„Pericolul terorismului nuclear este real şi nu s-a diminuat”

Un interviu cu ambasadorul Cornel Feruţă, coordonator-şef al AIEA, realizat de Caius Chiorean


Distribuie articolul

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, o organizaţie cu o vechime de 57 de ani, a intrat în prim-planul atenţiei internaţionale în 2003, când concluziile sale l-au descumpănit pe preşedintele George Bush jr. în zorii declanşării celui de al doilea război din Golf. Inspectorii agenţiei aflaţi în Irak au dezvăluit faptul că Saddam Husein nu dispunea de un program nuclear militar şi nici de arme de distrugere în masă, în pofida a ceea ce afirmase administraţia americană pentru a legitima invazia. Agenţia a primit pentru profesionalismul şi obiectivitatea cu care a tratat dosarul irakian premiul Nobel pentru Pace. Un deceniu mai târziu, agenţia a avut un rol crucial în negocierea şi parafarea acordului prin care Iranul a suspendat programul nuclear militar cu jumătate de an înainte ca acesta să fie funcţional. Mai puţin cunoscut despre această agenţie, “câinele de pază” al energiei nucleare la nivel global, este că una din cele mai înalte funcţii din ierarhie este deţinută de un român. Din 2013, ambasadorul Cornel Feruţă este coordonator-şef în cadrul AIEA, cea mai înaltă poziţie ocupată de un diplomat român într-o structură a ONU. Pe plan intern, coordonatorul-şef asigură coerenţa între departamentele AIEA şi comunicarea între cei şase directori general adjuncţi. Pe plan extern, Cornel Feruţă coordonează relaţiile agenţiei cu structuri precum UE, NATO şi ONU, desfăşurându-şi activitatea într-un context internaţional imprevizibil marcat de ameninţarea folosirii capabilităţilor nucleare în scop de război pentru prima oară de la încheierea ultimului război mondial. Să menţionăm că, în afara misiunii sale preventive şi de elaborare a standardelor de securitate nucleară, AIEA a devenit în timp un furnizor de know-how, asistând ţările în curs de dezvoltare în utilizarea paşnică a energiei atomice şi promovând beneficiile atomului pentru industrie, agricultură şi medicină.

Cornel Feruţă a fost foarte implicat în negocierea acordului cu Iranul

SINTEZA: Excelenţa Voastră, domnule ambasador Cornel Feruţă, în Agenția Internațională pentru Energie Atomică lucrează peste 20 de experți români, atât diplomați cât şi specialiști în domeniul nuclear. Din septembrie 2013, aţi fost desemnat de Directorul General al Agenției în funcția de coordonator-şef al AIEA. Domnule ambasador, puteţi să ne explicaţi în ce constă activitatea agenţiei şi care este contribuţia României, ca vechi membru, la consolidarea autorităţii acesteia?

CORNEL FERUŢĂ-AIEA: este o organizaţie cu istorie bogată în sistemul Naţiunilor Unite. În cei 60 de ani de existenţă, s-a consacrat drept forumul mondial pentru cooperare ştiinţifică şi tehnică în domeniul nuclear. Activităţile sale facilitează utilizarea paşnică şi sigură a ştiinţei şi tehnologiei nucleare, motiv pentru care contribuţia sa la pacea şi securitatea internaţională este substanţială.

România este un membru important al AIEA, membru fondator, istoria cercetării nucleare din ţară fiind sincronizată cu evoluţiile din cadrul Agenţiei. În acelaşi timp în care AIEA a aniversat 60 de ani de existenţă, România a marcat 60 de ani de cercetare nucleară, evenimentul organizat cu acea ocazie la sediul Agenţiei revelând amploarea şi ambiţia programului românesc. Este ceea ce a permis ulterior dezvoltarea programului nuclear naţional. Ştiu că este deja evident, dar îmi asum riscul de a spune că un asemenea program se dezvoltă în timp, uneori mai multe decenii, necesită multe faze de pregătire şi presupune elaborarea unei întregi infrastructuri ştiinţifice, tehnologice şi educaţionale. România se numără printre cele 30 de ţări din lume care au dezvoltat şi menţin programe nucleare. Este şi o mare responsabilitate, pentru că programul trebuie să fie sigur, dar confirmă rolul ţării în domeniul nuclear.

