Informații vs. fake news, bătălia prezentului


Text de Radu Magdin

Distorsionarea adevărului cu scopul unui câștig politic nu este o practică nouă. Propaganda și istoricul utilizărilor sale se întind până la cele mai vechi timpuri. Nou este faptul că propaganda și știrile false folosesc și mediul online și dețin similitudini: ambele sunt metode de denaturare a adevărului, de convingere emoțională, care doresc să instige la acțiune, în majoritatea cazurilor negativă.

De exemplu, împăratul roman Octavian a folosit o celebră campanie de dezinformare ce i-a înlesnit victoria asupra lui Marc Antoniu în războiul final al Republicii Romane. Mai târziu, alimentată de comunicarea în masă, propaganda a crescut în termeni de răspândire și putere de convingere în timpul turbulențelor din secolul XX având ca țintă o serie de lupte ideologice majore. În primul război mondial, guvernul britanic a folosit propaganda foarte eficient în stârnirea populației împotriva Germaniei. La rândul său, Partidul nazist a folosit mass-media în plină expansiune pentru a construi o bază de putere și apoi pentru a consolida puterea în Germania, în anii 1930, folosind prejudecățile rasiale pentru a încuraja discriminarea împotriva evreilor. În timpul celui de al doilea război mondial, mașina de propagandă a fost folosită necontenit din toate părțile, de-a lungul întregului spectru mass-media. Informația a fost folosită ca arma așadar, fără ezitare, de-a lungul timpului, de către varii tabere politice, economice sau sociale.

Ce e nou? Fake news și bula filtru

Tendința în creștere de propagare a știrilor false din ultimii ani a fost foarte diferită față de propaganda controlată de stat a secolului XX. Ceea ce am observăm acum sunt grupuri mici de oameni care profită de interacțiunea și implicarea populației în rețelele de social media și din mass-media și se folosesc de acest fenomen pentru a crea articole hiperbolice în jurul unui eveniment politic major sau pur și simplu creează presupuse evenimente, mistificând realitatea. Propaganda și știrile false din mediul online dețin similitudini: ambele sunt metode de denaturare a adevărului de convingere emoțională, care doresc să instige la acțiune, în majoritatea cazurilor negativa. Deși s-ar părea că cei care creează conținut propagandist au o agendă politică sunt multe cazuri în care singura lor motivație este aceea de a genera trafic, astfel sporindu-și câștigurile financiare.

Impactul fake news în Moldova e mai mare decât în Romania, unde în mare parte sursele sunt „îndiguite”, fiind vorba de site-uri
cvasi-anonime, dar share-uite periodic în online în momente-cheie

Îngrijorătoare e combinația de fake news și cerc închis. În acest sens, mulți specialiști au acuzat creșterea în social media a așa-numitei „bule filtru”, fenomenul care arăta utilizatorilor doar conținut pe placul lor, și ascunzând alt gen de știri. Criticii spun că acest lucru denaturează imaginea de ansamblu și inhibă perspectiva neutră, ceea ce înseamnă că poveștile cele mai incendiare obțin cea mai mare atenție. Această idee conform căreia societatea se informează doar conform propriilor preferințe și că filtrează realitatea doar cu ajutorul unor anumite canale de informare poate avea consecințe grave.

Conținutul viral include știri, anunțuri, zvonuri și pictograme care prind la public, se răspândesc repede de la o persoană la alta, de multe ori fără interes asupra veridicității conținutului. Impactul dezinformării este potețial, deci unul foarte important. Este imposibil să spunem că cetățenii au votat într-un anumit fel doar influențați de media, care uneori oferă informații „eronate”. Dar, unul dintre lucrurile pe care alegerile recente din 2016, le-au arătat este acela că oamenii vor crede știri false, iar dezinformarea se va răspândi, devenind o parte din viziunea lor asupra lumii.

Ce mai este o știre falsă

Suntem foarte repede tentați să credem ceea ce suntem motivați să credem, iar noi numim „știri false” prea multe lucruri, pur și simplu pentru că nu susțin propria noastră perspectiva asupra realității. Un aspect foarte important în acest sens este educarea și informarea societății cu privire la veridicitatea știrilor și surselor acestora. Știrile false pot avea consecințe reale, care se pot transforma în probleme uriașe. Stoparea proliferării de știri false nu este doar responsabilitatea platformelor folosite pentru a le răspândi. Cei care consumă o știre au nevoie, de asemenea, să găsească modalități de a determina dacă ceea ce citesc este adevărat. Ideea este că oamenii ar trebui să aibă un simț fundamental al veridicității mediatice.

