Oficial ESA: Ne aflăm în etapele de început ale unei revoluții fără precedent

Faptul că omul a devenit o adevărată forță geologică ce poate tulbura echilibrul delicat al sistemului planetei Pământ nu mai este demult un secret și una dintre cele mai mari provocări ale timpurilor în care trăim este ca specia umană să înceapă să asimileze asemenea perspective globale.


Putem oare acționa doar la nivel local, personal și imediat, deși imaginile din spațiu ne furnizează astăzi o poză de ansamblu cu topirea calotei glaciare, cu despăduririle, și cu alte resurse naturale epuizate? Putem oare înțelege impactul global al acțiunii noastre locale, în timp ce ne aflăm cu toții pe aceeași „navă spațială” numită Pământ?. Aceste întrebări și multe alte aspecte din jurul lor au primit răspuns în discuția pe care Sinteza a avut-o cu Pierre-Philippe Mathieu, analist de date la Agenția Spațială Europeană (ESA) și unul dintre invitații internaționali ai ediției 2017 a TEDx Cluj.

Pierre-Philippe Mathieu este analist de date la Agenția Spațială Europeană (ESA)

Ce v-a motivat să vă specializați în Științele Pământului? Ați fost dintotdeauna interesat de soarta planetei noastre?

Să vă spun un mic secret care m-a motivat să fiu interesat de știință și tehnologie. M-au pasionat dintotdeauna hărțile și această pasiune mi-am descoperit-o încă din copilărie. Petreceam ore în șir în fața hărților din cărțile de geografie și le examinam. Mă interesau în mod deosebit hărțile vechi prin care era reprezentată lumea, precum cele pe care le găseam în cărțile lui Jules Verne (Ocolul Pământului în 80 de zile). Aceste hărți au fost primele mele instrumente pe care le-am folosit în explorarea lumii și care îmi dezvăluiau câte ceva din frumusețea și diversitatea planetei noastre, cu mult înainte să fie posibil pentru mine să călătoresc în alte țări. Îmi plac hărțile pentru că ne ajută să cutreierăm lumea, spunându-ne „unde suntem” și „unde putem merge”, dar și asigurându-ne supraviețuirea adresând întrebări precum „unde găsim mâncare” și apă, sau „unde ne sunt inamicii”. Dar ceea ce mi-a dat și mai mult de gândit a fost faptul că aceste hărți ne puteau spune câte ceva despre „cum” mediul înconjurător ne modelează viețile dezvăluind conexiuni între diferite elemente ale mediului într-un fel de context spațial și temporal. Mi-am dat seama că ceea ce mă fascina în legătură cu ideea de „hărți” era capacitatea lor de a spune o poveste. Această pasiune pentru hărți și magia lor m-au convins să urmez studii în domeniul Științelor Pământului și astfel să înțeleg mai bine relațiile dintre mediul înconjurător și societate. În cele din urmă, acest lucru m-a condus spre cea mai minunată perspectivă a planetei noastre care ne-a fost oferită de evoluția tehnologică și anume perspectiva globală pe care o avem din spațiu.

Care sunt cele mai importante trei lucruri pe care le-ați învățat despre planeta noastră de când ați devenit interesat să o studiați?

Faptul că oceanele, pământul, atmosfera și biosfera operează sub forma unui adevărat Sistem Integrat al Pământului, că toate lucrurile influențează toate lucrurile, la orice scară în spațiu și timp. Sistemul este extrem de neliniar, astfel încât mici perturbații pot fi amplificate prin intermediul unei serii de reacții de tip feedback (amintiți-vă de teoria haosului în matematică, ilustrată de analogia dintre zborul unui fluture în Europa care poate provoca o furtună de partea cealaltă a Atlanticului).

Faptul că omul a devenit o adevărată forță geologică ce poate tulbura echilibrul delicat al Sistemului planetei Pământ. Trăim în prezent într-o nouă epocă geologică numită Antropocen-Epoca Omului. Aceste schimbări la nivel global (de ex. despădurirea, agricultura, poluarea aerului, schimbările de climă) pot fi văzute acum din spațiu și studiate prin model matematic, captând dinamica planetei noastre.

