În căutarea armoniei pierdute

Există o cale de a împăca inima și creierul? Răspunsul este „da” și vine pe note muzicale, susținut de argumente științifice.


Muzicianul italian Giorgio Fabbri este convins că sunetul ne ajută să gândim mai bine și să fim mai productivi. Și asta pentru că, spune el, muzica activează cele mai bune părți ale creierului, atât în emisfera emoțiilor și creativității, cât și în cea a intelectului și logicii. Pianist, organist, dirijor, compozitor, director de conservator și expert în tehnici psiho-energetice, Fabbri a realizat, pe când se ocupa de management, că afacerile pot beneficia de „mentalitatea unui muzician”. De la această idee s-au născut metodele Sound Genius – o modalitate de a îmbunătăți lucrul în echipă în cadrul companiilor pornind de la ascultarea și analizarea unor bucăți de capodopere, lucru care activează ambele emisfere cerebrale. În viața profesională există o tendință de a separa cele două tipuri de inteligențe, folosind doar una dintre ele, precizează italianul. Conform lui Fabbri, care este și profesor de neurologie la Universitatea Ferrara, cercetătorii au descoperit, de altfel, în ultimii ani, că inima are o rețea neuronală legată de creier. El consideră că oamenii au nevoie să reconsidere importanța inimii și să înceteze să se focuseze doar pe creier. Discursul lui de la TedX talk se numește „Beyond Music – Towards a harmonious life” („Dincolo de muzică – spre o viață armonioasă”).

Pentru cei care nu știu, ce înseamnă inteligența muzicală?

Inteligența muzicală este considerată, practic, abilitatea specială de a gestiona limbajul muzical, de exemplu a arăta sensibilitate la ritm, melodie și sunet, a învăța ușor să cânți la un instrument sau a reproduce corect un cântec. Dar cred că inteligența muzicală este mai mult decât atât. Cuvântul „inteligență” provine din latinescul „intus legere”, care înseamnă abilitatea de „a citi în interior”. În interiorul tău sau în lumea din jurul tău. Așa că, luând în considerare acest lucru, inteligența muzicală ar trebui să fie o resursă foarte eficientă, pentru că dacă vrei să cânți, este mandatoriu să activezi în același timp cunoașterea și emoția, emisfera stângă și emisfera dreaptă, mintea și inima; trebuie să fii un riguros matematician – să respecți timpul, ritmul, dar și poet – pentru a exprima cu pasiune emoțiile prin sunet. Din această perspectivă, muzica ne arată cum ar trebui să acționăm pentru a scoate tot ce e mai bun din noi înșine. Acesta este motivul pentru care muzica a fost numită regina artelor liberale, numite și „quadrivium”: această inteligență specială le cuprinde pe toate celelalte – astronomie, matematică, geometrie, retorică, gramatică, logică. Poate acesta este motivul pentru care filosoful Platon a spus: „Muzica nu ar trebui să fie pentru distracție, ci pentru a forma personalități armonioase”.

Puteți, ca trainer, să-i ajutați pe oameni – să-i împuterniciți personal și profesional – dacă nu le place muzica sau ascultă doar un anume tip de muzică?

Scopul meu în domeniul trainingului profesional și personal, în special în management și leadership, nu este de a învăța pe cineva să cânte la un instrument sau să cânte un cântec. Scopul meu este să ajut oamenii să înțeleagă – cu ajutorul inteligenței muzicale – cum lucrează creierul și emoțiile, pentru a trăi și a lucra mai ușor și mai eficient. Și fac asta invitându-i să observe cum își compun marii muzicieni capodoperele; cum își folosesc mintea pentru asta; cum construiesc simfonii care sunt apreciate după sute de ani și apoi să transfere această mentalitate în domeniul dezvoltării personale și profesionale. Din această perspectivă nu este important dacă oamenilor le place sau nu muzica. Mai mult decât atât, cred că, din fericire, tuturor oamenilor de pe pământ le place muzica, toți au nevoie să asculte muzică: dincolo de propriile preferințe, ajunge să spunem că nu există în toată lumea vreo civilizație fără muzică.

În trainingurile dvs. folosiți exemplele a patru muzicieni pentru a ilustra patru abilități fundamentale în managementul companiilor și viața de zi cu zi – aspirație (Bach), schimbare (Mozart), evoluție (Brahms) și creație (Charlie Parker). Care este favoritul dvs?

