Fixați-vă centurile! Decolează piața curselor aeriene interne

2016 este anul în care se încheie monopolul TAROM pe zborurile interne. Companiile low-cost Blue Air, WizzAir și RyanAir turează motoarele pentru un zbor spre cote de piață cât mai înalte. La aterizare, pasagerii sunt cei care vor câștiga.


O serie de anunțuri făcute de companiile aeriene low-cost în ultimele luni a readus la viață piața zborurilor interne, aflată în amorțeală încă de la începutul crizei.

Gheața a spart-o încă din vara anului trecut Blue Air, când a anunțat că, din 25 octombrie 2015, va avea două curse zilnice între București și Iași. A urmat un război al prețurilor pe această rută, între Blue și TAROM. Cele două companii au scăzut consecutiv prețurile. Rezultatul este palpabil. Un bilet București – Iași, luat cu o lună înainte de data călătoriei costă 20 de euro, cu Blue Air și 44,2 euro, cu TAROM.

Înainte de intrarea Blue Air pe ruta de Iași, un preț mediu pentru aceeași cursă era de minim 90 de euro, potrivit mai multor pasageri consultați de Sinteza. Așadar, deschiderea competiției interne pe aeroportul din capitala Moldovei a dus la înjumătățirea prețului biletelor puse în vânzare de compania națională.

După momentul Blue de la Iași, a venit, în noiembrie, rândul bossului RyanAir, Michael O’Leary să-și arunce buzduganul, de la Dublin. Cu o prezență firavă în țara noastră, RyanAir – cea mai mare companie europeană low-cost – a anunțat atunci că intenționează, nici mai mult nici mai puțin, ca în patru-cinci ani să ajungă operatorul numărul 1 pe piața din România și să deschidă mai multe rute interne.

La scurt timp, în 14 ianuarie 2016, a venit și anunțul oficial: RyanAir va opera din noiembrie anul curent două curse zilnice între Timișoara și București, cu prețuri începând de la 20 de euro, pe segment.

Cu Iașiul „adjudecat” de Blue, și Timișoara de Ryan, următoarea mutare era logică și așteptată de toată lumea – WizzAir, cel mai important operator low-cost în momentul de față din țară, să deschidă ruta București – Cluj. Anunțul a venit cu rapiditate, în 19 ianuarie 2016. Astfel, Wizz va opera din 22 iulie șase zboruri săptămânale între capitala Transilvaniei și capitala țării, cu prețuri începând de la 39 de lei.

După cum se observă, Wizz a intrat pe ruta București – Cluj cu mai puțin de jumătate de zboruri/săptămână față de Ryan pe București – Timișoara și Blue pe București – Iași. În schimp, compania maghiară a punctat la capitolul prețuri, cele mai mici – un număr limitat, desigur – fiind de sub 10 euro.

Nu a trecut mult și, în 7 februarie 2016, Blue a speculat această „timiditate” a Wizz și a anunțat că, din iunie anul curent, va opera patru zboruri săptămânale, între Cluj și București, cu începere de la 20 de euro, preț per segment. Totodată, WizzAir a introdus și al șaptelea zbor săptâmânal, sâmbata, dar numai din 29 octombrie 2016. Astfel, orașul de pe Someș va ajunge la 11 curse săptămânale spre/dinspre București, mai puțin ca Timișoara (14). O săptămână mai târziu,  Bue a anunțat că din 15 septembrie va exista al treilea zbor zilnic între București-Iași, pentru un total săptămânal de 21.

Într-un plan oarecum secund, în 20 ianuarie, puțin cunoscuta companie Join Airlines a anunțat că va începe să opereze de pe aeroportul Arad, și are în vedere și o cursă spre/dinspre București. Alte detalii despre această rută nu au fost anunțate, iar o solicitare făcută de Sinteza pentru mai multe informații a rămas fără răspuns până la trimiterea revistei în tipar.

Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” din Otopeni va fi legat din noiembrie a.c. de toate cele trei capitale de provincii istorice

Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” din Otopeni va fi legat din noiembrie a.c. de toate cele trei capitale de provincii istorice

Rezumând cele de mai sus – plus noile rute externe anunțate în aceste ultime luni – influentul blogger de travel Cezar Dumitru (www.imperatortravel.ro) caracteriza tot acest interval ca fiind „marcat de o efervescență ieșită din comun în domeniul aviației”.