Acordul nuclear iranian a fost o realizare remarcabilă pentru diplomația europeană, dar, peste Ocean, noua administraţie a SUA este reticentă în privinţa respectării lui. Cum se poziţionează AIEA în ceea ce apare o diferenţă de abordare a dosarului iranian de către aliaţii transatlantici UE şi SUA?

Rolul AIEA este de a verifica şi monitoriza implementarea de către Iran a angajamentelor nucleare asumate prin JCPOA. Îndeplinim acest rol la solicitarea Consiliului de Securitate ONU şi al Consiliului Guvernatorilor AIEA. Aspectele legate de interpretarea anumitor prevederi ale acordului le lăsăm pe seama E3+3. Dar, din punct de vedere al activităţii de verificare şi aplicare a acordului de garanţii în Iran – domenii în care AIEA are responsabilităţi peste tot în lume – putem spune fără tăgadă că JCPOA reprezintă un câştig net.

Datorită acordului avem mai mult acces la situri şi informaţii în Iran, în parte şi pentru că Iran implementează acum un foarte puternic mecanism de verificare cunoscut drept Protocolul Adiţional, dar şi datorită măsurilor suplimentare de transparenţă agreate prin JCPOA. În acelaşi timp, în baza acordului, Iranul a redus capacitatea programului său nuclear. Inspectorii Agenţiei se află pe teren în Iran în fiecare zi a anului, şi ei observă că Iran îşi îndeplineşte angajamentele nucleare.

JCPOA este un acord diplomatic important, la care AIEA a contribuit cu expertiza tehnică şi îndelungata sa experienţă în aspecte legate de verificare. Ca organizaţie imparţială care îşi îndeplineşte mandatul într-o manieră obiectivă şi nepolitizată, Agenţia se bucură de încrederea comunităţii internaţionale. A fost un drum lung de când AIEA a început să abordeze dosarul nuclear iranian în 2003. De 18 luni deja, Agenţia sprijină implementarea JCPOA şi va continua să facă acelaşi lucru într-un mod profesionist. În acest efort, ne bazăm pe observaţiile inspectorilor noştri, dar şi pe echipamente şi tehnologii avansate, precum monitorizarea on-line a procesului de îmbogăţire sau sigilii electronice care nu pot fi deteriorate şi care comunică în timp real stadiul lor inspectorilor noştri.

În 2016, AIEA a oferit echipamente de detectare a radiaţiilor şi asistenţă pentru Jocurile Olimpice şi Paralimpice de la Rio de Janeiro

Inspectorii AIEA nu au mai primit permisiunea să inspecteze facilităţile nucleare ale Coreei de Nord, stat care ameninţă să atace nuclear statele învecinate. Cum vedeţi evoluţiile din Peninsula Coreeană şi cum se implică agenţia în soluţionarea conflictului?

În primul rând, organizaţia noastră este foarte preocupată de activităţile nucleare ale Coreei de Nord. Până acum a efectuat cinci teste nucleare, inclusiv două anul trecut. Orice nou test al Coreei de Nord este o violare clară a rezoluţiilor Consiliului de Securitate. În plus, continuă să lanseze rachete, deja câteva în acest an. Într-adevăr, Coreea de Nord a cerut inspectorilor noştri să părăsească ţara în 2009. Sunt foarte dificil de monitorizat activităţile în domeniu fără o prezenţă pe teren. Dar continuăm să monitorizăm activităţile nord-coreene relevante, inclusiv la Yongbyon, cu ajutorul imaginilor din satelit. De asemenea, studiem surse publice şi date privind schimburi comerciale. Prin activităţile Agenţiei, avem indicii ale continuării activităţilor nucleare în Coreea de Nord, aşa cum a declarat şi Phenian. Din păcate, fără acces direct în Coreea de Nord, nu putem confirma statutul operaţional ale facilităţilor nucleare sau natura şi obiectivul activităţilor observate. AIEA a cerut în repetate rânduri Coreei de Nord să îşi îndeplinească în totalitate obligaţiile care decurg din rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate, să coopereze cu Agenţia în implementarea acordului de garanţii şi să rezolve toate aspectele pendinte.

