Lecție de business internaţional de la un tânăr de 31 de ani


Îl vei așeza față în față cu oricare alt tânăr din generația lui și vei observa diferențele. Te vei întreba de ce aspirațiile lui nu coincid cu ale tale și îți vei da seama că, de fapt, tu niciodată nu ai țintit atât de sus. Îți vei dori să ai succesul pe care îl are el, dar îți va fi teamă să încerci, să riști și să îți asumi un eventual eșec. Te vei mulțumi cu ce ai, vei da cu piciorul la tot ce ai putea clădi și îți vei continua viața.

Primul restaurant Salad Box s-a deschis în 2012, în Iulius Mall din Cluj-Napoca. Suma investită a fost de 15.000 de euro

Dan Isai este un tânăr atipic pentru generația lui. S-a căsătorit la 21 de ani, are trei copii și a cunoscut succesul în afaceri mai repede decât au făcut-o cei mai mulți dintre tinerii antreprenori de astăzi. Ce a făcut el și partenerii lui de business în 2012 nu a mai făcut nimeni în România. „Eu cred că succesul înseamnă acel moment când ai reușit să construiești o punte care creează legături dincolo de granițele de cultură, sau când ai reușit să creezi un business cu impact în societate, din care și alții pot să facă business și să aibă un venit. Succesul înseamnă mai mult decât profitul la sfârșit de an”, consideră Dan Isai, proprietarul primului concept de restaurant specializat în salate din România și totodată fondator și cofondator al altor concepte pe piața de fast-food și restaurante.

Dan Isai a pornit la drum alături de prietenii lui apropiați Radu Lupaș, Daniel Lar și Vlad Lupaș. În aprilie 2012 au deschis împreună primul restaurant Salad Box, situat în Cluj-Napoca, iar salatele lor au devenit în scurt timp atât de populare încât într-un singur an au deschis alte 12 restaurante. Afacerea s-a dezvoltat în continuare prin sistemul de franciză și ceea ce a urmat a fost ieșirea pe piața internațională. Nu doar cu un produs, ci și cu alte concepte proprii. Astăzi, ajungând la un business care totalizează aproximativ 50 de milioane de euro ca cifră de afaceri, Dan Isai nu ar intra în business-uri „care strică omul”, iar dacă nu ar fi antreprenor, probabil s-ar fi făcut bucătar. În fiecare an, în lunile decembrie și ianuarie pleacă în Australia alături de soție și de cei trei copii ai săi pentru a recupera perioada când nu este cu ei în timpul anului. Astfel, își poate permite să lipsească două luni pe an din țară pentru că lasă acasă oameni competenți, capabili să gestioneze cu responsabilitate toată afacerile în care este implicat.

Dan Isai s-a născut și a copilărit în Cluj-Napoca, a urmat Liceul Teologic Baptist „Emanuel” din cartierul Gruia și apoi Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, specializarea Afaceri Internaționale, din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Liceul a fost cea mai frumoasă perioadă din viața lui ca formare, ca principii de viață, dar și ca activități și prieteni pe care i-a câștigat. În momentul de față cei mai mulți dintre prietenii pe care îi are i-a cunoscut în liceu, nu în facultate. Fiind un liceu teologic se punea foarte mult accent pe valori și pe principii morale, un mediu în care viitorul antreprenor a văzut ce înseamnă să pui preț pe valoarea umană și să investești în asta.

La facultate a făcut parte din prima generație care a studiat pe modelul Bologna, respectiv pe durata de studii de trei ani. „Mi-am ales eu facultatea la care să merg, dacă pot să spun asta, în contextul în care din 25 de elevi câți eram în clasă în liceu, cam zece am mers acolo. Părinții nu m-au îndrumat sau obligat să aleg o direcție sau alta. Facultatea a fost foarte bună pe partea de teorie, dar suferea pe partea de practică și ceea ce învățam era foarte greu de pus în aplicare. Dar încurajez tinerii să meargă la facultate și să o termine. Facultățile foarte generale, din păcate, nu te prea ajută. Am foarte mulți angajați care au masterate în business și nu-i ajută cu nimic, nu știu să facă un plan de business. În facultățile noastre lipsește practica, pe de altă parte cred că nu ar fi rău ca facultățile să fie restructurate în așa fel încât să existe o colaborare constantă cu anumite companii și pe partea de business, nu doar pe partea tehnică. Eu nu am nimic împotrivă să iau câțiva tineri să-i mentorez și să-i învăț, fie că rămân sau nu în firmă mai departe”, precizează Dan Isai.

