Lăsați artiștii stradali să coloreze România

„Societatea este complet urbanizată, strada este un loc al jocului şi al cunoaşterii. Strada este dezordine… Dezordinea este dată de viaţă. Ea transmite mesaj… surprinde… spaţiul urban al străzii este un loc al schimbării de mesaje şi semne… un loc în care vorbirea se transformă în scriere, un loc unde discursul devine sălbatic, şi scăpând de cadrul instituţional, se întipăreşte în ziduri.” -Lefebvre Henri „The urban revolution, University of Minnesota Press 1970”


Distribuie articolul

În ultimii cinci ani, artiștii stradali par să fie mult mai prezenți în spațiul urban al marilor orașe din România, există tot mai multe proiecte legale și festivaluri în care sunt implicați, există propuneri din partea lor către administrațiile locale și li se recunosc tot mai mult meritele artistice și consecințele sociale pe care le aduce arta lor. Ce s-a schimbat în țara noastră în această direcție? Este România pregătită să aibă un proiect de țară care să implice artiștii stradali și care să integreze arta în spații urbane degradate? Se poate vorbi de o anume „inteligență” socială, care să ducă în timp la schimbarea unei mentalități cu privire la modul în care este privită arta stradală?

„Arta stradală apare în directă relație cu orașul postmodern, în care artistul și arta sa se află într-un dialog continuu cu spațiul ca mediu înconjurător. Faptul că apar tot mai multe lucrări de artă stradală înseamnă că lumea începe să conștientizeze rolul artei, al culturii și al activităților specifice acesteia în modelarea și dezvoltarea urbană căpătând prin aceasta identitate și autonomie. S-a ajuns la acel nivel de a crea «galerii vii» cu fundal schimbător, vibrant, opunându-se muzeelor statice, permanente ale artei tradiționale. Galerii care pulsează, care se schimbă, care reflectă viaţa aşa cum este ea înţeleasă, care asigură o interacţiune dintre spaţiu urban şi trecător”, semnalează Corina Nani, lector la Facultatea de Arte și Design din Timișoara și coorganizator FISART, cel mai important festival de Street Art din România.

FaunaGraphic, mural, Bucureşti

FaunaGraphic, mural, Bucureşti

Fenomenul artei stradale în România este încă incipient și administrațiile publice ale marilor orașe nu l-au înțeles încă, spun vocile „din stradă”, cele mai îndreptățite să se exprime cu privire la evoluția mișcării de Street Art și Graffiti. În România, fenomenul ocupă încă un rol marginal și există puține orașe în care să se facă în manieră constantă activitatea de street art generalizat, de înalt nivel și bine documentat. După București, de la Timișoara vin cele mai optimiste semnale în acest sens, însă și acolo municipalitatea alocă sume derizorii inițiativelor de revitalizare a spațiului urban prin artă stradală, în comparație cu cele alocate unor evenimente culturale de impact mult mai redus. Sibiu este un alt oraș care începe să înțeleagă faptul că arta stradală trebuie implicată tot mai mult în rezolvarea efectivă a deficiențelor anumitor zone ale orașului, nu doar pentru a ridica nivelul estetic urban, dar și pentru a rezolva, de exemplu, anumite probleme în zone insalubre.

În Alba Iulia, de exemplu, municipalitatea și-a exprimat dorința de a transforma în următorii ani fațadele și calcanele a 30 de blocuri în argumente-suport pentru artă urbană inspirată ca tematică din simbolistica pentru România a orașului Alba Iulia. Va fi astfel un traseu sub forma unei galerii de artă urbană, ca argument în plus de a vizita orașul. Reabilitarea termică va reduce nu doar cheltuielile locatarilor, dar va avea impact și asupra esteticii urbane. Cluj-Napoca are, de asemenea, o comunitate de artiști stradali care de câțiva ani și-au propus să transforme orașul în muzeu de artă stradală, fără succes însă din lipsa obținerii aprobărilor care să le permită să își exprime ideile pe pereți în mod legal. Cu toate acestea, orașul are artiști stradali care nu îl abandonează pentru că simt că este exact acel „kind of the place to be” pentru ei. Vaslui, Craiova și Tulcea sunt alte trei orașe din România în care s-au dezvoltat proiecte de artă stradală cu mare impact, orașe în care autoritățile înțeleg că arta stradală nu înseamnă doar vandalism, că nu mai este un simbol al faptului că societatea și-a pierdut controlul, ci este o formă de artă care a avut momentele sale de tranziție și care ar trebuie să contribuie, ca orice alt sector artistic, la modelarea și dezvoltarea urbană.

