Erori de piață

Prima școală de programare privată – dar gratuită – din România, înființată la Cluj, își pregătește extinderea în capitală. Cererea de resursă umană este aici de patru-cinci ori mai mare, așa că ar trebui să fie simplu. Codul mentalităților greșite se dovedește însă greu de spart.


Juniorii din IT cer salarii între 500 şi 1.000 de euro net, cu mult peste competențele pe care le au. Însă într-un domeniu în care salariile au crescut cu 23% în decurs de un an, între mai 2015 și mai 2016, iar cererea este de peste 3.000 de poziții în orice moment, îți permiți să ai pretenții. Paradoxal este însă faptul că firmele angajatoare acceptă această situație fără a se gândi că există și alt gen de soluții, care să crească, pe termen lung, nu doar randamentul lor, ci și calitatea specialiștilor.

Mă rog, nu toate firmele – în 2014, compania de tehnologie Pitech+Plus a lansat la apă, la Cluj, prima școală de programare din România, ACADEMY+PLUS, care și-a propus să rezolve exact această problemă – lipsa acută de specialiști într-un domeniu în plină expansiune în România. După un an, școala s-a desprins de Pitech, devenind organizație neguvernamentală, în speranța că va atrage finanțări și parteneriate de la și cu alte companii din domeniu interesate să-și rezolve problemele de resurse umane. Însă în timp ce solicitările pentru cursurile – gratuite – pe care le oferă ACADEMY+PLUS au crescut de la an la an, parteneriatele s-au mișcat mai greu. Fondatorul Bogdan Herea este însă decis să deblocheze nivelul următor și să facă pasul în capitală, unde cererea de resurse umane în domeniul IT este de trei ori mai mare decât la Cluj.

ACADEMY+PLUS s-a lansat în 2014 cu o serie de 60 de elevi. Anul trecut, numărul lor a ajuns la 150, pentru ca anul acesta să urce la 200

ACADEMY+PLUS s-a lansat în 2014 cu o serie de 60 de elevi. Anul trecut, numărul lor a ajuns la 150, pentru ca anul acesta să urce la 200

Dincolo de teorie

Într-un articol de analiză publicat recent de economica.net, directorul agenției de recrutare Manpower Professional sublinia că angajatorii au început să pună un accent destul de mult şi pe abilităţile personale şi interpersonale ale candidaţilor. „În primul rând este vorba de asumarea responsabilităţii pentru sarcinile şi termenele proiectelor derulate, apoi de capacitatea de a lucra autonom, abilităţi de comunicare, muncă în echipă, flexibilitate şi adaptabilitate, abilităţi soft cerute la toate nivelurile ierarhice, nu doar pentru managerii de proiecte”, a declarat ea. Și exact asta oferă o școală de programare precum ACADEMY+PLUS, pentru că pregătirea elevilor se face pe o platformă extreme de complexă, similară unui joc de strategie, care nu permite avansarea la un nivel superior până când „jucătorul” nu are toate calitățile pentru a o face. „Platforma are un fir roșu al nivelului de pregătire – care este cumulativ. În funcție de proiectul realizat cu succes, elevii adună puncte care le permit accesul la palierul următor. Dar în plus, fiecare proiect are și puncte speciale, care nouă ne dau o viziune asupra profilului psihologic al elevului – cât de bine lucrează în echipă, câtă acuratețe are; cât de bun este în algoritmie; cât de riguros este și așa mai departe. Avem, adică, o matrice de competențe soft care ne permite să ne dăm seama cam în ce direcție ar trebui să meargă elevul, ca viitor angajat. Platforma a fost dezvoltată împreună cu un psiholog”, explică fondatorul Bogdan Herea, care s-a specializat în IT în Franța și tot de acolo a adus și modelul de educație ACADEMY+PLUS, de la Ecole 42, o școală în care învățarea se petrece fără profesori, fără cărți, fără taxe. Tocmai din acest motiv, în România, școala a atras mulți „neadaptați”, persoane care nu-și găsesc locul în sistemul clasic de învățământ, dar care vor să se formeze, au voință și își pun la bătaie timpul pentru asta. Iar pentru ACADEMY+PLUS este suficient. „Au venit la cursurile noastre un fost jucător de poker, un fost bucătar, un fotbalist semiprofesionist, un teolog și exemplele pot continua. Cred că ceea ce-i atrage în primul rând la această școală este că îi responsabilizează, le dă o libertate foarte mare în a învăța – școala fiind deschisă 24/7, ei pot să vină să-și facă programul de învățare și să-și dozeze efortul în funcție de celelalte constrângeri pe care le au. La asta se adaugă comunitatea – ceilalți elevi cu care fac echipă și lucrează împreună pentru a evolua”, spune Herea.