„Planul meu pe următoarele luni este să ajung să lucrez trei zile pe săptămână pentru ca celelalte două să le dedic studiului și formării mele. Nu neapărat aici în țară. Am dat destul de mult înapoi din toate cunoștințele mele, dar vreau să mai acumulez pentru a intra în etapa următoare”, Dan Isai

Cel mai important lucru la un start-up este timing-ul, afirmă antreprenorul  Dan Isai, respectiv momentul pe care îl alegi pentru a intra cu produsul tău pe piață. „Să ne uităm la Airbnb, de exemplu, care a venit la momentul potrivit, după criză. Din păcate eu am avut și succese și insuccese cu timing-ul de companii. Printre primele a fost o companie de publicitate pe care am deschis-o în 2008 când a venit criza. Iar primele lucruri pe care îl tăiau companiile din buget era partea de marketing și apa de la birou. Noi eram marketingul. Compania mai există și astăzi, nu am închis-o, este o companie de publicitate outdoor dar am subînchiriat cam tot ce avem. A venit însă într-un moment prost pe piață”, își amintește Dan Isai.

Pe de altă parte, Salad Box a venit în 2012, exact la momentul potrivit. Dacă ideea ar fi intrat mai repede pe piață, consumatorii ar fi fost mai greu de educat în direcția aceasta, afacerea nu ar fi avut succes și altcineva ar fi putut foarte ușor să preia munca lor. Dacă venea prea târziu, nu mai aveau șansa să devină lideri de piață în această industrie. E importantă și locația, e importantă și echipa cu care începi, e importantă și ideea din spate, e importantă și finanțarea. Cel mai important este însă timing-ul, consideră Dan Isai. Banii sunt și ei importanți și este bine să îi ai, dar până la urmă nu îți trebuie o sumă atât de mare ca să începi ceva, mai crede antreprenorul din spatele conceptului Salad Box.

„Noi am început cu 15.000 de euro și de obicei banii aceștia îi găsești de la cei trei „F”: family (familie), friends (prieteni), fools (fraieri). Din fericire am avut prieteni care au dispus de acești bani. Unul dintre ei a fost Daniel Lar care a finanțat prima locație. El a devenit astfel și partener și chiar dacă nu este implicat activ ne ajută cu feedback din exterior. Am început cu Daniel și cu prietenii mei din copilărie Radu Lupaș și Vlad Lupaș. Acesta din urmă a decedat acum un an și rolul lui a fost preluat temporar de mine. La ultimele ședințe, însă, am încurajat-o pe soția lui să ni se alăture pentru a simți din interior pulsul afacerii”, spune Dan Isai.

Ideea de salată produs principal pentru conceptul Salad Box i-a venit lui Dan Isai în urma unei vizite în Australia unde a fost să lucreze în 2011. A revenit în țară, a „rumegat” câteva luni ideea, dar tot nu avea curaj să facă primul pas. Era greu să se convingă pe el însuși să înceapă un business în industria healthy food, o industrie în care nu mai activase. Cerând sfaturi în jurul său, era tot timpul avertizat că îi va fi foarte greu, că va avea mult de lucru, că nimeni nu va mânca salate, că nu există un model de business pe salate care să funcționeze, sau că în România se mănâncă numai carne chiar și între mesele principale. „Din păcate suntem într-o țară post-comunistă în care nimeni nu are încredere în forțele lui și atunci ce să mai speri să aibă alții încredere în ideile tale. Niște statistici recente chiar arată că românii sunt pe ultimul loc în Europa ca încredere în ei înșiși și în abilitățile lor. Dar am avut o încăpățânare a mea și îmi spuneam că este imposibil să nu meargă. În decembrie semnasem contractul cu cei de la Iulius Mall și trebuia să deschid în martie sau aprilie dar nu aveam bani, nu aveam nimic. Însă după ce m-am convins pe mine că acest business va merge, a fost destul de ușor să-i conving pe alții. Cât despre idee, a fost pur și simplu o schiță desenată pe hârtie. Nu îmi permiteam să am schițe 3D, simulări și business plan-uri. Sigla am făcut-o eu pe un șervețel și a funcționat mult timp până am făcut rebranding. Era o siglă descriptivă reprezentând o salată într-o cutie. Între timp, Salad Box și-a găsit o identitate”, povestește Dan Isai.

