Lost in generation


Text: Adriana Dâncu, Mihaela Orban

Clasificarea populaţiei conform teoriilor generaţionale este mai degrabă o temă de controversă decât una de studiu, cel puţin în România, chiar dacă studiile demografice care iau în calcul aceste metode au început să fie utilizate cu precădere după 1990. În ştiinţele sociale, termenul de generaţie este folosit sinonim cu cohorta, desemnând „indivizi într-o populaţie delimitată care se confruntă cu aceleaşi evenimente semnificative într-o anumită perioadă de timp”, definiţie dată de sociologul Karl (Karoly) Mannheim, fondator al sociologiei cunoaşterii. Potrivit teoriei lansată de Mannheim, în 1923, în studiul The Problem of Generations, indivizii sunt influenţaţi în mod semnificativ de mediul socio-istoric, în special de evenimente notabile care îi implica activ şi care predomină în tinereţea lor, formând, pe baza acestor experienţe, generaţii sociale care, la rândul lor devin agenţi ai schimbării şi dau naştere la evenimente care modelează generaţiile viitoare.

Chiar dacă William Strauss şi Neil Howe au dezvoltat teoria generaţiilor Strauss-Howe subliniind existenţa unui model de generaţii care se repetă de-a lungul istoriei americane, teorie care a influenţat în mod semnificativ sociologia generaţiilor şi a fost preluată intensiv în studii de marketing şi publicitate pentru explicarea comportamentului indivizilor, există încă suficiente opinii care contrazic validitatea clasificărilor generaţionale susţinând că noţiunea de generaţie socială ar fi suprasolicitată, iar diferenţele dintre generaţii supraevaluate, în multe cazuri, finalmente punctând că în clasificările populaţiei alţi factori – precum clasa, sexul, rasa sau educaţia – sunt mult mai importanţi.

generica

IRES vă propune un exerciţiu de auto-reprezentare a generaţiei X

În România, clasificările generaţionale din punct de vedere social sunt aduse în discuţie cu precădere în ultimii 15 ani, însă în domeniul artei sau în cel al literaturii controversele au existat şi înainte de 1989, manifestându-se conflicte surde între exponenţii acestora, de exemplu între şaizecişti sau optzecişti, pe considerente de prolificitate sau succes la public.

Există însă o unanimitate cu privire la faptul că generaţia X din România a traversat o perioadă de timp cu procese majore de schimbare, în principal la nivel social şi, prin urmare, cu eforturi de adaptabilitate culturală şi emoţională, cu scopul tranziţiei indivizilor către o zonă de echilibru, după 1989.

Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES vă propune un exerciţiu de auto-reprezentare a generaţiei X. Studiul pe care îl prezentăm mai jos este o cercetare realizată în exclusivitate pe subiecţi care fac parte din generaţia X cu scopul de a identifica modul în care această generaţie se poziţionează în cadrul societăţii româneşti.

Generaţia X = generaţie de sacrificiu

Aproape trei sferturi dintre respondenţi (72%) sunt de acord cu ideea conform căreia generaţia din care fac parte este una de sacrificiu. Se raliază mai mult acestei idei: femeile (75,1%), cei cu educaţie scăzută sau fără educaţie (76%), care locuiesc în Transilvania (73,8%) sau în sudul ţării (73,7%). Principalele cauze ale acestei situaţii sunt identificate de către cei mai mulţi respondenţi: perioada tranziţiei (19%), lipsa locurilor de muncă (16%) sau salariile mici (10%), însă printre motive apar şi aspecte legate de sacrificiul pentru copii (3%) sau lipsa sprijinului din partea statului (2%). 15% dintre cei care se consideră făcând parte dintr-o generaţie de sacrificiu nu ştiu să argumenteze o explicaţie.

Dincolo de sacrificiu, 6 din 10 persoane care fac parte din generaţia X se consideră împlinite – gradul de împlinire crescând direct proporţional cu studiile, familia are o importanţă covârşitoare – peste 94% dintre respondenţi declarând că este importantă pentru ei, cu o uşoară scădere în cazul respondenţilor din regiunea Moldovei – 86,5%, în timp ce religia şi mersul la biserică este foarte important pentru mai bine de 4 din 10 exponenţi ai acestei generaţii, în acest caz tendinţele sunt mai prezente la femei (84% faţă de 68,1%), la cei cu studii medii (80,1%) şi la respondenţii care locuiesc în Transilvania (81,8%).