Adaptare la piață

ACADEMY+PLUS s-a lansat în 2014 cu o serie de 60 de elevi. Anul trecut numărul lor a ajuns la 150, pentru ca anul acesta să urce la 200. Cifrele încă mici cu care operează școala au permis adaptarea mai ușoară a modelului la specificul local. „Cea mai importantă adaptare este faptul că noi am deschis Academia și sub 18 ani, lucru care în Franța nu se întâmplă. Noi îi acceptăm cu acordul părinților. Și aici vedem noi potențialul cel mai mare – copii care vin din licee, au mai mult timp liber să se dedice studiului și dorința de a-și urma visele. Nu au constrângeri, nu au un job, nu au credite, au o libertate mai mare”, spune Bogdan Herea.  A doua modificare a fost că absolvenții de liceu cu diplomă de Bacalaureat au posibilitatea, după șapte luni de Academie, să obțină o diplomă de analist-programator parafată de Ministerul Muncii, diplomă care, în cazul absolvenților de facultate, oferă angajatorilor posibilitatea să beneficieze de o serie de scutiri de taxe ți impozite acordate de Guvern pe sector. „Sunt și lucruri pe care nu am putut să le obținem, deocamdată. Elevii din Franța au statutul de student, cu toate avantajele care vin din asta – asigurare socială, gratuități, reduceri șamd. Acesta este un subiect pe care-l analizăm și noi intensiv. Deocamdată discutăm posibilitatea de a deveni organism de utilitate publică, statut care ne-ar oferi câteva avantaje – acces la spații gratuite, reduceri de impozite – dar mai ales recunoașterea programului. Faptul că nu suntem considerați la același nivel cu universitățile, pentru că îndrumătorii noștri nu sunt profesori universitari, blochează anumite lucruri”, mărturisește Bogdan. Paradoxul face, însă, ca mulți dintre elevii ACADEMY+PLUS care sunt studenți aleg această școală tocmai pentru ceea ce ei nu au la facultate – aplicabilitatea practică și pregătirea efectivă pentru a fi integrat pe piața muncii. „Noi oferim tehnicieni programatori buni. Formăm aici niște competențe pe care nu le poți obține decât lucrând pe proiecte și într-o comunitate”, spune Adrian Tănăsescu, managerul ACADEMY+PLUS. El s-a format în Franța, la Lyon, unde a și lucrat timp de opt ani în domeniul IT, înainte de a accepta să se ocupe de ACADEMY+PLUS: „M-a atras proiectul. Am studiat și eu ce-i cu Ecole 42 și am zis da, merită să-mi dedic o bucățică din viață pentru educația din România”. A fost entuziasmat de tinerii pe care i-a găsit aici, dar s-a împotmolit puțin în lentoarea cu care se înfăptuiesc lucrurile în Ardeal.