Pentru unele persoane implicate direct în fenomenul Street Art, denumirea de „proiect de țară” este prea pretențioasă și nu consideră că ar contribui efectiv la dezvoltarea acestui tip de artă și la maximizarea efectelor acesteia. „Comunitățile trebuie lăsate sa decidă singure după ce vor observa succesul evident obținut de acelea care au făcut munca de pionierat în acest domeniu”, spun unii, considerând că o mediatizare eficientă a aspectelor pozitive legate de acest tip de artă ar contribui mult mai mult la dezvoltarea ei, decât un „proiect de țară” enunțat și derulat prin decizii politice. Alte voci sunt de părere că arta stradală va cuprinde întotdeauna cele două curente, cel «aprobat» și cel «pe fugă», fără pericolul de a-și pierde componenta de artă protestatară și atunci „de ce să nu integrăm lucrările „aprobate” într-un proiect de țară care într-adevăr poate rezolva multe probleme în spațiul urban”.

Timișoara, regenerată urban prin artă

Timișoara International Street Art Festival (FISART) este un festival de Street Art care se desfășoară deja de 5 ani la inițiativa a două persoane sprijinite de un grup foarte restrâns. Pornind de la pasiunea lui Sergio Morariu pentru fotografie, președintele al Fundației EnduRoMania, care a surprins în imagini, începând cu anul 1970, numeroase lucrări de artă în spațiul public de pe patru continente, unde a trăit și lucrat și pasiunea pentru street art a Corinei Nani, lector universitar la Facultatea de Arte și Design din Timișoara, alături de sprijinul moral și teoretic oferit de criticul de artă Alexandra Titu, FISART este astăzi cel mai reprezentativ festival de Street Art din România.

„Astăzi artiștii fiind într-o continuă mişcare, există acea conexiune între ateliere de creație, galerii de artă, spațiul urban și spațiul virtual, pentru că însăşi arta stradală dezvăluie noi moduri de a privi și de a trăi orașul și spațiile sale. Fiind bine amplasată îmbogățește semnificațiile spațiului în care apare, făcând trecătorii să fie mai conștienți de existenţa artei în spațiul urban. Aceste lucrări realizate în spaţiul public nu pot fi păstrate în sensul clasic al ideii de arhivare, ele de fapt sunt create pentru a transmite un mesaj, pentru a fi privite”, Corina Nani, co-organizator Timișoara International Street Art Festival

Lucrările de artă stradală i-au atras întotdeauna atenția lui Sergio Morariu, chiar dacă nu făcea o diferențiere clară intre Graffiti și Street/Mural Art. A descoperit și în Timișoara o multitudine de lucrări, marea majoritate Graffiti (în mare parte mâzgălituri fără valoare artistică) dar și lucrări de street art care i-au atras atenția. Cu Facultatea de Arte și design (FAD)  a avut o cooperare deja din 2007 în domeniul fotografiei și cu ocazia unei vizite la FAD în Februarie 2011 a relatat entuziasmat despre lucrările de Graffiti și Street Art pe care le-a fotografiat. Era acolo și Corina Nani, care a propus spontan să organizeze împreună un festival. Ca urmare, FISART 2011 s-a axat în special pe Graffiti. Administrația locală a înțeles atunci inițiativa lor și a alocat o suma minimă de 10.000 lei pentru realizarea festivalului.