Pe atunci tânărul antreprenor aflat la început de drum era la stadiul în care nu stătea foarte mult să analizeze detaliile. Tot ce îl interesa era să vadă dacă ideea va prinde printre consumatori. Primul Salad Box a fost deschis în luna aprilie 2012 și în prima zi a avut peste 1.000 de lei încasări, în condițiile în care erau multe concepte în food court care nu încasau atât într-o zi după câțiva ani de funcționare. De la 1.000 de lei a tot crescut și astăzi, după cinci ani de funcționare, tot crește. „Am început cu soția mea, cu fratele meu, cu soția lui și mai aveam două angajate. În primul an, eram zi și noapte acolo. Partea de rețete am făcut-o la noi în sufragerie, iar circuitul electric în locație tot noi l-am făcut. Dimineața la ora șase făceam aprovizionarea, apoi stăteam la casa de marcat sau unde era nevoie, soția mea făcea dressing-urile pentru că numai ea știa rețeta și seara la ora 23.00 mă ocupam de contabilitate primară. Birou îmi era o masă din food-court. Ne plângem că nu avem infrastructură, că nu avem anumite facilități, pe de altă parte pentru mine a fost un ajutor pentru că jucătorii mari, în 2012, nu intraseră pe piața noastră și atunci am putut să creștem noi suficient de mult pentru a avea un cuvânt de spus și o cotă de piață”, precizează Dan Isai.

Cel mai important lucru la un start-up este timingul, respectiv acel moment pe care îl alegi pentru a intra cu produsul tău pe piaţă

Tânărul antreprenor și-a dat seama din prima lună că afacerea avea un potențial foarte mare. În 2012 a deschis a doua și a treia locație din profitul pe care îl făcuse până atunci. Prietenii îi spuneau să deschidă împreună în alte locuri dar exista pericolul unui conflict de interese care ar fi fost greu de gestionat. Așa că într-o lună a trebuit să vină cu ideea unui sistem de franciză. În 2013, Salad Box a început să se dezvolte prin sistemul de franciză. „Salad Box este un model de business care ne-a ajutat să luăm cotă mare de piață într-un timp relativ scurt, cu investiții mici. În acea perioadă mai aveam și firma de publicitate, dar nu am făcut deloc reclamă pentru că ne temeam că ideea ne va fi preluată. Dezvoltarea a fost destul de accelerată și, în momentul de față, o treime din locații le operăm noi pentru a putea deține controlul. Restul sunt în sistem franciză pentru că dorim să dezvoltăm în continuare proiectul. Dacă am avea prea multe locații pe care să le operăm noi, atunci am fi prea ocupați operațional și nu am mai avea timp să ne dezvoltăm”, explică antreprenorul clujean.

Potențialul României este însă unul relativ mic, puterea de cumpărare este și ea destul de mică. Ca urmare, potențialul oricărui concept pe partea de fast food este până în 100 de locații, consideră Dan Isai. În ceea ce privește conceptul Salad Box, apropiindu-se de capacitatea maximă de 70 de locații în România, pasul următor a fost acela de a exporta ideea pe piața internațională. Astfel, în 2014 a fost prima ieșire cu conceptul Salad Box în străinătate și după cinci ani a ajuns să fie exportat în aproape 12 țări pe piețe ca Londra, Paris, Barcelona, New York.

„Eu sunt foarte atipic față de generația mea. La 30 de ani, mulți din generația mea stau în continuare cu părinții, nu prea au nimic al lor sau preferă să împartă tot ce au, de la serviciile UBER, la Airbnb. Eu, pe de altă parte, m-am căsătorit la 21 de ani, am trei copii și toate responsabilitățile care au venit odată cu business-ul”

