Isaäc Kalisvaart, dezvoltator imobiliar: Spațiul public şi funcţiunile lui creează experienţa urbană


 

În majoritatea ţărilor din lume, dezvoltatorii imobiliari au devenit forţa motoare din spatele transformării urbane. Sunt cei care investesc timp şi bani pentru a ajuta la crearea unei viziuni comune între arhitecţi şi manageri de proiecte, între sectorul public şi cel privat. Isaäc Kalisvaart conduce în prezent compania de proiecte imobiliare şi comerciale MAB Development şi s-a ocupat de realizarea unor proiecte majore de regândire a spaţiului public din numeroase oraşe din lume. În cea mai mare parte din viaţa lui profesională, Isaäc Kalisvaart a fost dezvoltator imobiliar, atât antreprenor, cât şi director de corporaţie. A fost atras dintotdeauna de arta de a proiecta şi construi clădiri şi de modul în care omul poate interveni în transformarea fizică a domeniului public. ODE Amsterdam (OosterDoksEilandun), un proiect imobiliar în valoare de 700 de milioane de dolari pe o peninsulă în apropiere de Gara Centrală a capitalei Olandei sau De Rotterdam, numit adesea „Oraşul vertical”, construit într-o fostă zonă industrială a Rotterdamului, astăzi un spaţiu cu multiple funcţionalităţi, sunt doar două dintre marile proiecte în care Isaäc Kalisvaart a fost implicat.

„Dezvoltarea în orice domeniu presupune muncă de echipă şi, în plus, dacă ne facem treaba cum trebuie, suntem cei care creează clădiri şi spaţii pe care oamenii le vor folosi sute de ani de acum înainte”, Isaäc Kalisvaart

„Dezvoltarea în orice domeniu presupune muncă de echipă şi, în plus, dacă ne facem treaba cum trebuie, suntem cei care creează
clădiri şi spaţii pe care oamenii le vor folosi sute de ani de acum înainte”, Isaäc Kalisvaart

 

Născut în Olanda, Isaäc Kalisvaart a fost inspirat de tatăl său să studieze ingineria fiind la fel de interesat de mecanică şi hidraulică, precum şi de structuri civile uriaşe. A crescut în Rotterdam, unul dintre cele mai mare oraşe-port din lume, în anii ’60, într-o perioadă în care reconstrucţia era în plină desfăşurare. Oraşul a fost distrus în timpul celui de-al doilea Război Mondial, la fel şi compania de construcţii a bunicului său. După repunerea afacerii pe picioare, aceasta a fost preluată de tatăl lui Isaäc, la începutul anilor ’50. „În adolescenţă, tatăl meu m-a întrebat dacă vreau să preiau la un moment dat frâiele afacerii şi când nu am arătat nici un interes faţă de această idee, a decis să o vândă. Cu toate acestea, clădirile şi structurile de orice fel făceau parte din codul meu genetic şi aşa am decis să studiez ingineria la Delft. După studii m-am mutat în Orientul Mijlociu pentru a deveni manager de proiect la construcţia podului Bahrain Causeway din Arabia Saudită, cea mai mare structură civilă care se construia la acea vreme. Proiectul a fost iniţiat de saudiţi pentru a preveni Iranul să acapareze statul şiit Bahrain. Îmi plăcea ceea ce făceam, mai ales stilul de viaţă expatriat. La finalul şederii mele acolo, după doi ani şi jumătate am vrut să devin dezvoltator. De ce? Pentru că un dezvoltator este precum un producător de film. Dezvoltarea în orice domeniu presupune muncă de echipă şi, în plus, dacă ne facem treaba cum trebuie suntem cei care creează clădiri şi spaţii pe care oamenii le vor folosi sute de ani de acum înainte”, povesteşte Isaäc Kalisvaart, adăugând că, de multe ori, ca metaforă, le spune colegilor lui că a construi cu gândul la viitor trebuie să fie ţelul lor fundamental.