Ce a urmat pentru organizatori a fost să privească clădirile, să pătrundă dincolo de forma pe care o aveau şi să observe acea parte a orașului ce părea un corp pustiu, a cărui întindere era lipsită de viață și culoare. „Şi a devenit un joc al derulării scenei, un joc al posibilităților de comunicare. Astfel pânza artiștilor de astăzi nu este o scenă publică, un spaţiu public, ci gigantice spaţii de circulaţie, de ventilație, de conectare efemeră, unde artistul intervine ca un adevărat «chirurg» deschizând traseul spre o relecturare care nu va fi niciodată definitivă, niciodată stabilizată şi închisă”, afirmă Corina Nani. În 2011, precizează organizatorii, evenimentul FISART a surprins tocmai complexitatea imaginii caligrafice bazată pe reprezentare, pe figuraţie și pe compunerea de forme abstracte. În 2012 s-a concentrat asupra formulei mai complexe şi mai exigente la nivelul elaborării imaginii, al street art-ului. În ultimii patru ani, artiştii au folosit ca „pânză” – substrat şi suport al creaţiilor – zidurile şi calcanele unor clădiri vizibile ale oraşului. Lucrările lăsate în urmă de artişti sunt caracterizate prin estetică, cromatică vie, simbolism şi spirit ludic. Astfel, s-a intervenit în diverse zone ale orașului, în special în spații industriale în stare precară, parcări, tramvaie, oamenii au început să vorbească tot mai mult despre modificările estetice apărute, să facă diferența între vandalism și artă, respectiv să constate că există o diferență clară între graffiti, mâzgălituri și artă stradală. Au început să apară cereri de efectuare de intervenții în diverse locuri industriale și comerciale din oraș și autoritățile au emis chiar o diplomă de excelență în domeniul regenerării urbane pentru organizatori.

Ceea ce distinge FISART este faptul de a nu avea o perioadă fixă de desfăşurare. Artiştii ajung în Timişoara periodic, până spre finalul anului, în funcție de contractele pe care le au în diferite colțuri din lume şi de timpul pe care îl au la dispoziție. De exemplu, o galerie de artă în aer liber a fost „deschisă” recent la Staţia de tratare Bega din cartierul timișorean Plopi, unde un grup de artiști vizuali din Spania, Peru, Mexic, SUA și România, au realizat lucrări inedite de artă murală, dar și instalații și producții ready made din diverse utilaje și piese scoase din uz, toate colorate și pline de viață. Au participat artiști precum Amaia Arrazola, Cristian Blanxer, Daniela Carvalho, Paola Delfin, Daniel Gaciu, Homeboy, Irlo, Kero, Kevin Mack, Murone, Corina Nani, Obie, Reskate, Lauro Samblas, Joan Tarrago, Txemy și Sergio Villalba.

Se spune că pereții unui oraș reflectă gradul de sofisticare a acestuia și a oamenilor care-l locuiesc. Pentru majoritatea dintre noi, pereții vopsiți ai orașelor în care ne perindăm atrag atenția asupra nivelului de degradare a unor clădiri, ne îndeamnă să redescoperim locuri uitate și uneori ne fac să ne gândim la cât de deschisă este administrația acelui oraș la ceea ce înseamnă fenomenul artei stradale. În cazul lui Sergio Morariu, pereții vopsiți ai orașelor trebuie în primul rând să „descrețească frunțile” trecătorilor prin mesaje pozitive și o estetică pe înțelesul trecătorului de rând, pentru că, nu-i așa, obiectivul principal al oricărui organizator de festival de artă stradală ar trebuie să fie și acela ca prin artă stradală să contribuie cât de puțin la educarea artistică a populației.

Irina Mocanu, Recollect, Tulcea

Irina Mocanu, Recollect, Tulcea

„Complexitatea scenariilor pe care ni le propun artiştii, de la abstracţiuni, colaje, reciclări de semne şi simboluri se demultiplică la nesfârşit în jurul caracterului spaţial al peisajului urban. Artiştii provoacă canonul tradițional al artei, surprizând multitudinea de senzaţii, percepţii, impulsuri nerefuzând tentaţiei jocului al spațiului public. Este un spaţiu unde imaginea se dezvoltă captiv, unde artistul speculează nevoia de spectacol, de miraj, de depăşire a propriei condiţii. Aici limbajul plastic marchează un nou început, un semnal puternic al schimbării, dinamizând pereţii…. Transformarea spaţiului devine un pasaj în cerc, o spectacularizare alienată care accentuează ideea de statut cinematic urban, integrând trecătorii în secvenţe mereu diferite şi punând în scenă valoarea spaţiului urban”, precizează Corina Nani. Potrivit acesteia, FISART a încercat să reunească diverse abordări şi stiluri, care pledează pentru nevoia de a reflecta profund în lumea hipermodernă, o lume a marilor performanțe tehnologice, dar și a dilemelor și incertitudinilor. „Toate aceste lucrări se impun prin originalitate, prospețime şi expresivitatea lor. Şi totodată, constituie un reper solid în această atmosferă, să spunem, agitată a artei contemporane. De reţinut este faptul că lucrările nu sunt produsul unei gândiri academice reciclate, ci viziunea liberă şi proaspătă a acestor artiști care văd frumosul dincolo de poetica spațiului”, explică organizatoarea. Pe parcursul celor șase ediţii ale FISART s-a contat pe artişti din ţară şi din străinătate (Austria, Brazilia, Croaţia, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, SUA şi Ungaria), ce au contribuit prin folosirea culorilor, prin abstracționism şi figurativism la regenerarea spațiului public. De la an, la an, calitatea lucrărilor a fost din ce în ce mai bună.