Sfaturi pentru depistarea știrilor false? E greu de făcut un compendiu cuprinzător. Uitați-vă la citatele din știre, sau, mai degrabă, la lipsa de acestora. Publicațiile serioase au mai multe surse, în fiecare știre, provenite de la profesioniști cu experiență în domeniile despre care vorbesc. Dacă este prezentată o problemă gravă sau controversată, există o probabilitate mai mare de a fi citate mai multe surse. Apoi, verificați cine a spus citatele, și ceea ce au spus. Sunt o sursă de renume, un nume pe care îl puteți verifica printr-o simpla căutare rapidă pe Google? Când vine vorba de declarații ale liderilor politici verificarea acestora este mult mai simplă. De cele mai multe ori, exista site-uri guvernamentale care oferă informații despre orice discurs, declarație sau poziție a politicienilor astfel verificarea daca o știre este falsa sau nu devine un procedeu mult mai facil.

Stop fake Ukraine și alte instrumente

Este un proiect ce inițial a avut ca scop verificare și de a demitizarea dezinformării și propagandei cu privire la evenimentele din Ucraina vehiculate în mass-media de inspirație sau finanțare rusă. În cele din urmă proiectul a crescut într-un centru de informații ce examinează și analiza toate aspectele legate de propagandă de la Kremlin. Doresc să își atingă obiectivul nu numai prin demitizarea știrilor false, ci și prin crearea unei baze de de date cu știri de propagandă.

Uniunea Europeana are, de asemenea, un mecanism de lupta împotriva propagandei, cel puțin la capitolul monitorizare și denunțare post-identificare. Rețeaua este formată din mai mult de 400 de experți, jurnaliști, ONG-uri din peste 30 de țări raportând articole de dezinformare, unitatea de baza însă a „grupului Mogherini
a rămas însă sub 10 persoane. Rapoartele obținute au ca ca obiectiv tragerea unui semnal de alarma cu privire la dezinformare. Ele reprezintă o compilație de știri primite de la membrii rețelei de demitizarea propagandei, fiind o sursă valoroasă de date pentru analiștii și jurnaliștii care se ocupă de această problemă.

Stop fake Ukraine este un centru de informaţii ce examinează şi analizează toate aspectele legate de propaganda de la Kremlin

Impactul în Moldova și Romania

Impactul fake news în Moldova e mai mare decât în Romania (unde mare parte sursele sunt „îndiguite”, fiind vorba de site-uri cvasi-anonime, dar share-uite periodic în online în momente cheie); totodată, pentru Chișinău nici nu e nevoie de o propagandă personalizata căci oricum majoritatea populației se uita la TV rusești. Presa rusă, care deține în continuare o putere semnificativă asupra opiniei publice din Moldova, a fost un instrument indispensabil în influențarea preferințelor societății. Mass-media rusească în Moldova are în mod constant într-un ton negativ la adresa UE și NATO, consolidând în același timp mesajul Uniunii Economice Eurasiatice, ca o alternativă mai bună.

Scopul acestor știri ar putea fi la fel atât acela de a informa publicul internă al Rusiei, cat și de a influența, periodic, percepția publică în Moldova. Cele mai multe programe de televiziune sunt retransmise din Rusia și conțin aceeași propagandă a Kremlinului împotriva Occidentului. O soluție ar fi intervenția Consiliului coordonator al Audiovizualului prin pedepsirea derapajele sau un nou Cod audiovizual, cu mai mult accent pe conținutul local. De asemenea Moldova ar avea nevoie ca mai multe posturi românești să transmită conținut propriu, Pro Tv și TVR International sunt printre putinele bastioane de la Chișinău, apropo de branduri prezente și la Bucuresti, existând însă variante de Moldova la Adevărul și EvZ. Fără investiții, până la „crearea spațiului comunicațional comun” dintre Republica Moldova și România e cale lungă.

Un aspect interesant al propagandei este acela că nu de fiecare dată prezintă știri nefondate cât realități distorsionate. Moscova are o agendă clară de a încerca să aducă Republica Moldova înapoi în sfera sa de influență și nu se teme să își face cunoscute intențiile. Propaganda rusească nu se limitează la sfera politica, ci se extinde în sfera securitară și economică, însă mitul dependenței economice și energetice este promovat puternic. Un alt mit puternic promovat ca țap ispășitor pentru majoritatea neajunsurilor est europenilor este Soros, vedetă mai ales în Romania în toamna anului trecut. Ideea că acest personaj conduce din umbră o serie de ONG-uri influente care în mod evident vor ajunge să conducă și să vândă țara este o temă recurentă în presa propagandistă.

Diferențele evidente intre ce scrie presa românească și cea rusa se pot vedea de exemplu în comentarii politice cu privire la evoluțiile din Republica Moldova. E necesara înțelegerea complexității peisajului politic moldovenesc, care nu poate fi redusă la o simplă dihotomie est-vest, au loc destule operatiuni tip “maskirovka”.

Stoparea proliferării de știri false nu este doar responsabilitatea platformelor folosite pentru a le răspândi. Cei care consumă o știre au nevoie, de asemenea, să găsească modalități de a determina dacă ceea ce citesc este adevărat. Ideea este că oamenii ar trebui să aibă un simț fundamental al veridicității mediatice.

 

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

5 + seventeen =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te