Practic, dacă în urmă cu un an cursele low-cost interne erau doar o dorință, manifestată de mii de pasageri frustrați de prețurile practicate de TAROM, acum acestea au devenit o realitate, iar monopolul companiei de stat, o chestiune care ține de trecut.

De câștigat din această competiție, nu vor avea de câștigat decât pasagerii, crede Sorin Rusi, editorul site-ului airlinestravel.ro, care monitorizează industria aviației din România. „Competiția e bună pentru a dezvolta piața, pentru a crește calitatea serviciilor, dar și pentru a menține prețurile cât mai atractive. Într-o țară fără prea multe autostrăzi și drumuri expres, zborul cu avionul este o alternativă foarte bună”, spune Sorin Rusi.

TAROM și-a atras în repetate rânduri critici din partea pasagerilor pentru prețurile exorbitante pe care le practica – și încă le mai practică – pe cele mai căutate rute interne, cele de Iași, Timișoara sau Cluj, în ciuda faptului că aveau un grad de ocupare mare pe acestea, (peste 70%, în medie, în 2015, potrivit informațiilor transmise de companie).În teorie, acest grad mare de ocupare, ar fi permis scăderea prețurilor, lucru care nu s-a întâmplat deocamdată decât în cazul Iașiului, unde a început competiția cu Blue. În cazul celorlalte orașe, un bilet spre București rezervat cu o lună înainte costă 387 de lei, de la Cluj, și 350 de lei, de la Timișoara. Frustrarea pasagerilor a ieșit la iveală prin social media și comentarii la articolele online care anunțau deschiderea rutelor interne low-cost. Solicitată să comenteze această situație, compania a răspuns laconic: „Prețul unui bilet depinde de momentul achiziției. TAROM ofera «free services»: bagaj, catering la bord, check-in. Nu putem compara o companie de linie cu una low-cost”, se arată într-un răspuns transmis de biroul de presă al companiei. Potrivit documentului, indicatorii de trafic între București și Iași nu au fost afectați de intrarea pe rută a companiei Blue Air.

Trebuie spus, că, pentru a se bate de la egal al egal cu TAROM, și Blue Air a introdus pe cursele de Iași o gustare gratuită la bord și un bagaj de cală gratuit.

Piaţa zborurilor interne din România tocmai a trecut printr-o revoluţie

Piaţa zborurilor interne din România tocmai a trecut printr-o revoluţie

Avantajele TAROM

Este, cu siguranță, prematur să i se cânte prohodul companiei naționale, fiindcă TAROM are încă multe arme în arsenal. De exemplu, Blue, Wizz și Ryan folosesc aeronave mari, cu capacități între 144 de locuri și 189, care le obligă să aibă un grad de ocupare foarte ridicat, pentru a fi profitabile. În același timp, explică Sorin Rusi, Tarom zboară, în majoritatea cazurilor, cu aeronave de tip ATR de până la 70 de locuri. „Operatorii low-cost zboara point-to-point, iar majoritatea pasagerilor transportați sunt cei ce doresc sa zboare doar între cele două destinații”, mai remarcă editorul airlinestravel. În schimb, TAROM transportă în multe cazuri pasageri care zboară mai departe, de la București, cu TAROM sau alte companii, spre alte destinații.Prin urmare, cei trei operatori low-cost nu au exact același public-țintă cu TAROM.

Dar poate cel mai important aspect este cel al gabaritului „luptătorilor”. Dacă operatorii low-cost abia ajung la 14 zboruri pe săptămână pe rutele interne, TAROM operează peste 70 zboruri pe săptămânănumai pe Cluj și Timișoara, astfel: șase-șapte frecvențe zilnice pe aeroportul din Cluj și patru-cinci frecvențe zilnice pe aeroportul din Timișoara.„În plus, TAROM, prin operarea unui număr de șase rute interne – Timișoara, Cluj, Iași, Oradea, Suceava și Satu Mare – care totalizeaza peste 130 de frecvențe pe săptămâna, oferă pasagerilor posibilitatea de a călători pe zborurile sale între Transilvania și Moldova (ex: Timișoara – Otopeni-Iași etc)”, se mai arată în răspunsul TAROM.

