Lider maXimo


Pe vremea pionierilor a fost șef de grupă, apoi de detașament, apoi de unitate școlară, pentru ca în studenție să fie lider sindical și să organizeze marșuri și greve. După absolvire a început să lucreze în presă ca reporter, dar a ajuns rapid redactor-șef și apoi manager de companii media cu sute de angajați. Acum Dragoș Stanca este implicat în propriile proiecte, de numele său fiind legat cel mai important eveniment dedicat marketingului digital din Europa Centrală și de Sud-Est – ICEEfest.

Dragoș Stanca

Dragoș Stanca

Dacă ar fi să-l descri pe Dragoș Stanca într-un singur cuvânt, acela ar fi „lider”. Și nu doar pentru că a manageriat organizații cu sute de angajați. Pe vremea când conducea redacția unui ziar local din Cluj, era primul care ajungea la muncă și ultimul care pleca; nu le cerea niciodată colegilor un lucru pe care el nu ar fi putut să-l facă și știa instinctiv ce tactici să folosească pentru a ține oamenii împreună. Și-a păstrat obiceiurile și după ce s-a mutat în Capitală, lucru care i-a fost extrem de util când a decis să lucreze pe cont propriu. Sunt acestea calități pe care să le datoreze apartanenței la Generația X sau dimpotrivă, semen care arată că a ieșit din rând? „Nu cred foarte mult în așezarea oamenilor în cutii și categorii. Fac parte din Generația X doar datorită împărțirii pe ani de naștere, la fel cum fac parte (din câte am auzit), din zodiac Taur. Nu mă identific cu Generația X, însă cred că, inevitabi, am o sumă de experiențe comune cu oamenii din generația din care fac parte”, explică chiar el.

Mentalități și adicții

Dragoș este ferm convins că, dacă s-ar fi născut cu 10 ani mai târziu, ar fi avut o șansă imensă să ducă o viață (și) mai spectaculoasă decât cea pe care o trăiește acum. „Pe mine sistemul comunist nu m-a învățat nimic bun. În afară, poate, de câteva lecții de disciplină și de umilință (utile și acestea, uneori)”. Într-o realitate paralelă fără momentul din decembrie 89, Dragoș se vede în două posibile scenarii: „Ori aș fi ajuns un lider comunist penibil pe care eu, cel de acum, l-ar fi disprețuit profund, ori aș fi avut norocul să realizez ce se întâmplă și aș fi plecat din țară și probabil aș fi făcut business în altă parte decât în Romania”. Spre norocul lui, și-a format sistemul de principii și valori mai mult după decât în timpul sistemului comunist. Totuși, s-a văzut nevoit să facă o schimbare importantă de mentalitate, legată de viața sa în general, atât privată cât și profesională. „Am renuntat la a face lucrurile pe care societatea sau alții consideră că trebuie făcute și care contravin lucrurilor pe care eu, personal, am dorit să le fac”.

Perioada de lipsuri în care a crescut l-a făcut să dezvolte o adicție moderată față de branduri. „Îți scriu de pe un MacBook Air și cu coada ochiului trag la un iPhone 6. Dar în față am un Samsung Smart TV – ceea ce cred că mă face să nu fiu neapărat un Apple addict. În garaj am un Jeep Rubicon. Nu pot identifica alte branduri care să mă fi cucerit în vreun fel. Tehnologic vorbind, am ales mereu o combinție între ce mi s-a părut foarte bun și cred că m-am lăsat păcălit și de factorul numit «coolness» (cel care a dus Apple undeva la plus infinit cu profiturile)”. Îți amintește și acum sentimentul „extraordinar” pe care l-a avut când un vecin i-a adus din SUA „un casetofon de contrabandă cu dublu deck”. Primul său gadget cu adevărat „altfel” a fost, însa, pagerul pe care l-a primit când a devenit reporter la radio, la mijocul anilor ’90: „Primeam alerte, răspundeam – via telefon plus centralista care scria sms-urile după dictare – și era o senzație. Pentru cine nu știe ce e acela un pager, felicitări. Nu faceți parte din generația X”.