Ceea ce își doresc organizatorii FISART este ca, la un moment dat, Timișoara să se poată mândri cu un muzeu de artă stradală asemănător cunoscutei zone Wynwood Walls din Miami, Florida, acolo unde zeci de artiști internaționali au contribuit și contribuie la regenerarea spațiului urban prin artă.

Sibiu – Primul Tur de Artă Stradală din România

La baza organizării în 2015 a primei ediții a Sibiu Street Art Festival nu a stat propriu-zis o nevoie, ci mai degrabă dorința de-a vedea mai multă culoare într-un oraș mult prea gri, precum și dorința de a vedea mai multă artă în zone unde clădirile aveau arhitectura monotonă. Festivalul a crescut mult față de anul trecut, spune Florina Vlad, organizatoare a Sibiu Street Art Festival, din partea asociației Transilvania ART FACTORY. În cifre, festivalul desfășurat în perioada 22-28 august, reprezintă în acest an 17 murale, o instalație, o pictură 3D și 27 artiști. Cât despre interes, organizatorii au putut vedea creșterea acestuia reflectată în primul rând în numărul de artiști înscriși la concurs. Tema din acest an, „Învață să zbori” este o continuare a temei de anul trecut, dat fiind că festivalul se va desfășura, în primul rând, în școli. „Este o invitație la a te desprinde de lucrurile obișnuite, de a aduna cunoștințe cu ajutorul cărora poți depăși limitările, o invitație la studiu dar și la visare”, precizează Florina Vlad. Printre artiștii internaționali invitați anul acesta se numără Fikos din Grecia și Francisco Camilo din Portugalia, iar din România: Kitră, Orion, Pisica Pătrată, Saddo, Pren, Sweet Damage Crew, Treipic, Cristian Truca.

Sub mottoul  „Revitalizarea orașului prin artă”, festivalul a vrut încă de la prima ediție să scoată la lumină și alte locuri ale orașului Sibiu, nu doar centrul istoric. „Am gândit întreg proiectul în așa fel încât să putem realiza Primul Tur de Artă Stradală din România. El pornește din centru, de la Ziarul Orizontal, proiect în practica artistului Dan Perjovschi și cuprinde șapte școli. Anul acesta vor mai intra în tur trei școli și vor fi adăugate și alte picturi în școlile care deja sunt în tur. Am vrut și, zicem noi, am reușit să aliniem Sibiul marilor orașe ale lumii, Londra, Barcelona, Paris,…care au astfel de tururi”, explică Florina Vlad.

După prima ediție a festivalului, în 2015, spre surprinderea organizatorilor, care se așteptau la puțină opoziție, nu au fost deloc voci care să critice evenimentul. Explicația ar fi în primul rând faptul că Sibiul este un oraș cosmopolit și că cetățenii sunt foarte deschiși la tot ce înseamnă noutate, la artă în special. În al doilea rând, spune Florina Vlad, a ajutat mult calitatea lucrărilor realizate în prima ediție și nu în ultimul rând faptul că picturile au fost realizate pe școli a transmis un mesaj pozitiv. „A fost o mare bucurie, mai ales la 15 septembrie când copiii au început școala și au fost întâmpinați de culoare. Atunci am primit cele mai multe aprecieri, din partea copiilor, a părinților și a cadrelor didactice, a cetățenilor orașului în general”, a precizat Florina Vlad. Ce ar trebui să reflecte „pereții vopsiți” ai unui oraș?Ei bine, Florina Vlad crede că a venit timpul să depășim nivelul în care pereții vopsiți doar atrag atenția asupra stării de degradare a unei clădiri sau a modului plictisitor în care ea ni se prezintă. „Arta stradală este un curent consacrat, ea trebuie implicată în rezolvarea efectivă a deficiențelor anumitor zone. Orașele în care autoritățile au înțeles acest lucru au putut ridica nu numai nivelul estetic urban dar au și rezolvat problemele în zonele insalubre. S-a arătat că în cartierele în care artiștii s-au implicat, chiar nivelul de infracționalitate a scăzut. Nu mai aruncă nimeni gunoaie lângă un gard care este frumos pictat, oamenii încep să se mândrească cu cartierele lor, se implică mai mult în proiectele comunității”, declară Florina Vlad.

