Pentru sănătate există un singur tratament şi este digital

Sănătatea digitală sau eHealth este un sector într-o expansiune fantastică în ultimii şase ani. Anul trecut a adus investiţii record, iar cifrele din primul semestru al acestui an arată că apetitul este în ascensiune (vezi rapoartele Rock Health şi Startup Health).


Distribuie articolul

Sănătatea digitală, astăzi, se întinde o plajă foarte mare: telemedicină, realitate virtuală şi augmentată, wearables (insideables, hearables, textile sensibile, tatuaje şi piele inteligentă), intervenţii şi terapii digitale, robotică, genomică, inteligenţă artificială… Vorbim despre soluţii care acoperă… totul – de la starea de bine sau starea de mai bine (wellness şi enhanced health), până la managementul afecţiunilor, monitorizare la distanţă, diagnosticare automată, tratamente, cercetare). Tot aici intră şi comunităţile de pacienţi, care au „stârnit” şi stimulat democratizarea digitală din sănătate.

Sistemele informatice naţionale din sănătate culeg cantităţi uriaşe de date cu care nu facem (aproape) nimic. Aceste date pot fi şi trebuie
să fie o resursă de reinventare a sănătăţii

Nu doar investiţiile continuă să fie foarte mari, ci şi evoluţia tehnologică şi diversitatea soluţiilor sunt extraordinare, in unele cazuri, fabuloase. Am să dau aici doar trei exemple recente:

* Pe platforma Helix, destinată genomicii, există o companie Dot One care tipăreşte secvenţa ADN unică a persoanei (o parte foarte mică din întregul genom) pe o eşarfă, la alegerea clientului. Acesta este un exemplu la limita eticii şi siguranţei datelor personale, dar care ilustrează tendinţa de consumism din sănătate.

* FDA (Administraţia Medicamentelor şi Alimentelor, SUA) tocmai a aprobat o soluţie, IDx-DR, de inteligenţă artificială de diagnosticare a retinopatiei în cazul pacienţilor cu diabet.

* Compania Twist Bioscience se declară competitoare Intel pentru că oferă soluţii de stocare de date în coduri sintetice de ADN.

Acest ultim exemplu îmi place foarte mult, pentru că ilustrează perfect ceea ce spunea Steve Jobs, citatul cu care am început. Suntem abia la începutul unei ere excepţionale deopotrivă pentru tehnologie şi sănătate.

Dacă vorbim despre digitalizare în sănătate, ca sistem, nu este un subiect nou. Eforturi constante sunt făcute din anii ’70, mai ales în radiologie, dar şi în telemedicină (de ex. în Statele Unite, Norvegia). Iar din anii ’90, odată cu digitalizarea multor sectoare şi dublat de curentul managerial din sănătate şi accentuarea consumisului, au existat numeroase încercări de digitalizare şi în sănătate, preponderent pe administrativ. Dar, în sănătate, multe soluţii au cauzat nemulţumiri, adopţie scăzută, unele au eşuat total sau parţial (i.e. iniţiative naţionale din Marea Britanie, Franţa, Germania sau Australia). În timp, din aceste eşecuri s-a învăţat, Prima lecţie fiind că sănătatea nu este business as usual. Este cel mai reglementat sector, cu bariere de intrare foarte mari, cu personal specializat, fragmentat, cu asimetrie de cunoştinţe. Altă lecţie este că implicarea profesioniştilor în sănătate şi a pacienţilor este… vitală. În România, din păcate, nu am înţeles încă aceste aspecte de fond.

Uniunea Europeană consideră încă din 2008 eHealth ca fiind răspunsul nu doar la prognozele demografice şi provocările specifice date de modificările acestea în sănătate, ci şi ca o zonă strategică, de dezvoltare economică. Într-adevăr, din 2012 asistăm la o explozie de soluţii digitale în sănătate. Explicaţiile nu stau doar în diseminarea telefoanelor smart, accesul facil la tehnologie, evoluţia fantastică a senzorilor, capacităţii de stocare şi transmisie de date, dar mai ales în ceea ce numim „democratizarea” sănătăţii. În sănătate, avem de-a face nu doar cu o revoluţie digitală, ci cu o schimbare profundă, culturală, de complexitate fantastică.