Este poate util de ştiut că inspectorii IAEA sunt gata să se întoarcă în Coreea de Nord într-un termen scurt, dacă evoluţiile politice favorizează o asemenea acţiune. La nivelul agenţiei ne menţinem capabilităţile şi capacitatea de a reveni în Coreea de Nord, continuăm să colectăm şi evaluăm informaţii relevante, pregătim echipamente, ne pregătim în permanenţă inspectorii şi alţi experţi.

Ameninţarea unui act de terorism nuclear apare drept cel mai negru coşmar al lumii civilizate. Cum sunt evaluate riscurile producerii unui asemenea atac la nivelul conducerii agenţiei şi cum sunt ele prevenite sau combătute?

Luăm acest lucru foarte în serios. De aceea, am intensificat eforturile AIEA de a sprijini statele membre pentru a consolida securitatea nucleară peste tot în lume. Vom continua să facem acest lucru şi cooperarea cu fiecare stat în parte este esenţială. Orice verigă slabă este speculată şi pune în pericol întregul mecanism dezvoltat la nivel internaţional. Nu trebuie să subestimăm: pericolul terorismului nuclear este real şi nu s-a diminuat. Faptul că nu a avut loc un atac major care să implice material nuclear sau radioactiv nu trebuie să ne slăbească vigilenţa.

Din cauza posibilelor consecinţe catastrofale, obiectivul de a ne asigura că material nuclear nu va ajunge pe mâini greşite este o prioritate pentru toate ţările. Deşi securitatea nucleară este o responsabilitate naţională, AIEA  asistă la cerere statele membre şi le sprijină în formularea unui răspuns global la această ameninţare. O coordonare clară în cadrul comunităţii internaţionale este foarte importantă. AIEA este platforma globală prin care statele cooperează în vederea minimizării riscului ca material nuclear sau radioactiv să poată fi folosit într-un atac. Agenţia oferă asistenţă practică, expertiză, echipamente şi training. Numai în ultimii şase ani, am pregătit 10.000 poliţişti, poliţişti de frontieră şi alţi oficiali pentru a detecta şi preveni contrabanda cu material nuclear şi radioactiv. În aceeaşi perioadă, am oferit statelor membre peste 3.000 instrumente pentru detectarea unor asemenea materiale. Spre exemplu, anul trecut am oferit echipamente de detectare a radiaţiilor şi asistenţă pentru Jocurile Olimpice şi Paralimpice de la Rio de Janeiro. În general, AIEA a oferit sprijin similar pentru cele mai multe dintre competiţiile sportive majore din lume, inclusiv campionate de fotbal la nivel continental sau mondial.

Programele nucleare civile sunt astăzi un subiect controversat: sunt riscante, pot ascunde intenţii de producere a focoaselor nucleare sau a bombelor murdare. Cum vedeţi dumneavoastră viitorul producerii energiei în centrale nucleare în condiţiile în care tot mai multe ţări ieşite din subdezvoltare vor să urmeze această cale curată şi relativ ieftină ca să-şi susţină creşterea economică?

Energia nucleară este una din tehnologiile de producere a electricităţii cu cele mai reduse emisii de dioxid de carbon. Multe state mizează pe energia nucleară pentru a-şi asigura resurse durabile de energie şi în acelaşi timp pentru a reduce emisiile de gaze. Estimările AIEA arată ca energia nucleară va continua să crească în următoarele decenii.

Dar decizia dezvoltării sau utilizării energiei nucleare aparţine fiecărei ţări. AIEA nu influenţează aceste decizii, însă putem oferi asistenţă pentru a le sprijini în dezvoltarea energiei nucleare într-un mod sigur, paşnic şi durabil. În momentul de faţă, operează 449 de reactoare nucleare în 30 de ţări, inclusiv în România. Un număr aproape similar de ţări analizează opţiunea energiei nucleare sau deja au început procesul de construcţie.