Faptul că Viața pe planeta noastră este unică și că depinde de echilibrul climatic. Trebuie să fim mult mai recunoscători pentru modul în care Pământul face posibilă viață, ceea ce până la urmă asigură o societate sănătoasă și o economie vibrantă.

Ați precizat în diferite ocazii că planeta Pământ este foarte fragilă. Credeți că, în continuare, oamenii nu înțeleg semnificația acestei fragilități?Ce putem face pentru a face oamenii mult mai conștienți că asupra Pământului se pun mari „presiuni”?

Una dintre cele mai mari provocări ale timpurilor în care trăim este ca specia umană să înceapă să asimileze asemenea perspective globale. Putem oare acționa doar la nivel local, personal și imediat, deși imaginile din spațiu ne furnizează astăzi o poză de ansamblu cu topirea calotei glaciare, cu despăduririle, și cu alte resurse naturale epuizate? Putem oare înțelege impactul global al acțiunii noastre locale, în timp ce ne aflăm cu toții pe aceeași navă spațială numită Pământ?A insera toate aceste informații în mintea noastră este un lucru complex și ambițios și cu siguranță va necesita un nou tip de educație și o mai bună cuantificare în timp real a amprentei noastre aici.

Ne aflăm în stagiile primare ale unei revoluții de cartografiere spațială a planetei. Ce a provocat și generat această revoluție?

Viteza cu care au avansat tehnologiile digitale și senzoriale este exponențială. Nu are precedent istoric. Astăzi, numeroase noi posibilități sunt validate de miliarde de senzori inteligenți, obiecte și oameni conectați la Internet, toate acestea asociate cu accesul online la cunoaștere, open data, putere de procesare în cloud și capacități de stocare. Aceste noi posibilități sunt în mod considerabil amplificate de noile progrese în domenii precum Earth Observation – Observarea Pământului (EO), Internet of Things – Internetul tuturor lucrurilor (IoT), Unmanned Areal Vehicles – Vehicule aeriene fără pilot (UAVs), Artificial Intelligence-Inteligență Artificială (AI) și Cloud computing services – Servicii de stocare în cloud. Aceste progrese tehnologice și convergența lor oferă posibilitatea fără precedent oamenilor de știință să „ia pulsul planetei noastre” în timp real. Acest lucru creează cu totul noi posibilități pentru oamenii de știință de a înțelege modul în care planeta noastră operează ca sistem dar, în același timp, ridică noi provocări cu privire la cantitatea imensă de date.

Schimbările la nivel global (de ex. despădurirea, agricultura, poluarea aerului, schimbările de climă) pot fi văzute acum din spațiu și studiate prin model matematic, captând dinamica planetei noastre.

Principalii beneficiari ai lui Copernicus, Sistemul European de Monitorizare a Pământului care colectează date din multiple surse, sunt factorii de decizie politică și autoritățile publice. În care arie tematică, dintre cea terestră, marină, atmosferică, de schimbare climatică, managementul situațiilor de urgență și securitate credeți că este cel mai necesar pentru ca autoritățile publice să ia măsuri rapide la nivel global?

Trăim pe o planetă care suferă schimbări rapide, cu o populație care tinde spre 9 miliarde de oameni până în anul 2050, din care aproape trei miliarde sunt așteptați să se alăture clasei mijlocii în următoarele două decenii. Aceasta duce la o cerere masivă a resurselor principale de hrană-apă-energie, ceea ce rezultă într-o presiune enormă și nesustenabilă pe resursele naturale precum apa sau terenurile arabile. În plus, schimbările climatice induse de activitățile umane cauzează un surplus de stres asupra serviciilor de tip ecosistem care susțin viața pe Pământ. Oamenii sunt astăzi responsabilii principali ai schimbărilor de mediu la scară largă, conducând planeta într-o era geologică complet nouă, Epoca Omului. Schimbarea climatică este una dintre cele mai importante schimbări la nivel global cauzate de om. De la emisii mari de carbon, la acidificarea oceanelor, de la creșterea temperaturilor, la creșterea nivelului mării și topirea calotei de gheață, de la extreme climaterice, la impactul asupra serviciilor de ecosisteme, schimbarea climatică ne pune în fața unui viitor nesigur în ceea ce privește asigurarea resurselor de hrană-apă-energie. Al 5-lea Raport de Evaluare al Comitetului Interguvernamental pentru Schimbare Climatică (IPCC) atrage atenția asupra nevoii urgente de a lua măsuri colective pentru a menține planeta la granița celor două grade Celsius de încălzire globală.