În opinia mea, de anul trecut, vorbim de sănătate digitală, eHealth, în mod artificial. Putem să vorbim despre sănătate, pur si simplu. De ce? Pentru că cei mai importanţi actori s-au activat: furnizorii de servicii medicale, asiguratorii şi farma – în unele ţări avem chiar huburi de inovaţie digitală asociate centrelor medicale (SUA, Olanda); Roche a achiziţionat anul trecut o companie eHealth fondată de un pacient cu diabet. Bayer prin ramura Grants4Apps, de asemenea, este din ce în ce mai prezent în întreaga lume; apar modele de asigurare centrate pe sănătate si prevenţie, nu pe boală (de ex. Omada Health).

Chiar în România vedem această activare. Companiile farma sunt din ce mai preocupate de digital, iar Johnson & Johnson a iniţiat cel mai mare hackathon în sănătate din Europa Centrală şi de Est toamna trecută. Furnizorii de servicii de sănătate, deja bine ancoraţi în digital, mai ales cei din mediul privat, sunt interesaţi şi de telemedicină, robotică… Chiar decidenţii, în acest an, au făcut paşi timizi şi insuficienţi de de-reglementare a telemedicinei.

Sistemele de sănătate din multe ţări au realizat câteva aspecte fundamentale:

– nu sunt sustenabile în faţa modificărilor demografice (speranţa de viaţă creşte, din ce în ce mai multe boli cronice şi comorbidităţi)

– multe probleme de sănătate publică sunt transfrontaliere (de ex. tuberculoza, epidemiile, rezistenţa la antibiotice)

– trebuie să inoveze din interior şi exterior în acelaşi timp (să devină organizaţii ambidextre, în limbaj managerial).

Altfel spus, au realizat că, dacă nu se reformează, nu inovează, vor fi copleşite.

Ultimul dintre aspectele enumerate mai sus merită atenţie specială, pentru că deţine cheia reinventării sistemelor de sănătate – schimbarea culturală mediată de digital. Soluţiile inovatoare de succes sunt cocreate şi se bazează pe dovezi (evidence) pentru beneficii financiare, eficienţă în mediul clinic sau în prevenţie.

În Europa, avem multe sisteme de sănătate, combinaţii diverse public – privat, modele de asigurare variate, populaţii mai bine servite decât altele, variabilitate în legislaţie sau în nevoi, stadii de digitalizare foarte diferite… Cu toate acestea, în UE se continuă eforturile de stimulare a inovaţiei în sănătate iniţiate în 2008 şi direcţia clară este formarea unei pieţe digitale unice şi în sănătate. A se vedea Declaraţia pentru o Societate în Sănătate Digitală, făcută recent de Estonia, care a provocat deja un acord între mai multe ţări de partajare a datelor de sănătate. Din 2018, Estonia, Portugalia, Croaţia, Suedia şi Finlanda vor începe deja schimbul de reţete electronice (sursa Comisia Europeană – https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cross-border-digital-prescription-and-patient-data-exchange-are-taking). Astfel, 2018 reprezintă un an foarte important în istoria sănătăţii.

De asemenea, foarte recent s-a semnat acordul de colaborare în domeniul inteligenţei artificiale între 24 de ţări din UE (din păcate România, Cipru şi Grecia nu au semnat încă). Iar în sănătate asistăm la un boom în inteligenţa artificială.

România, între extreme

Sistemul de sănătate din România este poziţionat ultimul din întreaga Europă, pentru al doilea an la rând, de Indexul European al Consumatorului din Sănătate – www.healthpowerhouse.com.

Paradoxal, România are un avans în digitalizarea sănătăţii la nivel naţional faţă de multe ţări din Europa: avem reţeta electronică încă din 2011, dosarul pacientului (DES). Sisteme digitale similare regăsim doar în câteva alte ţări, precum Finlanda, Estonia, Norvegia, parţial Danemarca. Astfel, avem o poziţie strategică bună, în ciuda faptului că sistemele nu sunt perfecte, există… şi sunt perfectibile.

Chiar valul „democratic” în sănătatea digitală este bine marcat în România de apariţia siteului ehealthromania (noiembrie 2015) şi a evenimentului iCEE.health (prima ediţie iunie 2016). Dar a început, desigur, mai devreme – Mira Rehab (reabilitare prin joc si tehnologie) şi SkinVision (aplicaţie de detectare a suspiciunii de cancer de piele) au apărut în 2011. Asociaţia de Sprijin pentru Diabet (2011) rulează un program de telemedicină pentru pacienţii pediatrici cu diabet de tip 1, iar ultima conferinţă transmisă live pe Facebook a avut mii de vizualizări.