Foarte important în toată această dezvoltare a business-ului a fost pentru antreprenorul Dan Isai ieșirea pe piața internațională înainte de a atinge capacitatea maximă de locații în România, mai exact într-o etapă de profesionalizare a oamenilor în direcția dezvoltării de aptitudini, nu a optimizării de costuri sau management. Pe de altă parte, odată cu extinderea a intervenit o altă problemă legată de conceptele date în franciză. „Nu îmi doream ca Salad Box să ajungă la toate colțurile de stradă, să se mănânce între ele ca business-uri sau să-și ia clienții unul de la altul. În unele orașe francizații își doreau să investească în mai multe restaurante, dar nu aveau posibilitate de locații. Logistic să îi împart pe mai multe orașe nu era o soluție, pentru că voiam ca focusul lor să fie local. Atunci a trebuit să creez alte concepte în același food court pentru a-i ține ocupați și profitul de acolo să îl investească în aceste concepte noi. În contextul acesta au apărut în peisaj Donuteria, Pep&Pepper, Narcoffee, restaurantul Aperto și altele. În total sunt opt sau nouă concepte pe care le operăm, pe care le-am început ca fondatori sau co-fondatori sau pe care le-am preluat funcționale împreună cu alți parteneri care au rămas implicați în business”, precizează Dan Isai.

În momentul în care și-a așternut pe hârtie toate companiile în care este implicat, cât la sută deține din ele și de ce face tot ce face, a reieșit că Salad Box și Narcoffee sunt conceptele sale de suflet pe care nu le-a gândit neapărat ca posibilități de vânzare. Pe de altă parte toate sunt concepte pregătite spre vânzare încă de la început și atunci când și dacă vor fi pregătite vor ajunge și pe piața internațională. Salad Box este însă un pionier pentru celelalte concepte. „Dacă mă întrebați acum, nu mă grăbesc să vând nimic. Deocamdată suntem la etapa de construcție. Fiecare concept este coordonat separat, are sediu, management, echipă. Nici finanțările nu le amestecăm, doar anumiți oameni foarte importanți și cunoștințele lor le folosim divizat pe mai multe concepte. Adică unele practici dintr-un concept le aplic și în alte concepte”, precizează Dan Isai.

Pentru el, dezvoltarea mai multor concepte a fost importantă din mai multe puncte de vedere. „România nu are o cultură stradală, dovadă că peste tot vedem numai bănci, farmacii, jocuri de noroc, magazine second-hand și cam atât. Toată activitatea este în mall-uri. Până și anotimpurile ne împing acolo. Avem multă ploaie, mult frig, nu avem infrastructură, nu avem parcări în oraș, nu avem parcuri bune și atunci lumea merge în mall-uri. Piața de mall-uri în România este și ea limitată. Mall-urile bune sunt deja închise pentru operatori. Dacă mergi în top cinci mall-uri nu prea poți să obții un contract acolo, decât dacă îl cumperi pe fostul chiriaș și ajungi la investiții foarte mari. A devenit încet un business de real-estate. Avem food court în care deținem 60-70% din ceea ce oferă. Pe noi ne ajută pentru că avem prețuri negociate bune la chirie, prețuri bune negociate la materie primă”, explică antreprenorul.

În cazul conceptului Salad Box materia primă este procurată din trei-patru surse. „Avem și serele noastre în care ne creștem destul de multe produse, dar din motive logistice nu putem produce cât consumăm, de aceea apelăm la producători locali, regionali și internaționali. Din păcate, cea mai mare parte de materie primă o procurăm de la parteneri internaționali. Producătorii locali nu îți asigură o constanță și o frecvență a livrărilor. Dar încercăm să ducem spre zona noastră tot lanțul de aprovizionare. Partea de producție este însă alt business”, spune Dan Isai.

Cel mai important lucru când introduci un concept nou într-o altă ţară sunt partenerii pe care îi găseşti acolo „fie că sunt francizaţi sau
angajaţi ai tăi”

Antreprenorul precizează că este normal să ai avantaje și dezavantaje pe fiecare piață pe care operezi. Este o problemă cu angajații în România dar, pe de altă parte, investiția în concepte este mult mai mică, iar competiția este și ea mai mică decât în alte țări mai dezvoltate, cu o economie matură. „Fluctuația angajaților în România este destul de mare la nivel de locație. Pretenția pe care o am de la ei când îi angajăm este să aibă ambiție, să vrea să învețe ceva și să fie corecți, să nu ne fure. Dacă ne fură, nu îi iert. Pe de altă parte, angajați pregătiți nu ai de unde să găsești. După ce lucrezi cu ei și îi pregătești, îți pleacă pentru salarii mult mai bune în străinătate. Sau preferă să rămână în țară pe salarii mai mici, dar să nu lucreze. Dacă nu ne plângem de problemă, nu înseamnă că nu o conștientizăm”,  declară Dan Isai.