„Dacă, tu ca administraţie locală, permiţi extinderea urbană la nesfârşit, devine foarte costisitor să faci faţă acestei dezvoltări, pentru că trebuie să creezi infrastructură, trebuie să asiguri transportul public, trebuie să asiguri toate serviciile şi nu este o cale eficientă pentru dezvoltarea oraşelor. În plus, îţi anihilezi calităţile naturale ca oraş. La un moment dat trebuie să existe o planificare zonală luată foarte în serios de toate părţile implicate”, Isaäc Kalisvaart

În timp ce se afla în Bahrain, a decis să urmeze un master de business şi a preferat să meargă la şcoala de business INSEAD, din Franţa, deşi fusese admis şi la Harvard Business School. Şi-a deschis apoi o afacere în SUA, unde s-a mutat în anul 1988 şi primul proiect realizat a fost centrul de vacanţă Hyatt Regency Aruba Resort din Palm Beach, Florida. „Am trăit vremuri destul de grele, pentru că America trecea printr-o criză financiară gravă şi de atunci am devenit  conştient că fără bani este foarte greu să avansezi în orice domeniu. Cu adevărat primii mei bani i-am făcut în Japonia, când am început să lucrez cu gigantul Itochu, companie japoneză care se ocupă cu diferite tipuri de comerţ, prin care am obţinut şi finanţări pentru proiectele noastre. Am mai înţeles în acea perioadă cât de important este nu doar să ai idei, ci să creezi mijloacele prin care să le pui în aplicare. Nu am locuit mult în Florida şi ne-am mutat în zona San Francisco. Acolo am început să privesc cu mai multă seriozitate proiectele de dezvoltare urbană”, povesteşte Isaäc Kalisvaart.

În 1999, a fost invitat de fondatorul companiei MAB, Tom Meyer, lider în dezvoltarea urbană în Europa, cu birouri la Haga, Frankfurt şi Paris, să se alăture echipei lui. Astfel Isaäc Kalisvaart avea să se mute înapoi în Europa şi să se concentreze asupra proiectelor de transformare a zonelor urbane din diferite ţări din Europa şi din lume. „Pentru sustenabilitatea proiectelor, am învăţat să ne focusăm pe ideea de a păstra ADN-ul zonei în care dezvoltăm proiectele, istoria şi caracteristicile ei, ţinând cont de densitatea numărului de locuitori. Programatic am început să ne axăm pe structuri deja existente pentru a da mai multe funcţionalitate în zonele urbane. Multifuncţionalitatea spaţiilor este esenţială în oraşe, ceea ce este o mare provocare. Totul începe de la infrastructură şi transportul public. În orice circumstanţă, fie în Europa sau în SUA, trebuie să existe o colaborare constantă între sectorul public şi cel privat şi trebuie ca împreună cele două sectoare să găsească naraţiunea spaţiului în care vor să investească”, consideră Isaäc Kalisvaart.

Când a ajuns la Cluj-Napoca, ştia că oraşul este printre cele mai atrăgătoare din România, dar venind din partea deluroasă, direct în oraş, a observat că acestuia îi lipseşte în totalitate planningul urban

Când a ajuns la Cluj-Napoca, ştia că oraşul este printre cele mai atrăgătoare din România, dar venind din partea deluroasă,
direct în oraş, a observat că acestuia îi lipseşte în totalitate planningul urban