Dincolo de așteptări

„Când ajungi pentru prima dată la Cluj, ți se pare că totul se mișcă foarte repede; că sunt foarte multe inițiative de antreprenoriat; că toată lumea este gata să facă lucruri. Dar cu timpul mi-am dat seama că lumea vorbește mult și vrea să se implice în multe, dar până la urmă se mișcă destul de greu”, spune managerul ACADEMY+PLUS, Adrian Tănăsescu. El a testat asta pe propria piele, în relațiile cu companiile care beneficiază de tinerii formați la Academie și pe care s-a angajat să le convingă să susțină financiar proiectul. „Idealul ar fi ca Academia să fie susținută de companii. Să zică da – e o inițiativă conjugată a noastră, a celor care avem nevoie de forță de muncă în IT. Adică de când am venit aici, toată lumea să plânge – hai să facem ceva cu resursele umane, pentru că nu avem destui candidați pentru pozițiile pe care le deschidem. Cererea-i prea mare, oferta e prea mică și atunci se creează o inflație de salarii. Citeam recent că între 2013 și 2015 salariile în IT au crescut cu peste 40%. Toată lumea este de acord că trebuie făcut ceva, dar când e vorba să facem acel ceva împreună, apar alte priorități. Companiile se uită prea mult la viitorul apropiat”, explică el. Ce caută companiile? În piață sunt două tipuri de așteptări, spune Bogdan Herea, multinaționalele și companiile locale cu peste 60 de angajați vor oameni buni, dar și volume; în timp ce start-up-urile și companiile mici își doresc cei mai buni oameni. Indiferent, însă de categorie, viitorii angajați trebuie să fie adaptabili, să adopte cultura companiei, să se implice și să aibă măcar disponibilitatea de a acumula noi cunoștințe. Pentru că, precizează Adrian Tănăsescu, indiferent cât de bine sunt formați tinerii în ACADEMY+PLUS, companiile nu sunt pregătite să sară niciuna din etapele de recrutare: „Singurul lucru de care acceptă să-i scutim este faptul că nu trebuie să studieze atâtea profiluri, pentru că noi avem deja o bază… dar ei îi bagă în același sistem. Îi verifică așa cum îi verifică pe cei care vin din facultate, la teorie, nu neapărat la practică. Ori noi tocmai asta îi învățăm aici, să fie pregătiți efectiv să facă programare”. Având în vedere aceste lucruri, planul este să meargă înspre clustere IT, cum este cel din Cluj, ca să devină un catalizator pentru schimbare. Cât de mică. „Cu infrastructura pe care o avem, vrem să demarăm un program de open-education, la care să putem să primim elevi și din alte universități sau din alte organisme, care să vină și să participe la programele noastre”, spune Bogdan Herea.

„Cu infrastructura pe care o avem, vrem să demarăm un program de open-education, la care să putem să primim elevi şi din alte universităţi sau din alte organisme, care să vină şi să participe la programele noastre”, Bogdan Herea.

„Cu infrastructura pe care o avem, vrem să demarăm un program de open-education, la care să putem să primim elevi şi din alte
universităţi sau din alte organisme, care să vină şi să participe la programele noastre”, Bogdan Herea.

Adaptare la vremuri

Totuși, Pitech – care a rămas finanțatorul principal al școlii de programare – nu-și permite să facă asta pe termen lung. „A fost un pariu pe care l-am făcut și acum încercăm să aducem și alți parteneri care să contribuie la succesul programului. Asta face parte din proces în momentul de față. Poate mutarea la București, unde cererea este de patru-cinci ori mai mare decât în Cluj ar putea să ajute la găsirea unui model economic sustenabil. În principiu, căutăm parteneri companii de IT, dar pot să fie și fundații sau programe care au ca și scop educația în sensul larg al termenului. Companiile de IT privesc programul ca un facilitator, ca o posibilitate de a avea return of investement rapid, de aceea sunt primii care ne vin în minte”, spune Bogdan Herea. În acest scop, echipa de la ACADEMY+PLUS se gândește să ofere companiilor posibilitatea de a se implica în program încă din primele etape ale recrutării. După recrutare, platforma este gândită astfel încât să permită companiilor să contribuie cu conținut, orientând oarecum elevul spre ea încă din această fază. Totuși, crede Adrian Tănăsescu, cel puțin în prima fază banii vor veni mai degrabă nu de la companii direct interesate, ci de la companii care vor să-și facă imagine încurajând inițiativele din educație. Nici în acest moment Academia nu primește întotdeauna recunoașterea pe care ar merita-o pentru formarea programatorilor. „În funcție de companie, gradul de recunoaștere este diferit. Adică unii habar n-au că există programul ACADEMY+PLUS, chiar dacă au angajat programatori formați la noi, care performează. Dar sunt și companii care evaluează posibilitatea unei colaborări – la Bitdefender avem trei persoane care lucrează în Cluj și am început să discutăm cu ei mai în detaliu despre asta”, spune Bogdan Herea. Preocupată în permanență de nevoile din piață, ACADEMY+PLUS a făcut un focus grup pentru a afla ce caută cu prioritate companiile. „Pentru companii este important ca noii angajați să se integreze rapid, pentru că în acest fel le scad și lor costurile de formare. Iar feedbackul pe care l-am primit este că acesta reprezintă cel mai important avantaj atunci când au de-a face cu tineri formați la noi. Pentru că ei înțeleg ce înseamnă un concept de deadline și munca în echipă. În plus, profilarea complexă pe care o facem noi ajută recurterii să ia decizii mai bune, pentru că dincolo de CV, noi avem evoluția candidatului monitorizată de platformă și putem să-i evaluăm performanța și în funcție de proiecte – poate la unul trebuie să fii mai analitic, la altul trebuie să-i placă estetica”, spune Daniela Buscan, director de program la ACADEMY+PLUS. Herea mai introduce în discuție un mare avantaj – tinerii care ies din Academia întorc puțin paradigma generației Z, care nu pare foarte interesată de succesul profesional, ci de hobby-uri și timpul de calitate petrecut cu prietenii: „Chiar dacă sunt din aceeași generație, prin faptul că îi filtrăm atât de mult, au conștiința lucrului bine făcut, pot să stea sub presiune și sunt dispuși să facă un efort îndelungat. Pentru că așa sunt pregătiți. Cei care nu rezistă renunță din prima zi”.