05

1989. Înainte şi după

Momentul 1989 este unul care a avut impact asupra modului de viaţă a românilor, dar şi a evoluţiei societăţii româneşti. Din punct de vedere generaţional şi referindu-ne direct la membrii generaţiei X, acest moment este unul care a făcut trecerea de la mediocristan spre extremistan, dacă ar fi să evaluăm perioada în termenii lui Nassim Nicholas Taleb expuşi în „Lebãda Neagrã. Impactul puţin probabilului”. Dar oamenii sunt împărţiţi în a evalua cele două perioade – înainte şi după 1989 – în ceea ce priveşte impactul acestora asupra lor: 46% cred că perioada de dinainte de 1989 a fost mai fericită faţă de 41% care spun că acest lucru despre perioada de după 1989, 39% cred că, dacă nu exista revoluţia de la 1989 ar fi trăit mai bine în prezent, faţă de 28% care spun că ar fi trăit mai rău, iar mai mult de jumătate dintre respondenţi cred că Nicolae Ceauşescu a fost un conducător bun, în timp ce un sfert dintre ei îl evaluează ca fiind rău. Respondenţii din a doua decadă generaţională şi cei fără studii îl apreciază mai mult pe Nicolae Ceauşescu în ipostaza de conducător. 4 din 10 respondenţi l-ar vota pe Nicolae Ceauşescu dacă acesta ar candida azi la Preşedinţia României, în timp ce jumătate dintre participanţii la studiu nu i-ar acorda votul, iar structura demografică este comparabilă cu a celor care îl apreciază pe Ceauşescu: votul l-ar da într-o măsură ridicată faţă de medie cei fără studii (64,2%). Tendinţă de apreciere a perioadei de dinainte de 1989 se regăseşte mai pregnant în rândul respondenţilor între 45 şi 55 de ani şi în rândul celor cu educaţie scăzută. SLIDE 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16

Favorabilitatea celor din generaţia X către perioada de dinainte de 1989 este similară cu cea manifestată la nivelul tuturor categoriilor demografice reieşită dintr-un studiu IRES, din martie 2014, conform căruia 46% dintre români au declarat că l-ar vota pe Nicolae Ceauşescu dacă ar candida, iar alţi 46% spuneau atunci că nu l-ar vota.
Chiar dacă 6 din 10 participanţi la studiu nu cred că statul român va reuşi să asigure generaţiei lor pensii decente, jumătate dintre ei (51%) au încredere în statul român, iar 58% cred că viitorul copiilor se poate realiza în România faţă de o treime (33%) care cred că acest lucru se poate face doar într-o altă ţară.

Doar 14% dintre respondenţi au călătorit în străinătate înainte de 1989, dar mai mult de o treime nu au fost în străinătate nici după 1989.

Jumătate dintre cei din generaţia X cred că în acest moment direcţia spre care se îndreaptă ţara este una greşită, în timp ce 40% consideră că direcţia este bună. Mai pesimişti cu privire la direcţia spre care se îndreaptă lucrurile din România sunt femeile (52,6%), cei mai tineri (54,7%), cei fără şcoală sau cu studii elementare (63,8%) şi cei din Moldova (56%).

06

Generaţia X – profil profesional

Pentru 7 din 10 respondenţi, munca este mai importantă decât timpul liber. Acest idei i se raliază în mai mare măsură respondenţii cu educaţie scăzută şi cei din Moldova. De altfel, rata de ocupare a celor din generaţia X este de 70%, faţă de 60% cât este rata naţională generală (conform Eurostat, 2013). Generaţia X se dovedeşte a fi relativ stabilă la locul de muncă, 6 din 10 respondenţi au schimbat cel mult 2 locuri de muncă, o treime între 3 şi 4 locuri de muncă, iar 12 peste 5 locuri de muncă. Aproape 7 din 10 respondenţi din generaţia X preferă un loc de muncă sigur, chiar dacă nu este bine plătit şi doar un sfert dintre ei optează pentru un loc de muncă bine plătit, dar mai puţin sigur. De altfel, 77% dintre respondenţi declară că pentru ei siguranţa locului de muncă este foarte importantă. 44% cred că este mai bine să lucrezi la stat, iar un sfert consideră că este mai bine la privat.