Când a ajuns la Cluj-Napoca, ştia că oraşul este printre cele mai atrăgătoare din România, dar venind din partea deluroasă, direct în oraş, a observat că acestuia îi lipseşte în totalitate planning-ul urban ceea ce a dedus că are de-a face, evident, cu drepturile de proprietate divizate, dar şi cu lipsa unei viziuni asupra a ceea ce se doreşte de la acest oraş pe termen lung. „Din ceea ce am văzut pot deduce doar că există mari neînţelegeri între factorii de decizie şi mediul privat. Înaintea planning-ului urban trebuie să existe un masterplan pentru a nu se ajunge la o dezvoltare accidentală a oraşului cum se întâmplă acum. Acest lucru este caracteristic nu doar în această parte a Europei, ci şi în Statele Unite unde proprietatea privată şi dreptul de proprietate stau la baza întregului sistem. Proprietarii privaţi vor să controleze ceea ce fac cu proprietăţile lor, fără a participa la un discurs public în aşa fel încât toate părţile interesate să se conformeze unui plan general flexibil. Trebuie să existe o viziune clară asupra a ce se vrea de la o anumită zonă pentru ca în ultimă instanţă să existe o dorinţă a tuturor de a se conforma ei. Nu este vorba doar de arhitectură ci şi partea economică intră în joc. Cum faci viabil, sustenabil, un model de business a unei anumite zone urbane?”, precizează specialistul olandez.

Frumuseţea unui oraş este dată de spaţiul public, mai mult decât de clădiri, este de părere Isaäc Kalisvaart. „Ce am văzut în România sau în Cluj-Napoca, cel puţin, este că se încurajează ca proprietarii să aibă grijă de clădirile lor, pentru că guvernul nu este lăsat sau nu are fonduri să investească în refacerea lor. Soluţia este atunci de a căuta parteneriate pentru că în momentul în care investeşti în calitatea unei zone urbane, toată lumea are beneficii. Atât proprietarii de spaţii cât şi locuitorii. De multe ori le spun arhitecţilor că de fapt nu ei sunt cei care construiesc oraşele. Ei se focusează de cele mai multe ori asupra unei singure clădiri care reprezintă doar pereţii spaţiului public. Spaţiul public şi funcţiunile lui creează experienţa urbană. A avea o viziune în jurul căreia să îi ţii pe toţi sub aceleaşi reguli, este esenţial. Un arhitect bun nu se rezumă doar la a încerca să facă bani din ceea ce ştie, ci şi la a încerca să educe alţi arhitecţi. Eu sunt dezvoltator, nu sunt arhitect dar văd oportunităţile şi înţeleg când sistemul opune rezistenţă şi dacă se menţin problemele legate de drepturile de proprietate, cine mai investeşte? Este foarte riscant şi este nevoie de mult capital, dar acest capital poate fi strâns pentru o idee bună”, spune Isaäc Kalisvaart.

„Oraşele mă inspiră. Îmi place energia lor şi ideea de a interconecta oameni şi informaţie. Cele mai reuşite proiecte urbane sunt cele care au în vedere calitatea spaţiului public. Ideal ar fi ca în orice oraş designul domeniului public să fie realizat în conjuncţie cu clădirile şi cu structura urbană pe care o aveau vechile oraşe. În mod programatic, o bună dezvoltare urbană are de-a face cu crearea unor zone cu multiple funcţionalităţi. Prezenţa bibliotecilor şi a teatrelor în zone cu spaţii rezidenţiale, cu restaurate şi birouri creează acel uruit urban necesar oricărui oraş actual”, Isaäc Kalisvaart

Mulţi arhitecţi de la Harvard, Yale sau din Europa, spune Isaäc Kalisvaart, au fost educaţi de regretata Zaha Hadid, pe care şi Isaäc Kalisvaart a avut-o colegă la Yale University în perioada în care a fost profesor invitat al acestei universităţi. La fel cum spunea şi Zaha Hadid, un proiect de arhitectură trebuie gândit în termeni de sustenabilitate, nu doar de calitate a arhitecturii şi conservare a energiei, ci în primul rând ţinându-se cont de flexibilitate şi funcţiuni. „Trebuie respectată istoria unei clădiri pentru că oamenii iubesc să relaţioneze cu clădirile vechi şi cu elementele lor. Acum trebuie să ne gândim când realizăm clădiri noi ce funcţiuni vor trebui să încorporeze în 15 ani. Adevărata sustenabilitate este despre aceste lucruri: flexibilitate a structurii, flexibilitate funcţională şi calitate şi nu despre materiale sau materiale refolosibile. Cred că trebui să construim pentru eternitate, nu doar pentru momentul prezent”, explică Isaäc Kalisvaart.