În ultimii doi ani, sunt din ce în ce mai multe startupuri, care abordează o paletă variată: nutriţie (Wello), diagnosticare (Enty, Medicai), telemedicină (Medicai, Doclandia), consiliere (Atlas Help), reabilitare (Axxosuits), „tratament digital” (EyeSight), 3D bioprinting (Symme3D), educaţie parentală (DADAbaby), fluxul de date de sănătate prin blockchain (Livehelix)…

Avem şi multe soluţii dezvoltate local şi adoptate de furnizori de servicii de sănătate de companii excelente, precum Innovate IT, Inforworld (activă şi internaţional de mulţi ani) şi, sigur, multe altele.

Din zona clinică, dau două exemple – sistemul de telemedicină din secţia de terapie intensivă a Spitalului „Marie Curie” sau o soluţie de monitorizare a sarcinii din Maternitatea Filantropia (ambele din Bucureşti).

Am avut anul trecut şi prima operaţie transmisă live 360 de Medlife. Aceste operaţii live marchează un început de reconfigurare, democratizare a educaţiei medicale, care, după cum a menţionat primul chirurg care a transmis live o operaţie, nu s-a schimbat de un secol. Chirurgul Shafi Ahmed a fost prezent anul trecut la iCEE.health şi prezentarea sa este disponibilă pe www.iceeefest.com. O recomand.

În România, avem o problemă de inovaţie. Şi în sănătate

Nu putem avea solutii eficiente şi inovatoare dacă abordăm situaţiile din aceeaşi perspectivă.

De exemplu, avem soluţii integrate la nivel naţional, dar sunt duplicate prin hârtie; practic duplicăm procese. Suntem tributari unei gândiri birocratice excesive, depăşite.

Actorii instituţionali din sănătate trebuie să facă spaţiu pentru inovaţie de sus până jos. Pentru asta este nevoie de oameni noi, skilluri noi şi o cultură bazată pe performanţă şi incluziune. În Olanda, de anul trecut, a fost infiinţată o şcoală („şcoală”, nu agenţie, centru etc., pentru că toţi avem ceva de învăţat) naţională de inovaţie în sănătate, cu sprijin guvernamental, care reuneşte foarte mulţi actori, inclusiv pacienţi şi mediul antreprenorial. În multe ţări, există demult departamente de tehnologie în cadrul agenţiilor şi ministerelor din sănătate.

De asemenea, nu putem să avem integrare IT dacă nu înţelegem interoperabilitatea, standardele, nu avem politici de health IT.

Sistemele informatice naţionale din sănătate culeg cantităţi uriaşe de date cu care nu facem (aproape) nimic. Aceste date pot fi şi trebuie să fie o resursă de reinventare a sănătăţii. Multe state şi-ar dori să le aibă şi fac eforturi foarte mari în această direcţie. Noi nu generăm nici registre de pacienţi cu diverse afecţiuni incluse în programe naţionale. Datele pot fi folosite pentru a dezvolta politici publice bazate pe dovezi, pentru a lua măsuri în timp real, când şi unde sunt necesare. Să luăm exemplul epidemiei de rujeolă. Dacă am folosi inteligent aceste date, am putea să identificăm zone problematice, să facem intervenţii ţintite. Nu doar în cazul unor epidemii, ci în multe alte aspecte care ţin de sănătate publică sau de probleme sociale, precum problema sarcinilor la adolescente…

Datele din sănătate sunt un izvor de inovaţie şi cercetare. Pe lângă faptul că pot fi baza eficientizării sistemului şi o sursă de stimulare economică, de reţinere a talentului şi resursei umane din mai multe domenii, simultan.

Oportunităţile pe care le-am putea avea utilizând aceste date le-am abordat în cadrul evenimentului „Aplicarea Regulamentului European privind Datele cu Caracter Personal în Sănătate”, cu participare din ministerele de sănătate din Estonia şi Olanda, ţări cu un avans formidabil în digitalizare şi inovaţie în acest domeniu. Vom relua acest subiect, precum şi pe cel al interoperabilităţii şi în cadrul iCEE.health, pentru că sunt de o importanţă extraordinară.

Efecte sistemice ale inovaţiei în sănătate în România vor fi posibile când soluţiile din zona antreprenorială vor fi asimilate şi stimulate. Pentru că multe startupuri… emigrează, fără să aibă şansa să contribuie local. Mă gândesc acum şi la schimbările de optică pe care alţi actori vor fi… nevoiţi să le facă: farma, furnizori de servicii medicale. Mai cu seamă ultimii, pentru că spitalele viitorului vor fi clădite din clickuri şi cărămizi.