Ciocnirea sistemelor

Andrei Gherghe (18 ani), elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic Carol I din Feteşti, a participat de două ori la olimpiada națională de informatică și la două ediții naționale ale concursului de Public Speaking (unde a ajuns între primii 10 pe țară) și a câștigat o medalie de bronz la olimpiada națională de Tehnologia Informației și s-a înscris la cursurile gratuite ale ACADEMY+PLUS. Relația lui cu aproape toți profesorii s-a deteriorat în momentul în care a început să își dorească să evolueze dincolo de cerințele sistemului de învățământ de stat. Deși a profitat de timpul alocat pentru pregătirea la olimpiade pentru a ajunge la Cluj, ca să poată urma cursurile ACADEMY+PLUS, la liceu primeam același răspuns: „Nu liceul te-a trimis la academie, nu ne interesează”. Așa a ajuns corigent la fizică. „Din fericire, s-a organizat o comisie de evaluare neutră și am obținut nota 7 la examenul din toamnă, deși nu m-am pregătit suplimentar”, spune Andrei. În ultima săptămână de clasa a XI-a, a fost invitat la un internship la Microsoft și a onorat invitația, deși directorul școlii a insistat să fie prezent la școală. „Recent am primit încă o invitație de la Microsoft, pentru un centru de evaluare. Lucru ce ar fi fost imposibil, dacă nu participam la primul internship. Aproape toate cunoștințele pe care le-am folosit cât timp am fost la Microsoft provin din ACADEMY+PLUS. Și nu mă refer doar la cele tehnice, dar și la cele etice și morale. În liceu, rareori profesorii sunt interesați de dezvoltarea personală a elevilor. Față de academie, unde mentorii lucrează cu elevii printr-o relație de prietenie”.

„Nu este suficient să înveți ce scrie într-o carte”, ai declarat recent într-un articol. Crezi că asta este principala slăbiciune a sistemului de educație din România?

Eu cred că principala slăbiciune a sistemului de educație din România este monotonia pe care o promovează. În vest, cei ce vor să fie peste medie sunt încurajați și sprijiniți. La noi, liceul își pregătește elevii pentru a fi viitori angajați, fără să ia în considerare tendințele antreprenoriale sau de dezvoltare personală. Din păcate, se merge pe mentalitatea „dacă nu ești cu noi, ești împotriva noastră”. Ni se spune să învățăm pentru Bacalaureat, să mergem la facultate, iar după… să aflăm singuri la ce ne va folosi acea diplomă. Încă o problemă este ideea de „a învăța pentru test”, omniprezentă în liceu. Dacă sistemul nostru excelează la ceva, este în a ne face extraordinari la a învăța mecanic din cărți, pentru a reproduce ideile în teste. Gândirea pe cont propriu este descurajată, întrucât majoritatea profesorilor o refuză. România este o țară cu un potențial uriaș, dar inhibată de concepții învechite. În ACADEMY+PLUS se lucrează în echipe, cu pauze de cafea și de relaxare. Fără manuale care nu mai sunt relevante după o perioadă de timp. Și funcționează.

Primul program pe care l-ai făcut a fost pentru tatăl tău, cu ce anume se ocupă și în ce fel a folosit programul tău?

Când aveam în jur de 12 ani am vrut să pun în aplicare tot ce am învățat pe cont propriu de la șapte ani. Așa că am decis să îmbunătățesc afacerea tatălui meu, cu un program ce putea calcula automat costurile și timpii de producție pentru utilaje, în funcție de materia primă aleasă. Era scris în C#, după ultimele standarde Microsoft. Am avut nevoie doar de documentația de pe site-ul lor. În scurt timp am gândit implementarea unei evidențe a clienților, cu prețuri și cantități personalizate.

clipboard04

Cum ai aflat de ACADEMY+PLUS și care au fost argumentele cu care i-ai convins pe părinți să-ți permită să urmezi cursurile (asta presupune nu doar timp petrecut departe de casă, ci și bani – pe tren, pe chirie, pe mâncare etc)?