Majoritatea dintre respondenţi declară că relaţiile lor cu şefii direcţi sunt bune (46%) şi foarte bune (46%).

X vs. Y

Disonanţa generaţională este resimţită de către cei din generaţia X, 63% dintre respondenţi sunt de părere că existentă un conflict între generaţii. Această opinie se regăseşte într-o mai mare măsură la femei (71,6% vs. 56% bărbaţi) şi la cei cu studii superioare (72% vs. 58,5% în cazul respondenţilor cu studii medii). SLIDE 32,33
Auto-evaluarea generaţională raportată la percepţia cu privire la celelalte generaţii tind să fie bipolare. Raportat la generaţia părinţilor lor, cei din generaţia X cred:

• aproape jumătate că au mai multe şanse de reuşită decât generaţia părinţilor lor, în timp ce 4 din 10 spun că au mai puţine şanse decât părinţii lor. Gradul de educaţie influenţează optimismul în această privinţă: 69,3% dintre respondenţii care cred că au şanse mai mari de reuşită decât părinţii lor au studii superioare. De asemenea, cred mai mult în şansele lor cei din Transilvania-Banat (58,9%) şi cei cu vârsta între 45 şi 55 de ani (52%).

• 45% că trăiesc mai bine decât generaţia părinţilor lor, dar 43% spun contrariul. Sunt mai optimişti bărbaţii (47% faţă de 43% femeile), cei cu studii superioare (66%) şi respondenţii din Moldova (51%).

• 44% se consideră mai nefericiţi decât generaţia părinţilor lor, în timp ce 38% se auto-evaluează ca fiind mai fericiţi. Auto-evaluarea pozitivă creşte odată cu vârsta (40,7% – 45-55 ani, 36,3% – 35-44 ani), este invers proporţională cu studiile (43% dintre respondenţii care cred că sunt mai fericiţi sunt fără studii, faţă de 35% cu studii medii), este mai mai crescută în Transilvania – Banat (41%).

• două treimi (74%) susţin că generaţia X este mai bine pregătită profesional decât generaţia boomers şi doar 14% susţin contrariul – tendinţa creşte odată cu nivelul de educaţie al respondenţilor (84,6% dintre cei care cred să sunt mai bine pregătiţi decât generaţia părinţilor au studii superioare) şi este mai prezentă la cei care locuiesc în regiunea Moldovei (82%).

X versus „milenialii”, rezultate similare

• 49% se consideră mai bine pregătiţi decât decât tinerii din generaţia Y în timp ce o treime se auto-evaluează ca fiind mai slab pregătiţi. Bărbaţii, respondenţii între 35 şi 44 de ani, cei cu studii superioare şi respondenţii care locuiesc în Transilvania se consideră mai bine pregătiţi.

• Doar 39% cred că trăiesc mai bine decât aceştia.

• 43% se consideră mai nefericiţi decât generaţia copiilor lor în timp ce 38% se cred mai fericiţi. Mai nefericiţi decât media se auto-evaluează cei cu studii reduse (46,9%) şi care locuiesc în regiunea de sud a ţării.

• 34% sunt de părere că au şanse mai mari de reuşită decât milenialii, în timp ce 45% cred că nu se va întâmpla acest lucru. Pesimismul este mai accentuat la bărbaţi, la cei mai în vârstă, în rândul celor puţin educaţi şi a celor din regiunea de sud a ţării.

Pe de altă parte, 77% dintre cei din generaţia X cred că generaţiile mai tinere are un sentiment patriotic mai slab, iar 73% cred că tinerii muncesc mai puţin faţă de cei din generaţia X, iar 76% sunt de părere că aceştia sunt mai puţin responsabili. În schimb, 7 din 10 respondenţi din generaţia X recunosc că cei din generaţiile mai tinere sunt mai informaţi.

