Orașele se apropie de stația viitorului


Distribuie articolul

Dacă visăm la orașe cu mașini autonome sau roboți umanoizi care ne ajută în instituții, 2018 e un an bun pentru astfel de planuri. În urmă cu 20 de ani, o astfel de imagine era perfectă pentru un film SF la Hollywood, însă tehnologia ne-a adus ideea de „oraș al viitorului” din filme, la doar o aruncătură de băț. „Nu suntem încă acolo, dar acesta este drumul”, spun specialiștii, care explică faptul că, pentru moment, putem vorbi mai degrabă despre „cartiere ale viitorului”. Adică zone în care testăm viitorul la scară mică. Pentru diverse domenii, am identificat astfel de zone în Olanda, Finlanda, dar și acasă la noi, în România. Mai precis, în Cluj-Napoca.

Singapore, considerat unul dintre cele mai evoluate smart cities, pentru infrastructura sa în perspectivă, inclusiv clădirile, transportul şi utilizarea spaţiului subteran

Logica ne-ar spune că în orașul viitorului ar fi cazul să nu mai avem problemele mari care ne țin astăzi captivi. Ca de exemplu traficul. Amsterdam este orașul care a încercat să pornească devreme către viitor, dar s-a trezit blocat într-o coloană de mașini. Prima problemă a adus și prima soluție smart, iar în acest fel s-a făcut și primul pas cu adevărat relevant către ceva ce, în urmă cu 10 ani, era doar un vis pentru multe orașe: conceptul de smart city. Helsinki era până de curând un oraș care gemea sub traficul intens. Cum problema nu o poți rezolva doar închizând străzile din centru, autoritățile finlandeze s-au gândit că trebuie făcut ceva concret, asta orașul vrea cu adevărat să nu piardă trenul evoluției prin digitalizare. Și nu l-a pierdut. Ba chiar l-a modernizat, iar astăzi, peste 50% din traficul din Helsinki se face cu transportul în comun. Adică aproape dublu față de procentul celor care utilizează o mașină personală.

„Astăzi trebuie să oferi cât mai multă calitate, dar mai ales alternative inteligente”, spune Antti Vuorela, cercetător în cadrul departamentului de transport din Helsinki, care explică faptul că noile generații nu concep ideea ca orașul să nu fie în pas cu cele mai noi tehnologii. Cine sunt însă „noile generații” despre vorbim? Nativii digitali sunt, pe de-o parte, cea mai importantă resursă pentru orașele viitorului, dar în același timp reprezintă și una dintre cele mai complexe provocări. La Cluj-Napoca, Academy+Plus este locul în care resursa umană este considerată a fi oxigenul viitorului în materie de business. Pentru Bogdan Herea, CEO-ul Academy+Plus, nativii digitali sunt combustibilul care va transforma industria IT-ului în cea mai importantă ramură a economiei. Totul ține de capacitatea orașelor viitorului de a funcționa în jurul a ceea ce oamenii își doresc, spune el.

Supărarea care a născut un smart city

În urmă cu 10 ani, Amsterdamul era sufocat de trafic, iar cetățenii erau supărați-foc pe problemele cauzate de poluare. Supărarea lor s-a transformat în primul pas către AmSMARTerdam City, care astăzi reprezintă leagănul infrastructurii pentru mașini electrice și un loc în care, de exemplu, mașinile de gunoi sunt parte a unui sistem inteligent care reduce și eficientizează numărul de curse pentru a colecta deșeurile menajere. Frans-Anton Vermast este consultant al proiectului AmSmarterdam City și unul dintre cei mai importanți actori din filmul acestei idei.

„În 2008, am început cu un proiect ce avea în vedere felul în care putem reduce emisiile de dioxid de carbon printr-o combinație care include electricitatea și conectivitatea. La acea vreme era o problemă de mediu. Am făcut un sondaj în rândul cetățenilor din Amsterdam și unul dintre lucrurile considerate a fi cel mai supărător era poluarea din centrul orașului. Am început să ne gândim la posibilitatea de a construi zone de alimentare a mașinilor electrice. Dacă vrei să faci asta, trebuie de asemenea să ai un sistem inteligent de plată, iar pentru asta era nevoie să ne gândim la componenta de conectivitate. Practic, așa am început proiectul de smart city. A durat între patru și cinci ani până să ajungem la o reușită”, explică Frans-Anton Vermast.