Schimbarea climatică a devenit în prezent centrală pentru dezvoltarea sustenabilă, întrucât poate submina progresul și poate pune miliarde de oameni în pericol, mai ales pe cei vulnerabili din țările sărace. Legăturile dintre dezvoltare și schimbare climatică au devenit acum evidente și de neevitat. Evenimentele climatice extreme pot anula ani întregi de evoluție în țările în curs de dezvoltare. Încurajarea societății noastre în a se mobiliza împotriva dezastrelor naturale și a schimbării climatice, dezvoltând între timp o economie sustenabilă cu emisii scăzute de carbon, se numără în prezent printre cele mai mari provocări ale omenirii. Aceste provocări stau la fundamentul agendei de dezvoltare de după 2015 și sunt asociate cu Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă (SDGs) care pentru prima dată recunosc serviciile de ecosisteme de susținere a vieții ca pre-cerințe pentru orice tip de dezvoltare care se dorește a fi sustenabilă.

Cât de lung și dificil este drumul dintre extragerea datelor și reacționarea la ele?Ne puteți da câteva exemple fericite și mai puțin fericite în acest sens?

Una dintre provocările Serviciului de Observare a Pământului este de a converti date climatice brute în informație pasibilă de acțiune considerată folositoare pentru beneficiarii finali. Acest proces de transformare a datelor în informație nu este ușor și depinde inerent de locul în care vor fi aplicate și de sectoarele vizate. Multe bariere există însă pentru a face această conversie valoroasă (de exemplu, lipsa conștientizării din partea beneficiarului a existenței unor asemenea capacități, înțelegerea deficitară a nevoilor reale și cerințelor utilizatorilor din partea furnizorilor de date). Furnizarea informației corecte presupune de multe ori integrarea datelor de Observare a Pământului cu alte tipuri de date, de exemplu din partea unor modele (re-analize, proiecții climatice), rețele observaționale în circuit (necesare oricum pentru validarea datelor din satelit), indicatori socio-economici și cunoștințe locale. De exemplu, companiile energetice vor trebui să integreze informații climatice alături de proiecții privind necesarul de energie pentru a preconiza în mod corect necesarul solicitat și a îmbunătăți planificarea viitoare a fondului de energie. O altă provocare este de a crea o punte între „ultima etapă” și beneficiarii finali. Acest lucru necesită de cele mai multe ori o integrare unitară a informației în software-ul utilizatorului și a sistemului de luare a deciziilor.

La ce v-ați dori să fiți martor, în continuare, în domeniul Observării Pământului?

Mi-aș dori ca rapidele progrese în tehnologiile digitale și de observații prin satelit să permită o mai bună transparență și responsabilitate globală la nivel de mediu înconjurător, conectând imaginea globală din spațiu cu perspectiva noastră locală, în așa fel încât să devenim cu adevărat gardieni ai planetei.

Pierre-Philippe Mathieu Este analist de date la Agenția Spațială Europeană (ESA). Actualul său rol este de a-i ajuta pe oamenii de știință, pe inventatori și cetățeni să folosească tehnologii avansate (precum date furnizate de sateliți) pentru a monitoriza, înțelege și ocroti planeta noastră prin folosirea resurselor ei limitate în mod sustenabil. Pierre-Philippe este specializat în Științele Pământului. Are o diplomă în inginerie, un doctorat în știința mediului și o diplomă în management. În ultimii 20 de ani a lucrat în domeniul monitorizării mediului, în corelație cu mai multe discipline, de la teledetecție, la managementul riscului de mediu. În prezent, Pierre-Philippe încearcă să conecteze datele de ansamblu pe care le avem din spațiu, cu provocările de aici, de pe Pământ, supraveghind modul în care se folosesc datele obținute din misiunile de observare a Pământului, pentru susținerea științei, inovației și progresului în parteneriat cu anumite comunități, industrii și activități comerciale.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

four + twenty =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te