Am aflat de ACADEMY+PLUS în urma unor căutări pe internet. În teorie, dacă există cerere, urmează și oferta. Cererea mea a fost un sistem unde să pot evolua într-un ritm mai rapid, mai eficient, în domeniul IT și personal. I-am convins pe părinții mei după ce le-am prezentat programa, care este foarte avansată, și după ce au discutat cu stafful despre oportunitățile profesionale. În anul doi trebuie deja să ne implementăm propriul sistem de operare, ceea ce este unic într-un sistem de învățământ. După ce am terminat perioada de admitere de 28 de zile, părinții au fost foarte încântați pentru că eram motivat să îmi continui cursurile la Cluj. Din moment ce academia a amenajat dușuri, locuri de dormit și bucătărie, costurile chiriei scad considerabil. Călătoria cu trenul, de 13 ore, îmi ocupa o mare parte a zilei. Dar acum, datorită zborurilor București-Cluj care sunt la jumătate de preț față de tren, în 50 de minute pot ajunge la Cluj.

Cum ai prezentat angajamentul tău pentru Academy profesorilor de la școală?

Premiza mea a fost simplă. Din moment ce am avut media generală peste 9, și am demonstrat că pot reprezenta liceul la nivel național, am presupus că voi fi susținut să nu acumulez lipsuri la materiile din liceu. Însă, am simțit o opoziție puternică din partea multor profesori, care nu doar că au fost indiferenți în această privință, dar păreau deranjați de faptul că voiam să mă ridic deasupra standardului de elev. Bineînțeles, asta nu m-a oprit, și la ultima evaluare din academie (Piscina de PHP) am avut cel mai mare scor.

Ești în clasa a XII-a, când toți elevii se concentrează pe pregătirea pentru Bacalaureat. Tu cum te pregătești? Faptul că ești elev al Academy îți afectează în vreun fel programul de învățare? Ce așteptări ai de la acest examen denumit „al maturității”?

Am ales să îmi continui studiile într-un sistem privat, pe lângă ACADEMY+PLUS. Așadar, nu îmi afectează cu absolut nimic programul de învățare, chiar îl completează. Părerea mea este că Bacalaureatul nu este un examen complet al maturității, din moment ce cunoștințele evaluate sunt din multe puncte de vedere strict teoretice. Mai ales că majoritatea profesorilor încurajează elevii să învețe pentru examen, nu pentru cunoștințele propriu-zise. Bacalaureatul este privit în general ca fiind ceva ce „trebuie trecut” pentru a ajunge la facultate, dar fără o direcție clară.

Spui că îl admiri pe Steve Jobs. Și pe mine mă fascinează parcursul lui, dar sunt curioasă care sunt motivele tale. Pentru ce anume îl admiri?

Întotdeauna l-am admirat pe Jobs pentru că mereu obținea ce își dorea. Nu accepta „nu se poate” din partea inginerilor. A ținut mult la ideea de a concepe produse pe care le folosea și el, tocmai de aceea și calitatea lor ireproșabilă. Încerc pe cât posibil să merg în aceeași direcție, de a implementa soluții fără defecte, soluții de excepție. Evaluarea la academie este foarte strictă, o singură greșeală poate invalida săptămâni întregi de lucru. Așadar, sunt convins că programa și modul de lucru sunt revoluționare. Pentru că îmi permit să pun în practică mentalitatea de „cel mai bun sau nimic”.

Cum arată, pentru tine, job-ul perfect?

Pentru mine, job-ul perfect nu este un job. Este o mentalitate, un mod de a gândi. Indiferent de oportunitățile care apar, voi continua cu propria afacere, pentru că este un mod excelent de a îmi organiza singur atribuțiile. Mi-ar plăcea să mă implic și în alte proiecte, dar prioritatea mea este să inovez în piața IT din România, și apoi din întreaga lume. Cum a zis și Steve, îmi trăiesc fiecare zi ca și cum ar fi ultima. ACADEMY+PLUS contribuie foarte mult în acest plan, prin concepțiile promovate și cunoștințele superioare pe care le oferă.