Ce înseamnă succesul pentru antreprenorul Dan Isai și cum se raportează la succes un om care la doar 31 de ani a clădit unul dintre cele mai de succes business-uri din România în sectorul healthy food.

„Dacă mă întrebați acum cum este să faci business, aș zice că e destul de ușor. Mă refer la business corect și legal. Succesul l-am simțit în câteva etape ale vieții. De exemplu a fost recent un uragan în SUA și partenerul din Miami a pus o poză cu locația care era închisă spunând că va redeschide curând, după uragan. Un alt partener din Londra, care nu se cunoștea cu celălalt îi scria acestuia că este alături de el și că se roagă pentru ca totul să fie bine. Când ai reușit să creezi o punte care depășește granițele de cultură, înseamnă că ai făcut ceva. Pe de altă parte, când ai reușit să faci un business din care și alții pot să facă business și să aibă un venit și să ai un impact în societate, iarăși cred că ai reușit să faci ceva. Business-ul înseamnă mai mult decât să faci profit la sfârșit de an”, spune Dan Isai.

„În generația din care fac parte sunt oameni foarte creativi și ambițioși, cărora însă le lipsește organizarea”, Dan Isai

Cel mai important lucru când introduci un concept nou într-o altă țară sunt partenerii pe care îi găsești acolo, fie că sunt francizați sau angajați ai tăi. Ei reprezintă, până la urmă, imaginea ta pe piața respectivă. Astfel, piețele unde a fost exportat conceptul Salad Box au fost alese atât în funcție de anumite strategii ale companie, dar și în funcție de partenerii găsiți acolo. „În Algeria am deschis pentru că am vrut să testăm cum reacționează piața din țările arabe la genul acesta de produs. A fost o intrare ieftină pentru noi față de alte țări arabe. Am vrut să vedem dacă ei reușesc ca și cultură să mențină anumite standarde și proceduri și, spre surprinderea mea, mă uitam pe TripAdvisor și la mai puțin de un an de activitate, la categoria restaurante, din 291 de restaurante suntem pe locul 20. Asta îmi spune că putem «ataca» alte piețe mai mature și mai scumpe. În Dubai, însă, dacă urmează să deschidem trebuie să dau chiria pe un an înainte în avans, chirie care înseamnă 1.000 de euro pe metru pătrat, înseamnă 100.000 de euro chirie pe lună, înseamnă 1,2 milioane de euro blocați într-un an”, precizează Dan Isai cu privire la planurile de dezvoltare a conceptului Salad Box.

Oamenii au apetit diferit pentru risc, iar Dan Isai a știut întotdeauna că mult mai mult ar pierde ca oportunitate, decât ar fi putut pierde dacă nu ar fi riscat. Dar chiar dacă afacerea a avut o extindere foarte accelerată, întotdeauna a fost gestionată în mod precaut. „Niciodată nu am făcut extinderea din rulaj, ci am făcut-o din profit. Sunt multe companii care fac extinderea din rulaj și apoi se împotmolesc. Noi am făcut-o organic. Am mai folosit finanțare bancară, dar doar undeva la 5% din cifra de afaceri. Ca finanțare încercăm ca fiecare piață să fie finanțată separat și să nu amestecăm banii dintr-o piață în alta. Banii pe care îi faci în România ți se par mulți, dar în UK sau în SUA vorbim de cu totul alte sume”, precizează Dan Isai. Momentan, antreprenorul nu a închis nicio companie din cele pe care le deține, însă au existat cazuri când a trebuit să închidă locații, în Germania de exemplu, pentru că nu a studiat mai atent piața respectivă. Deși piețele par similare, diferențele sunt foarte mari de la o regiune la alta. „UK-ul l-am abordat diferit. Acolo și în Scandinavia deținem drepturile de pe piață, am înființat o firmă nouă prin care am luat niște parteneri locali și am strâns o sumă de bani pentru a putea deschide locații proprii și a face adaptările la piață. Pe de altă parte, în SUA avem alți parteneri. Acesta este avantajul nostru că încă nu suntem corporația aceea foarte rigidă în care deciziile sunt luate „la nivel înalt”. De exemplu piața din SUA e cu cel puțin zece ani înainte față de ceea ce avem noi aici. Avem o locație în Downtown Miami și una în New York, în Manhattan, locații premium. Pe de altă parte, dacă reușești acolo, reușești oriunde. Lucrurile pe care le înveți pe acele piețe le poți aplica după aceea în toate piețele unde mai ești prezent. Când mă refer la piață, mă refer la tipologia de consumator, la tipologia de produse, la tipologia de vânzare”, explică Dan Isai.