Având această „putere de foc” superioară, compania și-a permis să scadă prețurile pe zborurile de Iași cu aproximativ 50%. Sorin Rusi crede că scenariul de la Iași, respectiv scăderea semnificativă a prețurilor și creșterea per ansamblu a numărului de călători se va repeta și pe rutele București – Cluj și București – Timișoara. „Nu cred că va scădea numărul pasagerilor transportați de TAROM, ci va avea o scădere a a profitului. Însă TAROM are avantajul operatorului full-service, care vine cu servicii premium. Este într-o alianță aeriană și oferă numeroase zboruri din/spre diferite destinații europene și chiar la nivel global cu ajutorul partenerilor”, spune acesta.
Așadar, TAROM este departe de a-și fi spus ultimul cuvânt. Dar, pe termen mediu, viitorul este destul de cert, sau cel puțin așa crede șeful suprem RyanAir, Michael O’Leary. „Uitați, MALEV (operatorul național al Ungariei – n.r.) a dat faliment, LOT (operatorul național al Poloniei – n.r.) este pe punctul de a ajunge în aceeași situație, dacă nu cumva guvernul îl va salva din nou. Este foarte greu pentru astfel de companii să se restarteze (…) În cinci-zece ani, 90% din cursele scurte europene vor fi deservite de Ryanair, EasyJet – poate Wizz Air – și alți operatori low-cost. Și cred că doar 10% din aceste zboruri vor fi operate de Lufthansa, Air France, British Airways și alți transportatori tradiționali”, declara acesta în noiembrie, într-un interviu pentru Sinteza.

Sorin Rusi este ceva mai prudent: „Patru-cinci ani în aviație înseamnă foarte mult și putem asista la muuulte surprize, să sperăm cât mai frumoase.”

Actualizare 29 februarie:
La câteva zile după publicarea revistei, TAROM a anunțat noua sa ofertă pentru ruta Cluj-București, valabilă pentru zborurile de după 15 mai 2016: 20 de euro pe un segment, 40 de euro, dus-întors. QED.

Ecuația stabilirii prețului corect

Potrivit oficialilor TAROM, compania ia în calcul în stabilirea prețului final al unui bilet costurile de operare aferente fiecărei rute, la care se adaugă taxele de aeroport. Este de menționat ca aceste taxe reprezintă25-30% din valoarea finală a biletului în cazul rutelor interne. Aceste taxe sunt stabilite de fiecare aeroport, după o metodologie internațională, și sunt calculate în funcție de tonaj, respectiv număr de pasageri. Există tarife de aterizare, de iluminare, de parcare, de servicii pentru pasageri, de securitate a aeroportului ș.a.m.d. Unele dintre tarife – cum este cel de aterizare – sunt variabile, ele putând fi scăzute în mod direct proporțional cu numărul de curse efectuate, pentru încurajarea traficului aerian. O exemplificare pentru aeroporturile din Iași, Timișoara și Cluj, în continuare:

IAȘI.

Tariful de aterizare este de 4 euro/tonă, iar un operator care face mai mult de 124 de mișcări (decolări sau aterizări) pe lună (1488/an) beneficiază de 50% reducere.

TIMIȘOARA.

Tariful de aterizare este de 5,5 euro/tonă, iar un operator care face mai mult de 260 de mișcări pe lună (3120/an) beneficiază de o reducere de 50%.

CLUJ.

Tariful de aterizare este de șase euro/tonă, iar un operator care face peste 3.400 de mișcări pe an și/sau transportă peste 450.000 de pasageri/an, primește 50% reducere.

Filosofia low-cost

Principiile stabilirii prețului unui bilet pentru un operator low-cost ne-au fost explicate de Doug Oliver, directorul de comunicare al WizzAir. Click pe fiecare tab pentru detalii:

Cum se face prețul mic. Cinci principii

Costuri de operare cât mai joase, prin outsurcingului unui mare număr de servicii: mentenanță, handling etc.
Folosirea aeroporturilor mai mici și mai ieftine. Un exemplu în acest sens este Bergamo, folosit pentru Milano.
O politică de a oferi contra cost pasagerului servicii în plus: bagaj mai mare, spațiu mai mult etc.
Menținerea doar a acelor rute care aduc profit, pentru că menținerea celor neprofitabile s-ar regăsi în creșterea prețului la bilete pe alte curse.
Încurajarea achiziționării biletelor și a efectuării check-in-ului online

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

one × 2 =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te