Portret robot pentru un președinte al oamenilor

Daca unii, aproape 40% dintre români, îl doresc pe Ceaușescu Președinte, te poți intreba firesc cât de actuală este discuția despre un model dezirabil pentru această funcție. Răspunsul este greu de dat chiar dacă avem în fiecare zi contacte cu mii de subiecți care ne răspund celor mai variate întrebări despre cum ar trebui să arate președintele și ce așteaptă oamenii de la el


Oamenii se pronunță ușor asupra unor calități sau defecte, dar când le ceri să le asocieze cu oameni o fac cu greu sau chiar ai senzația că au uitat de criterii. De fapt, se pronunță tot pe bază de similaritate sau de simpatii. De cele mai multe ori, odiseea alegerii președintelui este pentru cei mai mulți o fugă spre antimodele sau o încercare de a fugi de modelul real pe care individul l-a votat cu 4 sau 5 ani în urmă. Iliescu a fost preferat pentru a asigura liniștea în primul mandat zbuciumat al unei tranziții prin tunelul luminiței căutate. A fost respins apoi pentru o alternativa de dreapta care promitea o armată de 25 de mii de specialiști care urmau să ne scoată din case sărăcia și comunismul din suflete. Dupa 4 ani de certuri pentru căutarea drumului, speriați de extremismul unui escroc cu aspect de psihopat, Iliescu a redevenit omul pelerină pentru ploaia care urma să vină. Când Iliescu și-a terminat cele 3 mandate, numărate ca și două, cu 240 de mii mai mulți români decât cei care au votat continuitatea au ales un președinte jucător, degrabă calcător peste obiceiuri și linistea de până atunci. L-au ales și după cinci ani zbuciumați pe principiul că nu terminase ce a început, dar dupa doar 2 ani l-au coborât de pe piedestal undeva la sub 20%, supărați pentru ca a tăiat salarii și a impozitat pensii.

Model sau anti-model?

Jaques Atalli, un om care a stat decenii in biroul unor președinți spunea că un președinte nu este nici ministru, nici prim-ministru, ci trebuie să încarneze națiunea și, în primul rând, trebuie să dețină o grilă de lectură a evenimenteleor interne și externe. Ar mai trebui să fie creator de consens și să urmărească mereu ce urmă lasă el și evenimentele din istoria țării sale, să fie un caracter solid și să aibă o mare capacitate de muncă și, mai spunea intelectualul francez, trebuie să fie priceput la domeniul economic, educațional și finaciar.

Dar cum găsești toate aceste calități într-un singur om? Chiar dacă trebuie să întrupeze o întreagă națiune, omul care este președinte nu este ales prin teste de cultură sau inteligență, nu trece de comisii de validare morală sau prin jurii academice. Este propus de partide în care oamenii și-au pierdut de mult încrederea și promovat prin metode și tehnici care, de multe ori, manipulează, dezinformează opinia publică. Președintele pe care și-l doresc oamenii este mai degrabă un antimodel față de ce ofera fiecare președinte care a fost odată marea lor speranță.

Candidatul – un produs de marketing

Se cheltuie mulți bani pe publicitatea politica sau pe studii de marketing unde oamenii sunt testați asupra dorințelor lor manifeste sau nu, pentru ca mesajul candidaților să fie doar un ecou al cererii sociale. Candidații sunt umanizați la extrem și atent pregătiți să convingă cu orice preț și cât mai mulți oameni. Logica este ”a părea” și nu ” a fi”, iar discursurile scrise de meseriași în storytelling cu semne de regie la început de rând, semne care spun ”acum te uiți adânc în ochii oamenilor”, acum duceți mâna la inimă, ridicați ochii la cer invocând ajutorul Domnului. Cuvintele cheie care trebuie rostite cu ”voce hotărâtă” sau ”cu glas tremurat” sunt scrise cu majuscule sau însemnate cu roșu. De multe ori, candidatul este doar un ins aflat în mana unor sforari, specialiști în marketing politic, la partea de regie, sau oameni de afaceri, în cazul celor care aduc milioanele de euro pentru miile de hectare de afișe sau nesfârșitele chiolhanuri sau chermeze electorale, ori pentru clipurile publicitare.

Candidatul nu se prezintă pe sine acolo, ci reprezintă un brand, un proiect. Nu poate să vorbească întregii națiuni, ci este obligat să se ”adreseze” unor segmnente electorale targetate, candidatul este în sine un proiect, o investiție, un brand cauria i s-au atașat atribute și a fost conectat la o mașinărie de produs declarații pe bandă rulantă. Candidatul devine tot mai mult un produs electoral care citește de pe prompter și intră în contact doar cu analize de presa sau ”punctaje” făcute uneori de însi mai tâmpiți decât el, dar care au cărți de vizită pe care apar termeni complicați și greu de înțeles. În loc de comunicare, specialiștii îi aranjează discursuri pentru a seduce sau pentru a dilua respingerile emoționale ale publicurilor.