Dacă în regiunea noastră 90% din consumatori preferă să stea la coadă și doar 10% preferă sistemul delivery, acolo preferințele clienților se împart pe: delivery (livrare), pickup (comandă și ridicare a produsului ) și stat la coadă. Timpul are altă valoare acolo, spune Dan Isai. „Parcarea pe stradă, unde avem noi locație, este de 47 de dolari pe oră”, precizează antreprenorul.

Clienţii din România sunt critici, dar destul de fideli. Problema mare în România este puterea de cumpărare, nu clientul

Clienții din România sunt critici, dar destul de fideli, spune Dan Isai. Problema mare în cazul României este puterea de cumpărare, nu clientul. Mai exact, oamenii știu ce ar trebui să mănânce, dar nu își permit să plătească. „Eu oricând pot să pun în rețetă mozarella de bivoliță, dar clienții nu își permit să o cumpere. Atunci nu vor fi volume, dacă nu sunt volume, nu va fi prospețime. Meniul este creat în funcție de puterea de cumpărare pentru că trebuie să avem un business sănătos nu doar ca produs, ci și ca cifre. Clienții mei nu sunt doar oamenii care cumpără salate, ci și francizații care trebuie să își recupereze investiția făcută în maxim doi ani în România. Atunci trebuie să mă gândesc și la partea de profitabilitate. Adaosurile pe care le avem nu sunt mari, sunt destul de mici pentru că lucrăm cu produse fresh. Lumea spune că prețurile sunt mari, dar suntem sub media din food-court ca preț. Pe de altă parte, dacă clienții și-ar face o porție din salata respectivă, ar ieși mult mai scump pentru că nu poți cumperi doar o treime din castravete, sau o jumătate de roșie. La un dressing îți trebuie 15 ingrediente, nu doar sare și piper. În plus, mai ai costuri cu angajații, cu chiriile, cu ambalajele”, explică Dan Isai.

Pe parcursul anilor, salatele în cazul conceptului Salad Box au fost adaptate conform nevoilor consumatorilor și au fost introduse și produse complementare, respectiv supe, fresh-uri, smoothie-uri sau deserturi. Chiar dacă în România acestea se vând destul de puțin, și asta tot din cauza puterii slabe de cumpărare, în alte țări precum SUA aceste produse sunt cumpărate uneori în raport egal cu felul principal, salata.

Responsabilitățile pentru antreprenorul clujean au crescut și s-au diversificat în fiecare an și astăzi, ca volum de ore de muncă, lucrează la fel. În ultimul timp a investit foarte mult în oameni și target-ul său pentru acest an este să își formeze echipa, nu să deschidă un anumit număr de locații. Echipa pe care a format-o este destul de tânără, a crescut odată cu compania și mulți dintre angajații aflați în poziții de conducere au fost manageri de locații. „În momentul de față mi-am restructurat toate departamentele, am șefi de departamente și mai mulți coordonatori. Ei acumulează toate informațiile, încearcă să le rezolve și dacă nu reușesc merg spre alți coordonatori. Problemele care ajung la mine trebuie să fie foarte grave sau cu efect mare. Operațional am ieșit aproape de tot din business. Personal am nevoie de o perioadă în care să acumulez și să învăț. Reușesc astfel să îmi eliberez puțin din timp delegând mai mult și responsabilizând mai mult alte persoane”, precizează Dan Isai.

Românilor le lipsește încrederea în ei și refuză parcă în mod voit munca în echipă. Indiferent de domeniu, foarte greu se asociază doi-trei oameni să construiască ceva pentru că invidia sau frica intervin de fiecare dată. Dan Isai a ajuns să se înțeleagă bine cu toți jucătorii mari și importanți din industria în care își desfășoară business-urile, iar cu asociații săi se completează reciproc în materie de competențe. O altă „regulă” de business mai puțin fericită în România este decizia antreprenorilor de a ieși din afacere atunci când business-ul lor a ajuns la nivel național, fiind dispuși să vândă foarte ușor tot ce au construit pentru că nu mai au curaj sau energie să meargă mai departe.