Schimbări și temeri

O analiză publicată curând de marketwatch.com arată că, în ciuda faptului că, deși generația X este acum în cel mai ridicat punct al puterii de cumpărare, marketerii și media îi ignoră pe reprezentanții ei, concentrându-se mai mult pe boomerși și pe milleniali. Ce ar trebui să înțeleagă X-erii in asta? „Conduc o companie care asta face, campanii de marketing, așa că pot spune că analiza nu e corectă decât parțial. Publicul comercial «se termină» la 50 de ani, când se consideră ca oamenii sunt deja extrem de fideli anumitor branduri și obiceiuri de consum care nu mai pot fi schimbate prin campanii publicitare. Deci mai avem puțin de asteptat până când să ne consideram «out of the market». Evident că există multe campanii care focusează public mai tânăr, e firesc să se întâmple asta pentru că se vizează fidelizarea pe termen lung și deci un ciclu de viață cât mai îndelungat, adică mai profitabil”, crede Dragoș Stanca.

Pentru cine nu știe ce e acela un pager, felicitări. Nu faceți parte din generația X

Dragoș Stanca

Bărbații din generația X au fost primii care s-au confruntat cu situația de a câștiga mai puțin decât soțiile/partenerele de viață. Cum privesc subiecții acest aspect? „Cred că, o dată cu experiența de viață, vine și puțină înțelepciune. Eu unul m-aș bucura să fiu în situația aceasta. Mi-aș încuraja, aș aplauda și mi-aș susține partenera de viață să producă mai mult profit decât mine”, spune Dragoș, precizând că spre norocul lui asta chiar a început să se întâmple în unele perioade.

Noul statut pe care l-au câștigat femeile nu par să-i sperie pe X-eri, dar asta nu înseamnă că nu au îngrijorări și temeri. În concepția lui Stanca, pericolul cel mai vizibil este legat de „inadaptarea la ceea ce va urma”. „Mă tem foarte tare ca vom avea foarte multi colegi de generație care vor face foame la bătrânețe, mai ales că au avut ghinionul să își petreacă cea mai activă perioadă din viață într-o țară cu un sistem fiscal defect care nu va fi capabil să le asigure un venit decent atunci când nu vor mai fi în putere”, spune el, adăugând, oarecum în spiritul individualist al generației X: „Sper să nu fiu unul dintre ei”.

Dragoș Stanca este partener în câteva companii din TDG, grup ale cărei operațiuni în România țin de marketing digital, adnetwork și tehnologie. În ultimii ani s-a impus pe piață ca organizator al festivalului ICEEFest, una dintre cele mai mari conferințe de marketing digital organizate în Europa Centrală și de Est și Sud Estul Europei, care reunește în fiecare an la București peste 2.500 de participant din 20 de țări. Parcursul său nu este foarte surprinzător, având în vedere că se ocupă de comunicare încă din timpul facultății și, ulterior, parcursul său profesional.

Generația X și tehnologia

Ce diferențe ai sesizat legat de consumul de media și publicitate între generația X și celelalte?

Diferența notabilă este că generațiile mai tinere decât X consumă mult mai multă media digitală și, în special, via mobil. În plus, în generatia x mai există o oarecare preocupare pentru profunzime, tot mai palidă, ce e drept. În rest, ne mulțumim cu fast food news, lăsăm feed-ul de Facebook să fie filtrul nostru, nu propria rațiune. E mai comod așa.

Cât de adaptată e generația asta la noile medii de socializare si comunicare?

Dacă e să ne uităm la Facebook, în România, numărul utilizatorilor activi între 13 și 24 de ani e sensibil egal cu cel al utilizatorilor între 25 și 44. Nu cred că există bariere majore între generații. Cei peste 45-50, da, au o problemă de adaptare la revoluția digitală. Aș spune, deci, că Generația X s-a adaptat, la limită.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

four × one =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te