La Sibiu devine tot mai clar faptul că arta vrea să iasă în stradă, că lumea de acolo este în mișcare, că lucrurile se schimbă și că ceea ce era blamat cândva acum este nu numai acceptat, ci și admirat. „Avem în turul nostru o lucrare realizată de Zed1 din Italia, lucrare intitulată «Eliberează-ți mintea». Această lucrare poate exemplifica cel mai clar cum putem să mergem înainte, să facem față schimbărilor. Zed1 spune că lucrarea sa «reprezintă urcușul pe care îl facem spre cunoaștere, simbolizată prin cheia care deschide mintea. Sunt multe impedimente pe drum, chiar obstacole care ne pot fura din cunoștințe: lenea, nepăsarea, uitarea,…, simbolizate prin șoricelul ce mănâncă din cărți. Drumul e greu, dar doar sus vom fi liberi!»”, a spus Florina Vlad.

„În arta urbană nu există naționalitate sau granițe, este o mișcare mobilă, independentă, autonomă. Deși este o mișcare artistică tânără, în România a apărut în jurul anilor 90’, iar în SUA în jurul anilor 70′, există o dorința ca o parte din ea să rămână la nivel underground. Credem că ar trebui să existe recunoaștere pentru cei/cele care își doresc acest lucru, dar și spații legale destinate artei urbane. Locul artei urbane nu este neapărat în spațiile degradate, mulți artiști activează în aceste locuri constrânși de lipsa altor spații și din dorința de a nu se expune unor situații periculoase față de autorități”, Urban Collectors

Colectori de artă urbană

Toate drumurile artiștilor de artă stradală au dus sau duc la un moment al evoluției lor la București, orașul din România cu cei mai mulți artiști urbani, urmat de Timișoara, Iași și Cluj. Spre deosebire de celelalte orașe însă, București nu are un festival reprezentativ dedicat mișcării Street Art, ci doar secțiuni în cadrul altor evenimente. Până în 2014 nu exista nici măcar un spațiu non-profit de întâlnire și de expunere a acestei mișcări, exceptând magazinele de profil. Astfel a apărut Urban Collectors ca platformă interactivă de graffiti & street art pentru a facilita un spațiu de dialog deschis între arta urbană și comunitate și a crea oportunități pentru street artiști și creșterea vizibilității acestora. În acest moment, echipa Urban Collectors este formată din Alexandra Sodanescu și Ioana Ilie, ajutate ocazional de Lost.Optics, artist urban, de renume internațional, cu o experiență de peste 15 ani în mișcarea graffiti. În cadrul acestei platforme, cu sediul fizic pe strada 11 Iunie din București, a fost creată în 2015 și o bibliotecă, una din puținele biblioteci alternative din capitală, cu acces gratuit, destinată publicului larg, cu peste 200 de publicații din sferele street art & graffiti, grafică, ilustrație, artă comunitară,  arta participativă, volume de teoria artei sociale/participative/feministe, reviste, articole, ziare, e-books.

„Cu fiecare ocazie încercăm să promovăm pe platforma Urban Collectors atât artiști începători, cât și pe cei cu experiență. În România, în prezent, oportunitățile de dezvoltare ale artiștilor stradali sunt puține, iar munca lor este remunerată prost. Mulți artiști urbani nu primesc în acest moment un fee pentru participarea la festivaluri, iar uneori, chiar și pentru lucrările comisionabile, există încă așteptări din partea publicului ca acestea să fie realizate gratuit. Materialele de lucru sunt scumpe și uneori, inaccesibile. Sunt puțini cei care reușesc sa trăiască din artă urbană. Cat despre autoritățile locale și interesul acordat de acestea mișcării de street art și graffiti de la noi, din experiență am observat că în orașele mici, sprijinul primit din partea primăriei și a școlilor cu care am colaborat este semnificativ mai mare, în comparație cu Bucuresti, unde obținerea unei autorizații pentru realizarea unui mural în spațiu public poate fi un proces extrem de anevoios”, declară reprezentantele Urban Collectors.