Implementarea ideilor care să transforme Amsterdamul într-un oraș inteligent, al viitorului, a început în câteva zone ale orașului, astfel încât mediul să fie cât mai simplu de controlat și, ulterior, de evaluat. S-au făcut consultări publice, iar autoritățile au ascultat ideile cetățenilor. Unele au devenit chiar proiecte aplicate în oraș. Astfel, viitorii beneficiari ai schimbărilor din oraș au avut ocazia de a vedea ce înseamnă un oraș smart, iar, la pachet, s-a rezolvat și problema educării cetățenilor, astfel încât schimbarea să nu ia urbea pe nepregătite.

Este important ca accesul la noile tehnologii să fie atât pentru oamenii cu venituri mari, cât și pentru cei cu venituri mici și foarte mici. Un proiect de smart city trebuie să fie incluziv. Pentru asta am vorbit foarte mult cu cetățenii și o foarte importantă lecție a fost aceea de a avea încredere în ei. Dacă cetățenii vin către autorități cu o problemă, înseamnă că este chiar o problemă importantă. Când se întâmplă asta, pur și simplu trecem la rezolvarea problemei și nu mai irosim timp prețios pentru a vedea motivele. Avem încredere în buna-credință a oamenilor noștri”, mai spune Vermast.

În anii de implementare a tuturor proiectelor care au făcut din Amsterdam un oraș smart, olandezii au învățat că erorile sunt parte a jocului, atâta timp cât dintr-un eșec se și învață ceva, iar proiectul nu eșuează din motive care țin de corupție sau rele intenții.

„Ca oraș, dacă începi acum un proiect de smart city este bine, continuă, dar trebuie să ai grijă să mergi în direcția corectă. Smart city nu este un obiectiv în sine. Important este drumul și conceptul. De aici înainte, mai este necesar să îți acorzi răgazul de a eșua și apoi de a învăța. Trebuie de asemenea să fii pregătit pentru schimbări și evoluție, deoarece tehnologia nu stă pe loc. În această idee, este important să ai proiecte de tip open source, astfel încât să te poți adapta rapid noilor soluții. Apropo de acest lucru, deschiderea este foarte importantă într-un proiect smart city și mă refer aici la deschidere din toate punctele de vedere: open data, open source, open innovation și acum ne îndreptăm spre conceptul de open algorithm, astfel încât oamenii să știe exact ce stă la baza algoritmilor pe care noi îi punem în oraș. Este nevoie ca toată lumea să știe regulile după care tehnologia noastră funcționează. Una dintre cele mai mari provocări este să dezvoltăm o cultură a utilizării eșecurilor astfel încât acestea să fie transformate în lecții din care să putem învăța”, mai spune consultantul olandez.

„Un proiect de smart city trebuie să fie incluziv”

Și totul a pornit, în esență, de la o problemă de trafic. „În nouă cazuri din 10, problemele de mobilitate urbană sunt cele mai comune probleme ale unui oraș”, spune Vermast, care atrage însă atenția și asupra faptului că, orașul viitorului are și o componentă socială foarte importantă, care merge mult dincolo de orice evoluție tehnologică.

„Ne-am dat seama că atunci când discutam despre probleme de trafic și despre poluarea provocată de mașini, uitam că de fapt în oraș și în comunitatea noastră există oameni care nu pot fi parte a probleme deoarece sunt atât de săraci încât nu își permit o mașină și de fapt nu își permit să aibă această problemă a traficului. Ne-am dat seama că uităm de anumite categorii sociale, așa că am decis să ne concentrăm mai mult pe incluziunea socială și pe reducerea sărăciei”.

Transportul în comun- „mașina” viitorului

Iar dacă traficul este marea problemă pe care o au în comun toate orașele, atunci care ar fi soluția? Sunt mașinile autonome viitorul industriei și al mobilității urbane? Cel mai probabil da. Străzile orașelor viitorului vor fi, cel mai probabil, „populate” de mașini în care șoferul este pasager. În timp ce visăm la un astfel de tablou, specialiștii vor să facă din această transformare un pas al evoluției care să atingă toate păturile sociale existente într-un oraș. Există pentru această problemă un răspuns care măcar să pară corect? Din capitala Finlandei vine o idee de la care să înceapă schimbarea: un transport public tehnologizat și o societate care să înțeleagă tot mai bine că „a deține” este un concept al trecutului.

În țările cu un grad cel puțin mediu de dezvoltare, rețeaua de drumuri ocupă aproximativ 30% din suprafața unui oraș. Antti Vuorela, cercetător în cadrul departamentului de transport din Helsinki spune că, deși viitorul aparține în mod evident mașinilor fără șofer, viitorul orașelor este strâns legat de dezvoltarea unor rețele de transport public de persoane în care tehnologia să le facă utile și eficiente în 95% dintre toate situațiile în care un cetățean ar avea nevoie să se deplaseze din punctul A în punctul B. Ce rămâne pentru celelalte cinci procente? „În nici un caz mașina personală”, spune finlandezul, care explică faptul că sistemele alternative precum car-sharing-ul și ride-sharing-ul vor înlocui rapid nevoia deja tot mai redusă de a deține permanent o mașină personală.