Îmi plac toți, este natural. Fiecare are propria sa abilitate. Bach este cel concentrat, specialistul; Mozart este curiosul, exploratorul; Brahms este transformatorul inovator; Charlie Parker este creativul cu mintea deschisă. În anumite momente ale vieții s-ar putea să ai nevoie de una sau alta dintre aceste abilități și să înveți de la ei cum să „se face”. Oricum, preferatul meu e Mozart: îmi place să explorez noul, să merg dincolo de limite. Experiența de a folosi muzica nu doar în concerte și săli de spectacol, dar și în coaching, în training, în companii și corporații, este, pentru mine, o modalitate de a exprima în viața mea atitudinea de explorator a lui Mozart. Îmi place foarte mult. Este extrem de amuzant. E un mod de a rămâne într-o anumită măsură copil, cum a fost Mozart toată viața lui, bucurându-te de posibilitatea de a cunoaște noi lumi, noi oameni, noi experiențe.

Giorgio Fabbri a dirijat sute de concerte în toată lumea, alături de artiști precum Luciano Pavarotti, Mirella Freni, Carla Fracci. Din 1998 a fost, timp de 12 ani, directorul Conservatorului Național Italian.

Este posibil să măsurăm efectul exact al muzicii asupra productivității, de exemplu?

După ce neurologii au descoperit noi metode de a studia creierul, cum ar fi, de exemplu, imagistica prin rezonanță magnetică funcțională, o procedură care măsoară activitatea creierului, ne-au oferit o mulțime de studii științifice care explorează relațiile dintre muzică și creier. Acest lucru se datorează faptului că muzica este o activitate care declanșează simultan toate părțile majore ale creierului, iar acest lucru atrage atenția lumii științifice spre muzică. Iar în ultimele decenii au apărut o mulțime de studii care măsoară beneficiile muzicii în multe domenii diferite, inclusiv cel al muncii și productivității. Un studiu recent publicat de Universitatea din Taiwan a demonstrat că dacă asculți un scurt fragment de muzică câteva minute înainte de a începe o activitate managerială (planificarea unui proiect, definirea unui rezultat, conducerea unei echipe) îți poți mări abilitățile într-un mod măsurabil. Așa că muzica ar trebui să-și recâștige locul în centrul vieții reale a ființei umane, cum era în cele mai vechi civilizații, și să nu fie folosită doar ca mijloc de distracție și divertisment.

Spuneți că muzica nu este doar despre sunet, ci despre armonie. Este posibil să trăiești în armonie chiar dacă nu-ți place/nu asculți muzică?

Muzica este o formă specifică de inteligență și limbaj, cu instrumente sale particulare de activare a unei comunicări eficiente: ritm, melodie, dinamică, timbru, textură și așa mai departe. Armonia este, desigur, unul dintre cele mai importante elemente. Armonia este un cuvânt muzical foarte folosit, de asemenea, și în legătură cu relațiile umane. Atunci când anumite note sunt cântate bine simultan, spunem că rezultatul e armonios și suntem fericiți să le ascultăm. În același fel, pentru a fi fericiți, doi sau mai mulți oameni trebuie să creeze o relație bună între ei, armonizându-și comportamentele, valorile, credințele; schimbându-se pentru a-l putea înțelege mai bine pe celălalt. Așa că muzica ne arată cât de important este să investim timp și energie pentru a avea grijă de relații, creând armonie în viața noastră. Primul pas este de a fi disponibili pentru a ne asculta unul pe altul.

România și-a început anul cu o serie nemaivăzută de proteste împotriva corupției și a legilor nedrepte, desfășurate seară de seară în mai multe orașe din țară. Iar în timpul acestor proteste oamenii au început să cânte imnul național. Care credeți că este semnifcația acestui lucru?

Una dintre cele mai puternice abilități ale muzicii este capacitatea sa de a stimula sentimentul de apartenență. Cum ar fi un meci internațional de fotbal, fără imnul național? Neuroștiințele ne spun că limbajul muzicii stimulează imediat părți ale creierului asociate cu sistemul limbic. Aici sunt centrele legate de sentimentul de familie, grupurile sociale, patria, națiunea căreia îi aparțin. Creierul nostru este zidite pentru a ne informa că doar stând împreună suntem în siguranță, ne simțim protejați. Izolați am putea muri. Așa că, atunci când cântăm împreună imnul național ne simțim uniți și mai în siguranță decât atunci când ascultăm un discurs politic. Și de-asta e atât de naturală nevoia de a cânta împreună.

Cred că „a merge dincolo de limite” este principala misiune a umanității. Dante în La Divina Commedia ne re-amintește: “Luați-vă în considerare originile: nu ați fost făcuți să trăiți ca brutele, ci să urmăriți virtutea și cunoașterea”. Așa că nu vă opriți la iluzoria experiență senzorială; există întotdeauna un nivel mai profund de descoperit.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

9 + four =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te