În România avem nu doar resurse IT de invidiat, dar şi resurse excepţionale în personalul medical, ca idei şi talent tehnic. Sper să avem curând jobul CIO (Chief Innovation Officer) în toate spitatele, şi, de ce nu, centre de inovaţie medicală afiliate centrelor medicale şi academice.

Mediul antreprenorial în sănătate, pe langă cele menţionate mai sus, are nevoie în continuare de coagulare, conectare la cel internaţional, crearea de punţi pentru finanţări publice şi private, este nevoie de know-how, know-who şi know-what (sănătatea nu este business as usual).

Dar, de departe, cea mai importantă este colaborarea. Putem vorbi în general de un deficit cultural în acest sens în mediul antreprenoriatul din România. Dar, în inovaţia în sănătate, co-crearea este lifeline.

Pe lângă nevoia de maturizare a antreprenorilor, avem nevoie şi de fonduri, preferabil, smart money – finanţări care să aibă un nivel de înţelegere a acestei pieţe foarte complexe, în mare viteză şi cu cicluri de dezvoltare specifice.

Avem nevoie de acces la date, de colaborare cu furnizorii de servicii, facultăţi de medicină, firme farma, IT&C şi de dispozitive medicale, dar şi de colaborare cu autorităţi, de creştere a investiţiilor în cercetare. Sunt transformări pe care va trebui să le ardem rapid, să construim culoare de inovaţie pe orizontală şi verticală.

În direcţia asta, suntem bucuroşi să contribuim cu ceea ce facem la iCEE.health. Contribuţie care a fost recent recunoscută prin includerea mea în comunitatea HIMSS Future50, susţinută de IBM Watson Health.

„HIMSS Europe Future50 este reprezentată de cei la care trebuie să fim atenţi pentru a inţelege viitorul sănătaţii astăzi. Ei influenţează potenţialul sănătăţii digitale de a îmbunătăţi sistemele de sănătate pentru toţi.”

Desigur, sună foarte bine şi mă bucură, dar este un rezultat de echipă şi o responsabilitate pe care o am şi o avem să putem valoriza această platformă pentru România. În plus, ce facem la iCEE.health este deja un sport de echipă… naţională şi multinaţională.

La iCEE.health, pe lângă accesul la ce este mai nou în sănătatea digitală, oportunităţi de networking, speakeri şi companii internaţionale fantastice… aducem şi programe pentru antreprenori în sănătate digitală (Lean Startup Academy livrat de eHealth Hub), de anul acesta şi workshopuri şi masterclass-uri pentru toţi actorii din sănătate. De anul trecut, iCEE.health este afiliat etosului „Everyone Included” conceput la Stanford Medicine X (Stanford, US) şi ne vom alătura declaraţiei Patients Included, a cărei cosemnatar sunt, născute în Europa, iniţiate de Lucien Engelen (REshape Center, Olanda).

Creştem în fiecare an numărul parteneriatelor internaţionale şi naţionale, tocmai pentru a încuraja formarea acelor coridoare de inovaţie şi colaborare.

Negreşit, în fiecare an, avem sesiuni dedicate sistemului de sănătate românesc.

„În calitate de medic pot spune despre această sesiune că a fost una dintre cele mai interesante de acest gen. Pe lângă calitatea speakerilor şi a celor prezenţi, au fost subiecte de discuţie actuale, cu un posibil impact social major. Unul dintre sentimentele care mă leagă de acest eveniment a fost dorinţa de a avea mult mai des ocazia de a putea vorbi şi gândi împreună pentru un posibil viitor îmbunătăţit, alături de oameni ce au dovedit şi dovedesc că se poate face performanţă şi la noi în ţară, cu multă muncă, dar în egală masură, cu mult bun-simţ” (Edis Mustafa, despre iCEE.health 2017).

Închid acest articol cu un citat din William Gibson, asa cum am deschis unul dintre primele articole pe care le-am scris despre sănătatea digitală, în februarie 2015 – „Viitorul este aici, doar nu este distribuit uniform”. Fac asta, pentru că vreau să subliniez, cum am facut şi în acel articol, că este foarte uşor să fim „distraşi” de avansul tehnologic de la un fapt esenţial: în sănătate, orice soluţie trebuie să servească pacienţii şi profesioniştii din sănătate sau relaţia dintre aceştia.

Dar şi pentru că iCEE.health este foarte aproape, pe 14 iunie, la Bucureşti. Dacă nu mă credeţi, vă aştept să vă convingeţi.

 

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te