În Helsinki, Finlanda, alternativele pentru mașina personală se creează cu ajutorul tehnologiei. Acolo, municipalitatea a înțeles nevoia de a oferi o soluție atunci când le ceri cetățenilor să nu mai folosească mașinile personale pentru deplasări scurte, în oraș. Antti Vuorela este cercetător în cadrul Departamentului de Transport din Helsinki și alături de colegii lui a lucrat la dezvoltarea sistemului public de transport în comun, dar și la o strategie care să includă tot ajutorul pe care îl pot oferi sistemele de transport alternativ.

„Sunt multe motive pentru care lumea nu vrea să folosească transportul public. Ar trebui să îl facem cât mai util și mai practic, pentru că tot mai mult suntem ca societate în punctul în care să fii proprietarul unei mașini nu mai este o necesitate și, în plus, nu mai este văzut ca un lucru necesar. Poți avea pentru câțiva euro acces la o rețea întreagă de transport, iar mașina să fie utilizată doar în cazul unor urgențe. Cazul meu, de exemplu, cu mașina personală care acum ruginește în garaj pentru că nu o mai folosesc în oraș. Această schimbare vine cu mare viteză și va deveni un trend odată cu noua generație”, spune el.

Finlandezii au început simplu, bazându-se pe acel obiect pe care îl avem cu toții, aproape indiferent de poziția socială: smartphone-ul.

„În Helsinki, avem un sistem prin care, folosind o singură aplicație pentru mobil, orice cetățean fie el și străin care vine pentru prima dată în Helsinki la un concert, de exemplu, poate include în prețul biletului la eveniment și un abonament pentru transportul public în comun. Totul trebuie să fie foarte ușor și convenabil, pentru că lumea nu vrea și nu are timp de pierdut pentru a se întreba de unde se pot cumpăra bilete, cu ce card se poate plăti sau la ce ore circulă metroul”, mai spune Antti Vuorela.

Astăzi, în capitala Finlandei, 50% dintre călătoriile din oraș sunt realizate folosind transportul public, în timp ce mașina este folosită doar în 28% din cazuri. Un transport public inteligent, accesibil atât ca preț, dar mai ales în termeni ce privesc utilitatea, a transformat radical felul în care cetățenii orașului trăiesc și lucrează în Helsinki.

„Un sistem de transport public inteligent aduce cu sine mai puțină poluare și o stare generală mai bună a oamenilor din oraș. De îndată ce în Helsinki am introdus linia de metrou către aeroport și linii care unesc centrul orașului cu periferia, oamenii au migrat spre acele zone, afacerile au făcut același lucru și am avut de fapt un oraș cu mai multe zone active. Imaginea ta, ca oraș, este mai bună, iar turismul are mult de câștigat pentru că din acest punct de vedere este crucial să nu obligi un vizitator să folosească taxiul de la aeroport în oraș, ci să îi oferi transport public. Metroul și trenul sunt simplu de folosit pentru că este precis ca timp indiferent de cât de aglomerat ar fi pe străzi. Doar urci și, datorită aplicației pe care noi o avem în oraș, biletul este achitat automat la urcare, iar pasagerul primește notificare atunci când se apropie de destinație”, spune Antti Vuorela.

Un sistem de transport public inteligent aduce cu sine mai puțină poluare și o stare generală mai bună a oamenilor din oraș.

Următorul pas în dezvoltarea orașelor îl reprezintă automatizarea transportului în comun, spune cercetătorul finlandez. Totuși, implementarea unei astfel de idei este un proces de mai lungă durată. Nu este însă și imposibil.

„Cea mai mare provocare este să adaptăm orașele astfel încât în ele să putem avea mașini autonome. Într-o situație ideală, mașinile autonome merg pe străzi fără probleme, dar în multe cazuri vor apărea scenarii neprevăzute, care nu pot coexista cu lumea mașinilor autonome. Va fi nevoie de legislații noi și reguli noi pentru orașele în care trăim, iar aici va fi nevoie de aportul politicienilor și al primarilor. Producătorii de mașini vor cere aceste schimbări tot mai des, dar în cele din urmă, orașele trebuie să fie adaptate nu cerințelor unui brand auto, ci trebuie să funcționeze în așa fel încât transportul per total să fie inteligent, ieftin și eficient. Trebuie acționat cu multă grijă și cred că în acest fel, visul de a avea orașe adaptate mașinilor autonome va deveni realitate, chiar dacă nu se va întâmpla imediat”, mai spune cercetătorul finlandez.