Ce spune publicul în studiile de marketing politic

În viziunea persoanelor cu drept de vot din România, cele mai importante calități pe care ar trebui să le aibă viitorul Președinte sunt inteligența (30%), apropierea de oameni (17%), patriotismul (16%), seriozitatea (10%) și diplomația (10%). Noul Președinte al României ar trebui, în viziunea altora, în primul rând, să fie iubit de oameni (4%), harnic (2%), european (2%) sau să impună respect (2%).

IRES. Președintele - studii de profiling, septembrie 2014. Eșantion: 940 de subiecți, reprezentativ pentru populația de peste 18 ani din România

IRES. Președintele – studii de profiling, septembrie 2014. Eșantion: 940 de subiecți, reprezentativ pentru populația de peste 18 ani din România

Bărbații își doresc în proporție mai ridicată un președinte inteligent, în timp ce femeile tind să valorizeze în proporție mai ridicată apropierea de oameni. De asemenea, seriozitatea este o calitate mai frecvent menționată de către respondente.

Tinerii menționează în măsură mai redusă inteligența drept o calitate dezirabilă pentru viitorul Președinte al României, menționând, însă, mai frecvent, patriotismul drept o calitate importantă în acest sens. Cu cât sunt mai educați, cu atât respondenții valorizează mai mult patriotismul președintelui și valorizează mai puțin apropierea sa de oameni. Inteligența, însă, este menționată în proporții similare.

Locuitorii din regiunea de Sud a țării își doresc ca viitorul Președinte al României să fie inteligent în proporție semnificativ mai ridicată decât cei din Transilvania, Banat sau Moldova, în timp ce pentru moldoveni este mai important patriotismul, iar pentru ardeleni diplomația.

Cum nu trebuie să fie președintele?

Atunci când vine vorba despre defectele de care nu ar trebui să dea dovadă conducătorul statului român, principalele mențiuni sunt corupția (59%), minciuna (20%) și lenea (6%). De asemenea, viitorul președinte nu ar trebui să fie sfidător (5%), necomunicativ (4%), certăreț (2%) sau autoritar (2%).

Corupția și minciuna sunt menționate de către persoanele de sex feminin în proporție mai ridicată drept defecte de care nu ar trebui să dea dovadă viitorul Președinte al României. Persoanele trecute de vârsta de 65 de ani par a fi mai tolerante în ceea ce privește corupția, dar nu și în ceea ce privește minciuna, defect pe care îl menționează mai frecvent decât o fac persoanele din alte categorii de vârstă. 7 din 10 respondenți cu studii superioare, pe de altă parte, aleg corupția, însă.

Ce trebuie să facă Președintele? Președintele visurilor noastre

Cele mai importante măsuri pe care ar trebui să le promoveze viitorul Președinte al României sunt crearea locurilor de muncă (32%) și creșterea economică (10%). Acestea sunt urmate de promovarea interesului național (6%), combaterea corupției (5%) și de reforma justiției (5%). Alte priorități ale statului român în viziunea respondenților sunt măsurile privind politica externă (4%), creșterea veniturilor (4%), reforma sistemului de învățământ (3%) și eliminarea conflictelor politice (3%).

Cu cât sunt mai tineri sau mai puțin educați, cu atât respondenții văd drept o prioritate crearea locurilor de muncă, în timp de persoanele mai în vârstă, precum și cele mai educate, consideră că sunt mai importante creșterea economică și reforma justiției în proporție mai ridicată. Rezidenții din Moldova sunt o altă categorie de populației în rândul căreia crearea locurilor de muncă este semnificativ mai importantă.

IRES. Președintele - studii de profiling, septembrie 2014. Eșantion: 940 de subiecți, reprezentativ pentru populația de peste 18 ani din România

IRES. Președintele – studii de profiling, septembrie 2014. Eșantion: 940 de subiecți, reprezentativ pentru populația de peste 18 ani din România

Președintele nu are atribute în acord cu dorintele noastre. Constituțía noastră nu îi dă asemenea prerogative, dar cei mai mulți dintre romani habar n-au de asta, de aceea președintele nostru trebuie să fie și un președinte al visurilor noastre.

Ce alte lucruri trebuie rezolvate de un singur om?