„Eu nu mă gândesc la un exit. Când nu voi mai putea aduce un plus de valoare afacerii, voi lăsa pe altcineva în locul meu. Dar dezvoltându-ne atât de mult, ajungând astăzi la 3.500 de angajați pe toate conceptele, inevitabil a trebuit să îmi angajez mulți prieteni și o mare parte din familie. Într-un fel îi simt ca fiind parte din companie chiar dacă nu sunt acționari. Ca urmare, o listare la bursă i-ar putea face și pe ei acționari într-un fel sau altul. Nu mă gândesc ca într-o zi copiii mei să preia business-ul. Este o industrie grea, e complicat. Pe de altă parte sunt dispus să îi ajut să își creeze business-ul lor în ce direcție vor. Trebuie să își dorească ei. Nu fac tot ce fac pentru a lăsa ceva mai departe lor. Am primit o ofertă foarte mare să mi se cumpere business-ul și cifrele erau mult peste ce trebuia să plătească, dar nu am acceptat pentru că mi-au fost impuși șapte ani în care să stau în firmă. Practic mă cumpărau și pe mine. Operațional aș face față la oricare departament, dar cred că impactul pot să îl am mult mai mare dincolo de partea operațională ”, consideră Dan Isai.

„La noi nu există cultura eșecului. Dacă ai un faliment lumea e sceptică, în SUA nici nu se uită la tine dacă nu ai un faliment. Ce este foarte important în România, pentru că este o piață mică, este reputația pe care o ai. Eu obțin finanțări destul de ușor, fie bancare, fie din alte părți, pentru că am o reputație bună”, Dan Isai

În privința României și a mediului de afaceri de aici, Dan Isai are o reținere în a se pronunța foarte vehement. Cel mai mult îl deranjează instabilitatea legislativă și prefăcătoria unor politicieni. Instabilitatea guvernului se resimte în fiecare sector, la fel și imprevizibilul din declarațiile lor. „Orice politician poate arunca astăzi niște vorbe în fața presei și, în funcție de cum reacționează mulțimea, își neagă sau nu afirmațiile. Predictibilitatea lipsește cu desăvârșire și în cazul conducătorilor acestei țări. Avem dialoguri destul de dese prin intermediul comunității Romanian Business Leaders cu mediul politic, sunt și miniștri cu care poți discuta, dar nu am văzut să fie productive aceste discuții”, precizează Dan Isai.

Targetul pe care şi l-a propus Dan Isai în acest an este să îşi formeze echipa, nu să deschidă un anumit număr de restaurante

Lui Dan Isai nu îi place să se evidențieze ca persoană publică pentru că, spune el, ar deveni vulnerabil. Uneori însă se simte parcă responsabil de educarea viitorilor antreprenori când vede falsele valori promovate în societatea românească. Sunt atât de mulți oameni extraordinari în țara asta care au creat ceva și nu sunt vizibili, consideră antreprenorul. „Adevăratele modele nu sunt promovate în România. Și nu mă refer la cifre de afaceri, ci la oameni și modele de business care pot să îi încurajeze pe tinerii de astăzi. Dacă modelele lor stau pe terasă la cafea toată ziua și nu produc nimic, așa vor sta și ei. Eu nu cred în proiecte ca Start-Up Nation. Toți se gândesc să facă rost de bani să înceapă ceva, dar nu se gândesc ce fac după. Dacă nu îi înveți cum să construiască și ce să facă după ce obțin acei bani, să nu ne mirăm că multe firme intră în faliment și afectează alte firme care funcționează pe piață deja. O greșeală ce se face acum în facultate este că înveți marketing, management, contabilitate, tot ce vrei, dar când ieși de acolo nu știi să le pui pe toate la un loc. De aceea e bine ca atunci când termini facultatea să mergi să lucrezi într-un business mai mic, unde să le înveți pe toate. Înveți ce este responsabilitatea, ce este profitul și pierderea, cum este să plătești salariile în data de 12 a lunii. În companiile mari înveți să te structurezi, să te procedurezi, dar faci asta pe o singură nișă. În cele mici înveți ce înseamnă cu adevărat o firmă”, explică Dan Isai.

Modelele pe care le-a urmat antreprenorul clujean în construirea business-ului său nu sunt neapărat tangibile și de aceea încearcă să fie el un model pentru alții. Printre oamenii cu viziune, care chiar fac lucrurile să evolueze în domeniul lor, îi admiră pe Jack Ma, fondatorul Alibaba Group și pe antreprenorul Elon Musk.

 

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

sixteen − four =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te