Darn, Recollect, Tulcea

Darn, Recollect, Tulcea

Tot Urban Collectors este organizator al festivalului, Re:collect ca parte dintr-o serie de evenimente prin care echipa și-a propus să ajungă în zone din țară și din afara țării în care arta urbană nu este atât de vizibilă precum în orașele mari. Primul festival din această serie s-a numit Re:mapping a avut loc în 2014 în orașul Roman, județul Neamț, a urmat orașul Monte Gordo (Portugalia) în 2015, apoi Lecce (Italia) cu prima ediție Re:Collect în vara lui 2015 și în vara lui 2016 ediția a doua a aceluiași festival în orașul Tulcea. „Cu câteva luni înainte de fiecare eveniment facem o vizită de cercetare: căutăm spații publice cu pereți potriviți pentru acest tip de lucrări murale (de mari dimensiuni, de tipul școli, centre sociale, clădiri poziționate în cartiere, spații care să fie accesate de localnici în mod gratuit și facil). Pasul următor după identificarea spațiilor este comunicarea cu reprezentanții acestora și cu autoritățile locale. Astfel, în acest an am descoperit cele două locații: Școala gimnazială «Alexandru Ciucurencu» și Centrul Multifuncțional Sofia”, au explicat reprezentantele Urban Collectors. Artiști invitați să coloreze pereții au fost Darn (RO), Elatan Occor (IT), Fabio Petani (IT), Irina (RO), KAMI (IT), Lost.Optics (RO), O (IT), Pren (RO), Sper (RO) și Web3 (IT). Cele două spații alese pentru eveniment au fost localizate la intrarea într-unul din cele mai mari parcuri din oraș, mărginit de blocuri și garaje, foarte vizitat, deși era lăsat în paragină. În timpul festivalului, autoritățile locale au vizitat zona și s-a adus în discuție starea actuală a parcului și renovarea exterioară a două corpuri din școală. În plus, localnicii au aflat de existența Centrului Multifuncțional Sofia, un centru pentru prevenția abandonului școlar, deschis în luna aprilie 2016.

Tulcea este un oraș în care mișcarea UAP-istă este în continuare activă, cu o galerie în apropierea falezei, cu lucrări în mozaic și graffiti în centrul orașului și câteva tag-uri (semnături stilizate ale artiștilor) și graffiti prin cartiere. Comunitatea grafferilor din Tulcea este una foarte mică, precizează echipa Urban Collectors, cu un singur graffer activ și alți patru, despre care se știe, și care sunt activi ocazional. „Din experiența noastră știm că rezultatele apar în timp, de exemplu în cazul festivalului Re:mapping din orașul Roman în 2016 au apărut primii pereți «legali» din oraș, unde artiștii pot exersa/desena fără a fi nevoiți sa fugă de poliție”, subliniază echipa Urban Collectors. În faza de selecție a artiștilor participanți la evenimentele organizate de ei, Urban Collectors a observat de fiecare dată un interes scăzut pentru festivalurile din România din partea artistelor femei, lucru care se explică prin slaba reprezentare a femeilor pe scena de street art și graffiti din România și prin faptul că, deocamdată, mișcarea de street art și graffiti este, încă, una profund masculinizată. În cadrul proiectului GraffitiA, dezvoltat pe parcursul anului 2015, obiectivul echipei Urban Collectors a fost să încurajeze și să identifice artiste interesate să devină active în mișcarea de street art și graffiti, pentru a le putea sprijini in demersul lor artistic.

Vedem astfel că, prin eforturile unor oameni dedicați, arta stradală devine și în România, tot mai mult, un spațiu de exprimare și autoreprezentare pentru artiștii stradali care, deși ne spun prin desenele lor, de cele mai multe ori, ceea ce știm deja în termeni de opinii și atitudini politice și sociale, o fac provocându-ne la dialog. Un dialog cu strada și cu noi înșine pentru că, nu-i așa, arta stradală este despre interacțiunea cu publicul, cu oamenii, cu masele. Arta stradală nu are un limbaj intern, nu are un limbaj secret. Arta stradală este deschisă și se adresează unei societăți deschise.

Arta stradală este despre interacţiunea cu publicul, cu oamenii, cu masele

Arta stradală este despre interacţiunea cu publicul, cu oamenii, cu masele

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te