Cele mai importante probleme cu care se confruntă România în momentul de față, în viziunea persoanelor adulte cu drept de vot, sunt lipsa locurilor de muncă sau rata șomajului (20%), conducerea defectuoasă a țării (14%), precum și corupția (12%) și neînțelegerile dintre politicieni. Alte probleme importante în viziunea persoanelor intervievate sunt pensiile și salariile mici (5%), criza economică (4%), sistemul sanitar deficitar (4%), precum și nivelul scăzut de trai (3%). În timp ce bărbații sunt mai preocupați de modul în care este administrată țara în proporție mai ridicată decât femeile, acestea din urmă sunt mai preocupate de nivelul scăzut de trai sau de lipsa banilor.

Respondenții cu studii superioare sunt preocupați de probleme precum corupția, instabilitatea politică sau situația economică a țării în proporție semnificativ mai ridicată decât cei cu mai puține studii, în timp ce lipsa locurilor de muncă îi preocupă pe aceștia din urmă în proporție mai ridicată.

Starea precară a sănătății (20%), lipsa banilor (15%) și lipsa locurilor de muncă (12%) sunt problemele cu care se confruntă personal cei mai mulți dintre intervievați. Acestea sunt urmate de pensiile și salariile mici (11%), de îngrijorarea privind viitorul copiilor și al nepoților (3%) sau de nivelul scăzut de trai (3%).

SINTEZA # 9 ZOOM FINAL 17 octombrie.indd

IRES. Președintele – studii de profiling, septembrie 2014. Eșantion: 940 de subiecți, reprezentativ pentru populația de peste 18 ani din România

Femeile menționează problemele de sănătate, precum și cele financiare în proporție ușor mai ridicată decât bărbații, în timp ce, așa cum este de așteptat, cu cât sunt mai în vârstă, cu atât respondenții menționează în proporție mai ridicată probleme de sănătate, iar cu cât sunt mai tineri, cu atât menționează mai frecvent lipsa locurilor de muncă drept probleme care îi afectează personal.

Un președinte agent sub acoperire?

Printre multele bombe care se lansează în campanie, Președintele României a lansat și una conform căreia un candidat la alegeri este agent sub acoperire al unui serviciu secret.

Cu toate că majoritatea participanților la studiu sunt de părere că faptul că unul dintre candidați ar putea fi un ofițer sub acoperire este un lucru rău (53%), există și acei respondenți care îl văd drept un lucru bun (24%) sau drept unul neutru (10%).

Pentru majoritatea persoanelor intervievate, însă, calitatea unui candidat de a fi ofițer sub acoperire ar reprezenta un motiv pentru a nu-i acorda votul (64%). Mai mult, unul din doi intervievați declară că și-ar schimba decizia de a vota cu un anumit candidat dacă ar afla că acesta este ofițerul sub acoperire.

Președintele – un tip pe care l-ai cunoscut personal

Unul din zece participanți la sondaj declară că de-a lungul timpului a cunoscut personal cel puțin pe unul dintre candidații pentru alegerile prezidențiale din acest an. Candidatul cel mai des menționat de respondenții care declară acest lucru este Victor Ponta.

Aproximativ o treime dintre intervievați declară că ar fi interesați să întâlnească personal un candidat la aceste alegeri prezidențiale. Victor Ponta, Klaus Iohannis și Călin Popescu Tăriceanu sunt candidații pe care ar dori să îi cunoască personal cei mai mulți dintre aceștia.

Alegeri importante, dar informarea este subțire

Două treimi dintre persoanele intervievate sunt puțin sau deloc informate privind programele candidaților la aceste alegeri prezidențiale la începutul campaniei, în timp ce doar 5% dintre participanții la studiu spun că ar fi foarte bine informați, iar 27% că sunt destul de bine informați. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre aceștia declară că ar dori să afle mai multe detalii cu privire la programele acestora în cele ce urmează.

SINTEZA # 9 ZOOM FINAL 17 octombrie.indd

IRES. Președintele – studii de profiling, septembrie 2014. Eșantion: 940 de subiecți, reprezentativ pentru populația de peste 18 ani din România

O proporție redusă a persoanelor intervievate consideră că alegerile prezidențiale din acest an sunt puțin sau deloc importante (16%). În același timp, majoritatea spun că acestea sunt foarte importante (63%) sau destul de importante (20%). Tinerii sub 35 de ani, însă, consideră că alegerile prezidențiale din noiembrie sunt foarte importante în proporție semnificativ mai redusă decât cele trecute de această vârstă (37%), în timp ce în rândul persoanelor de peste 65 de ani proporția este de 80%. De asemenea, persoanele care locuiesc în mediul rural tind să considere alegerile drept foarte importante în măsură mai redusă, la fel și cele din Transilvania, Banat sau Moldova comparativ cu cele din Sudul țării.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

16 − sixteen =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te