Cine sunt oamenii din orașele viitorului?

Dacă vorbim despre cum vor arăta orașele viitorului, nu putem să nu ne întrebăm și cine vor fi cetățenii viitorului. Dacă în ultimii ani am auzit din ce în ce mai des că oamenii sunt cea mai importantă resursă pe care o avem la dispoziţie, cu siguranţă este timpul să învăţăm cum să prelucrăm această resursă. Nativii digitali trebuie „extraşi” din zona tehnologiei „de duzină” şi duşi către zona de tehnologie ce are potenţialul de a schimba lumea. Cum facem asta? Este necesar un întreg ecosistem şi abordări prin care să ne asigurăm că nu ajungem să îi alungăm.

De mai bine de patru ani deja, Academy+Plus reprezintă una dintre pepinierele de nativi digitali pregătiţi cu adevărat pentru piaţa forţei de muncă. Să fii nativ digital nu vine cu garanţia că eşti un geniu al programării, spune Bogdan Herea, fondatorul Academy+Plus. Pentru el, nativii digitali reprezintă poţiunea aproape magică cu care IT poate să-şi ia avântul mult aşteptat, dar şi o provocare de ordin managerial. Spre deosebire de generaţia Millennials, nativii digitali sunt mai productivi, însă viteza lor poate avea şi părţi mai puţin bune: unii vor avea tendinţa să încerce să ardă etape, alţii vor fi greu de integrat într-o companie cu reprezentanţi ai mai multor generaţii sau unii, pur şi simplu, îşi vor lua zborul la prima problemă, bazându-se în mod corect pe faptul că într-un alt loc vor fi mai bine înţeleşi şi apreciaţi. Pentru ei, spune Bogdan Herea, nu mai există patriotism, ţară sau ataşament faţă de un loc. Pentru ei lumea este un simplu câmp de joacă, iar orașele care nu țin pasul cu nevoile lor trebuie să se gândească bine la o schimbare. Asta pentru că, la cum arată lucrurile, generația nativilor digitali nu va aștepta lucruri pe care deja le găsește în altă parte.

Bogdan Herea, fondatorul Academy+Plus

„În momentul de față, pentru ei, nu mai există societatea românească. Ei nu mai fac parte din ea. Ei sunt parte a populaţiei globale şi, dacă le plac jocurile pe calculator, vor face parte din comunitatea mondială a celor care joacă jocuri pe calculator. O să aibă acolo prieteni, o să fie în echipe, o să vorbească engleză toţi şi cam aşa vor sta lucrurile. Pentru ei, statul nu mai există. Eşti complet conectat şi mobil, iar asta înseamnă că poţi merge şi poţi lucra unde şi de unde vrei. Sunt oameni foarte independenţi chiar şi de familie. Nu mai au probleme cu a pleca în altă ţară, oricât de îndepărtată. Ei ştiu ce pot face, UBER-ul e la fel peste tot şi nu mai au probleme. Trebuie însă ca şi statul să aibă această perspectivă şi să privească spre exterior. Ar trebui să ne uităm la nivel global după nativii digitali şi să încercăm să îi atragem aici, pentru că poţi face asta. Ei, când ajung într-un loc, se uită la calitatea vieţii, dar sunt mai locali: adică atunci când vin, vin în Cluj-Napoca, nu vin în România. Pentru ei asta contează. Pentru ei, atâta timp cât pot circula liber şi pot să lucreze, ce face administraţia unei ţări nu mai contează. Noi, ca societate însă, nu cred că suntem pregătiţi pentru ei. La niciun nivel. Toate lucrurile cu vechime trebuie transformate şi pentru că nu ne schimbăm suficient de repede, riscăm să îi pierdem. Ei nu ne vor aştepta.  Ei nu vor sta să facă eforturi pentru a se face înţeleşi, ci vor pleca acolo unde sunt deja aşteptaţi cu braţele deschise”, explică Bogdan Herea.

Viitorul digital are așadar noroc. Din spate vine cu multă forță și determinare generația nativilor digitali, astfel că potrivirea este asigurată. Însă orașul viitorului trebuie să fie al tuturor, așa cum au descoperit specialiștii din Amsterdam. Când uiți categorii sociale nu faci decât să construiești ceva ce pare a fi un oraș al viitorului, în care însă se regăsesc greșelile trecutului. Iar ca să nu fie nimeni uitat, exemplul dat de capitala Finalndei este cât se poate de util: nevoia de a avea trebuie să se transforme în dorința de a împărți, în special atunci când vine vorba despre transport. Iar transportul în comun pare, în mod logic, soluția viitorului.

 

 

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

one × 4 =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te