De la accidentul de la Fukushima s-a realizat mult pentru consolidarea siguranţei nucleare în lume iar aceste eforturi continuă. Siguranţa nucleară este, de asemenea, responsabilitate naţională, dar AIEA serveşte drept forum pentru cooperare internaţională în acest domeniu. Avem un rol vital în a încuraja statele să împărtăşească propriile experienţe şi cele mai bune practici. În ultimii şase ani, siguranţa nucleară s-a îmbunătăţit peste tot în lume, iar nevoia menţinerii unei culturi de siguranţă solide este recunoscută universal. Planul AIEA pentru siguranţă nucleară, adoptat la scurt timp după accidentul de la Fukushima, a avut o contribuţie valoroasă la îmbunătăţirea răspunsului statelor. Ţările cu programe nucleare au luat măsuri viguroase pentru a reevalua toate aspectele legate de siguranţă şi pentru a aduce îmbunătăţiri, acolo unde era necesar.

AIEA susţine ţările mai puţin dezvoltate să implementeze programe naţionale de control în domeniul cancerului

Tehnologiile nucleare au aplicaţii pentru dezvoltare durabilă mai puţin cunoscute. Ne puteţi spune ceva despre contribuţia AIEA?

Mandatul AIEA este descris drept „Atomi pentru Pace şi Dezvoltare”, ceea ce demonstrează cum ştiinţa şi tehnologia nucleară ajută statele lumii să-şi îndeplinească obiectivele de dezvoltare. Prin aceste aplicaţii paşnice pot gestiona mai bine procese din agricultură, pot îmbunătăţi furnizarea de apă, proteja mările şi oceanele şi pot aborda provocările legate de schimbările climatice. Sunt obiective importante pentru agenţie. Spre exemplu, prin aplicaţii nucleare se poate controla rata de înmulţire a insectelor şi implicit combate boli care afectează oameni sau culturi de fructe sau legume. Activităţile AIEA în domeniul cancerului ocupa un loc important. Se estimează că, până în 2030, mai mult de 21 milioane de persoane vor fi diagnosticate cu cancer în fiecare an. Aproximativ 60% din toate cazurile noi de cancer vor fi înregistrate în statele în curs de dezvoltare. Din nefericire, multe asemenea ţări nu au echipament sau personal pregătit pentru a trata în mod eficient cancerul. În Africa există 28 ţări care nu au nicio maşină de radioterapie. La nivelul AIEA am dezvoltat un parteneriat foarte apropiat cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru a aborda aceste provocări. Am dezvoltat programe de sprijinire a statelor în radioterapie, medicina nucleară şi tehnologie imagistică.

Mai puţin cunoscut este că AIEA poate ajuta statele membre să abordeze urgenţe medicale. Spre exemplu, am ajutat statele din Africa pentru a reacţiona la virusul Ebola şi statele latino-americane pentru combaterea virusului Zika. Vă veţi întreba cum poate contribui AIEA – pe baza unei tehnici derivate din aplicaţii nucleare, timpul de diagnosticare s-a redus de la câteva zile la câteva ore. Or, este vorba de un timp preţios în combaterea şi tratarea unei maladii care se răspândeşte rapid.

AIEA are un rol unic în sistemul Naţiunilor Unite, deţinând 8 laboratoare de cercetare în domeniul nuclear, lângă Viena. Cu ajutorul lor sunt pregătiţi oameni de ştiinţă care sprijină cercetarea în domeniul sănătăţii şi nutriţiei. De asemenea, avem laboratoare şi la Monaco, a căror activitate se concentrează pe poluarea marină şi acidificarea oceanelor. Din 1958, mai mult de 48.000 oameni de ştiinţă şi specialişti au beneficiat de sprijinul infrastructurii de cercetare oferite de agenţie.

 

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

18 − fifteen =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te