Rotterdam - „Oraşul vertical”

Rotterdam – „Oraşul vertical”

În marile proiecte imobiliare şi comerciale la care a luat parte, Isaäc Kalisvaart a încercat să lucreze cu designeri diferiţi care împreună cu autorităţile şi cu potenţiali beneficiari să îi spună ce îşi doresc de la oraşul lor. „Multor arhitecţi le este greu să colaboreze cu alţi arhitecţi pentru că se focusează doar asupra unui proiect independent. Dar nu aşa construieşti oraşe. Trebuie gândit în context. Unii arhitecţi nu se pot adapta şi atunci suntem nevoiţi să renunţăm la ei. Oraşele cresc organic, în timp, dar în marile proiecte de transformare a zonelor urbane aflate în stare deplorabilă trebuie să creezi ceva nou în zece ani, să zicem, respectând ADN-ul spaţiului. De obicei facem proiecte contextuale, în care păstrăm vechile clădiri, le dăm alte funcţii, suntem atenţi ca retailul să fie ofertant şi să fie de bună calitate. Antreprenorii trebuie să se implice în faza de planificare pentru a spune ce au nevoie pentru a crea environment de retail. Aş fi foarte interesat să văd care sunt provocările din acest punct de vedere în România şi care sunt piedicile în dezvoltarea urbană: lipsa banilor, lipsa unei viziuni, birocraţia sau problemele legate de drepturile de proprietate”, spune specialistul în dezvoltare urbană Isaäc Kalisvaart.

„Este foarte trist să vedem cum construcţiile urbane urcă pe dealuri, dispărând astfel orice oportunitate de a ocroti zonele naturale. Oraşele trebuie să fie dense, pentru că asta e definiţia lor. Trebuie să se creeze presiune legală de favorizare a unui cadru care să ducă la refacerea zonelor abandonate ale oraşului şi astfel să se evite construcţiile accidentale”

Isaäc Kalisvaart conduce echipe multidisciplinare pentru a crea proiecte imobiliare sustenabile. Ca dezvoltator, s-a făcut cunoscut prin ideile sale privind un mediu urban dinamic şi atractiv, combinând estetica, funcţionalitatea şi fezabilitatea financiară. De-a lungul carierei a fost implicat activ în diferite startup-uri finanţate prin capital de risc. Experienţa ca visiting professor la Yale School of Architecture în 2013 i-a crescut interesul faţă de ideea de a împărtăşi ceea ce ştie, la nivel academic. Isaäc Kalisvaart este interesat de asemenea de artele vizuale şi se află în comitete de conducere la mai multe institute culturale (Museum Beelden aan Zee, Rembrandthuis). În România, Isaäc Kalisvaart a venit în calitate de membru al consiliului de administraţie al Muzeului Beelden aan Zee din Haga, în vederea achiziţionării unor lucrări de sculptură pentru colecţia muzeului. Grupul din care a făcut parte a vizitat atât galerii din Bucureşti cât şi din Sibiu, ultima oprire fiind la Cluj-Napoca.
  1. Sunt preocupată de multă vreme de joncțiunea artei cu spațiul public. Câteva proiecte ale Fundației Triade, pe care o conduc, o atestă. Ultimul lansat se numește MASTERPLAN PENTRU ARTĂ și vizează această armonioasă întrepătrundere a funcționalului cu celelalte trăsături ce generează un spațiu de calitate.
    M-aș bucura să îl pot contacta pe domnul Kalisvaart, pentru a-l invita la o conferință cu această problematică. Dacă mi-ați putea facilita această legătură, v-aș fi foarte recunoscătoare.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

seven + 8 =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te