraș și comunitate și, în special, cu o viziune de ansamblu ceva mai apropiată de valorile occidentale.

„Eu am luat din timpul familiei mele pentru a da pentru alții. Ca să faci politică, de așa ceva este nevoie. Am făcut asta pentru beneficii pe termen lung. Pe zona de IT nu mai sunt oameni. Sunt în schimb 1.2 milioane de oameni care sunt la limita sărăciei și eu, ca om care fac IT de ani de zile, vreau să merg în comunitate și să fac tot ce este posibil pentru ca acei copii să aibă mai târziu un loc de muncă în IT, poate. Asta înseamnă să faci sacrificii, să nu mai mergi în vacanțe, să muncești, să nu mai ai atât de mult timp cu ai tăi, dar pe teremen lung ai putea avea profesori mai buni pentru nepoți, doctori care să nu te ucidă pe masă și în general o viață mai bună”, explică Dan Mașca.

Potrivit unei monitorizări realizate de Centrul pentru Inovare Publică, din 2015 până la începutul lunii februarie 2016, aproape 100 de formaţiuni politice noi au depus dosarele pentru înregistrare, 43 dintre ele au fost admise, iar 24 respinse.

Partide înregistrate în 2015

  • MARTIE. Partidul Național Democrat; Frontul Demnității și Identității Naționale
  • APRILIE. Blocul Unității Naționale; Partidul Noua Românie
  • MAI. Partidul Național pentru Patrie; Partidul Comunitar din România; Partidul Noua Dreaptă
  • IUNIE. Partidul pentru Argeș și Muscel; Partidul M10; Partidul Puterii Umaniste (social-liberal); Partidul Ecologist Socialist Român; Partidul pentru Dezvoltare și Progres Social; Uniunea Salvați Bucureștiul
  • IULIE. Partidul Botoșănenilor; Partidul Oamenilor Liberi; Mișcarea Liberalaș Partidul Vrancea noastră; Partidul Getodacia; Partidul Agricultorilor din România; Partidul Justiție și Dezvoltare
  • AUGUST. Partidul ”Democratie Directa Romania”; Partidul Lista Națională; Partidul Societății Ieșene; Partidul Renaşterea Săcălazului
  • SEPTEMBRIE. Partidul Gălățenilor [a doua încercare];Partidul Alianța pentru Domnești; Partidul Neosocialist; Partidul Diasporei Creștin Democrate – DCD; Partidul Unității Sociale din România
  • OCTOMBRIE. Mișcarea Populară; Partidul Cinste și Prosperitate
  • NOIEMBRIE. Partidul Pirat România; Partidul Romanilor de Pretutindeni; Forţa Identităţii Naţionale
  • DECEMBRIE. Partidul 200 pentru București – P200B; Partidul “Forța Moldova”

Partide respinse

Partidul Comunist Român [Rotaru]
Partidul Gălățenilor
Partidul Național Țărănesc
Partidul Revoluției a III-a Forță
Partidul Transilvania Democratică
Partidul Dacismului Conservator Autonom
Partidul Forţa Pensionarilor
Partidul Noua Revoluție
Partidul Neosocialist
Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache
Uniunea pentru Rădăuți
Partidul Comunist Român [Crețu]
Partidul Alternativa Civilă
Partidul Țării Făgărașului
Mișcarea pentru Medgidia
Partidul National Roman din Alba Iulia
Partidul Dreptății
Partidul “Mândri că suntem Arădeni”
Partidul Forța Națională
Uniunea pentru Rădăuți [a doua încercare]
Partidul Național Agrar
Partidul Romilor Democrați
Partidul „Casa mea”
Partidul Vâlcenilor

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

7 + 18 =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te