De la poker la programare

Pe când era în anul II la Facultatea de Arhitectură din Cluj, Johann Fazacas (26 de ani) a realizat că asta nu era ceea ce-și dorea să facă. Așa că s-a apucat de poker online. Într-un final, a ajuns din nou să-și dorească să facă arhitectură, dar nu de case, ci de software.

„La început m-a atras numele și pe urmă am văzut că la admitere am nevoie de geografie descriptivă care mie îmi plăcea, așa că m-am gândit că facultatea astea este pentru mine”, povestește Johann. Din anul II și-a dat însă seama că nu e ceea ce vrea și că nu e în regulă să meargă pe acest drum – din acel moment mai avea șapte ani, cu tot cu stagiatură, până apuca să profeseze cu adevărat. A fost și o conjunctură mai specială, pentru că, din cauză că se renova căminul unde stătuse în primii ani, a fost nevoit să se mute în chirie, în afara campusului: „Așa am început să privesc școala cu alți ochi și am constat că banii pe care părinții mei îi trimiteau cu tot dragul nu-mi mai ajungeau. Și pentru că întotdeauna mi-a plăcut să joc diverse jocuri, m-am apucat de poker online”. După o jumătate de an le-a spus părinților să nu-i mai trimită bani, că se poate întreține singur. Iar părinții au fost destul de nemulțumiți, aflând cum câștigă și l-au rugat să nu renunțe la facultate. Johann a mai rezistat un an, dar până la urmă a renunțat. A trăit din poker cinci ani, reușind să facă și câte 4.000 de euro pe lună. „Pokerul e foarte stresant financiar și foarte antisocial. Jucam exclusiv online și a început să-mi displacă faptul că, în aceeași casă, munceam, dormeam, stăteam…. Nici nu ajunsesem la un nivel la care să pot să mă relaxez și au început să crească și taxele pe platforma prin care jucam… ”. Acesta este contextul în care a început să vorbească tot mai des și cu oameni diverși despre programare. Cunoscându-i îngrijorările și interesul, un tovarăș de poker l-a întrebat în luna ianuarie a anului trecut dacă nu vrea să facă un curs de programare. A fost interesat, deși nu avea de gând să se reprofileze, era pur și simplu curios. Nici cele patru luni de curs nu l-au convins. Mai târziu a aflat însă de ACADEMY+PLUS și s-a înscris la piscină (procesul de aproape o lună de preselecție, în care candidații primesc task-uri din cele mai diverse). „Am terminat piscina la sfârșitul lui august și am început Academia la jumătatea lui octombrie. Am găsit între timp subiectele de la primul proiect și am început să mă joc acasă – trebuia să fac o librărie de funcții. În martie am ajuns la o nivel destul de mare – în aprilie m-am și angajat, la un târg de job-uri. Nu aveam ce să prezint decât proiectele mele din Academie. Cei de la Accesa m-au chemat la interviu – și-am început cu un internhip de șase săptămâni”, povestește Johann. Deși de-atunci nu și-a mai actualizat contul de LinkedIn, a primit deja două contra-oferte de job, de la companii care au aflat de el prin recomandare. Cel mai important lucru de la ACADEMY+PLUS – „Cum am învățat cunoștințele tehnice, dacă comparăm Academia cu altă școală de informatică. Academia te pregătește exclusiv să ajungi programator. La universitate înveți mult mai multe lucruri, mult mai multe subdomenii, dar mai mult chestii teoretice. Aici nu există termenul de profesor – există mentor, există diverse persoane care mai țin workshop-uri, dar în principiu toate proiectele le-am făcut căutând informații pe internet și colaborând cu colegii”.

Având în vedere stresul pe care l-a trăit în perioada în care se întreținea din poker, Johann nu-și mai dorește acum poziții asociate cu acesta. Gândul că într-o bună zi ar putea deveni antreprenor nu-l atrage. „Dacă o să-mi permită societatea, mi-ar plăcea să fiu toată viața programator. Dar depinde ce o să întâmple în următorii 20 de ani cu lumea asta. Zona de vânzări, de antreprenoriat de business nu mă atrage. Poate mi-ar plăcea să fiu arhitect de software”, spune el. Inclusiv părinții lui sunt acum mai împăcați – fiul lor nu a mai ajuns arhitect, dar măcar are diplomă de analist programator.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

two × 1 =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te