Trei sferturi (75%) dintre respondenţii din generaţia X nu au un politician preferat, însă Klaus Iohannis (46%), Victor Ponta (13%) şi Traian Băsescu (10%) sunt primii în topul politicienilor preferaţi de participanţii la studiu care declară că au un politician preferat. Bărbaţii, cei între 45 şi 55 de ani şi care locuiesc în regiunea Moldovei declară într-o mai mare măsură că au un politician preferat. SLIDE 48, 49

Două treimi dintre respondenţi (62%) spun că nu avut în copilărie sau adolescenţă un model, însă părinţii rămân modelul cel mai frecvent menţionat (33%) de cei 37% dintre participanţii la studiu care au avut un astfel de reper în viaţa lor. Alte modele pentru respondenţi, au mai fost: un profesor (9%), Petre Roman (4%), un bunic (3%), Nadia Comăneci sau Gică Hagi (2%) sau un învăţător (2%).

Generaţia X – profil de consumator:

ascultă muzică (91%) – Dan Bitman (9.8%), Andra (7.6%), Voltaj (7.4%) sunt artiştii români preferaţi, urmaţi de Irina Loghin (4%), Iris (2.1%) sau Smiley (1.8%) în timp ce ABBA (5%), Julio Iglesias (4%), Shakira, Celine Dion, Queen/Freddie Mercury, Robbie Williams, Enrique Iglesias şi Michael Jackson (cu câte 2%) sunt artiştii străini prezenţi în topul preferaţilor generaţiei X.

ascultă radio (78%)

folosesc internetul (74%), spre deosebire de peste 90% – nivelul de utilizare din generaţiile mai tinere

au un sportiv preferat (60%) – Simona Halep este sportivul preferat pentru aproape jumătate (46%) din respondenţii generaţiei X, Gică Hagi este favoritul pentru 1 din 5, iar pe Nadia Comăneci o preferă 7% dintre ei.

citesc ziare (56%)

preferă vacanţele în străinătate (55%). Muntele este locul preferat pentru concediu pentru 1 din 5 respondenţi, pe când marea este indicată de 11% dintre ei. Printre locurile preferate pentru petrecerea concediului se regăsesc: staţiunea Mamaia (4%), litoralul românesc (3%), Braşov şi împrejurimile acestuia (3%). 4% preferă să rămână acasă în concediu, iar 11% declară că nu pleacă deloc în concediu.

citesc cărţi (55%)

08

Dacia este brandul românesc preferat de cei mai mulţi respondenţi din generaţia X (8%) în condiţiile în care 52% dintre respondenţi nu ştiu care este brandul lor autohton pe care îl preferă, iar 13% declară că nu au un brand românesc preferat. Dacia este urmat de Farmec (2%) şi Arctic, Salam de Sibiu, Borsec şi Napolact cu câte 1% din opţiunile respondenţilor.

Din punctul de vedere a marketingului sau al ştiinţelor comunicării este mai degrabă interesant să fie studiate în profunzime generaţiile care au devenit perfect adaptabile evoluţiilor tehnologice din ultimii ani – şi vorbim în acest caz despre generaţia Y – „Millenials” (cei născuţi în perioada 1981-2000) şi generaţia Z (născuţi după anul 2000), acestea fiind cele mai „ofertante” pentru a absorbi şi pentru a testa inovaţiile pe care le generează consumerismului şi noile forme de socializare. Iar generaţia X, chiar dacă, la un moment dat era considerată generaţia ”aşteptată” sau generaţia care ar fi trebuit să genereze liderii României, se regăseşte într-o bună măsură pierdută în lunga tranziţia pe care o traversează din 1990 încoace. Opinia noastră este că generaţia X nu este una pierdută pentru societate, ci mai degrabă una pierdută pentru ea însăşi, pe fondul unei memorii sociale influenţate de permanente schimbări, nereuşind să îşi clarifice prea bine legătura cu trecutul şi devenind ambivalentă.

Notă: Datele din acest text fac parte din studiul IRES: Generaţia X, realizat în 23-24 februarie 2015, pe un eşantion de 1.032 de subiecţi cu vârsta între 35 şi 55 de ani, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Marja de eroare: ± 3,2%.

Referinţe

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

1 × three =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te