Prieteni și dușmani. Un studiu IRES privind percepția relațiilor interetnice


Care sunt țările prietene ale României? Ungaria redevine marele dușman.

Țara pe care românii o consideră în cea mai mare proporție drept prietenă a României este Spania (88%), aceasta fiind urmată de Republica Moldova (85%), Italia (84%), Austria (82%) și SUA (80%). Cele care sunt văzute drept mai puțin prietenoase la adresa României sunt Franța (pe care 13% o consideră mai degrabă dușman, deși 78% o văd drept mai degrabă prieten), Marea Britanie (11% dușman vs. 75% prieten), Rusia (27% dușman vs. 50% prieten) și Ungaria (41% dușman vs. 43% prieten).

 

grafic_pag12-13

Percepții cu privire la națiunile europene

Cu cât sunt mai în vârstă sau mai puțin educați, cu atât respondenții tind să considere în măsură mai scăzută cum că Rusia ar fi mai degrabă dușman decât prieten României; atunci când vine vorba despre relațiile cu Ungaria, în schimb, cu cât respondenții sunt mai tineri, cu atât le evaluează mai pozitiv, în timp ce distribuirea conform școlarității rămâne valabilă. Respondenții din Transilvania și Banat tind să evalueze relațiile cu Ungaria într-o lumină mai pozitivă decât cei din Sudul țării și cei din Moldova. Relațiile României cu Germania sunt văzute drept prietenoase în proporții mai ridicate de către persoanele care nu au studii sau care au absolvit maxim 8 clase, precum și de persoanele din mediul rural, la fel și cele cu Marea Britanie. În general, cu cât sunt mai tineri sau mai educați, cu atât respondenții evaluează relațiile dintre România și alte țări drept mai degrabă de dușmănie.

Relațiile României cu Ungaria sunt văzute drept bune de către 56% dintre persoanele intervievate, cărora li se adaugă 1% care consideră că sunt foarte bune. Aceste relații sunt văzute drept proaste sau foarte proaste de către 31%, respectiv 8% dintre persoanele intervievate. Femeile tind să evalueze aceste relații mai pozitiv decât bărbații, la fel persoanele sub 50 de ani, comparativ cu cele trecute de această vârstă.

pag_14

Când vine vorba despre relațiile României cu alte țări ale Uniunii Europene, acestea sunt văzute drept bune de către 83% dintre intervievați, în timp ce 6% le văd drept foarte bune; în același timp 9% le evaluează drept proaste, iar 1% drept foarte proaste. Nu apar diferențe semnificative în percepția participanților la studiu în funcție de caracteristicile lor socio-demografice sau de mediul sau zona de rezidență.

RELAŢII INTERETNICE ÎN ROMÂNIA. Dușmanii se văd mai bine de departe?
Prieteni și dușmani

Prieteni și dușmani

Gândindu-se la relațiile din ultimii ani dintre români și maghiarii din România, 58% spun că acestea au fost bune, în timp ce 6% consideră că au fost foarte bune; cumulativ, 34% dintre intervievați ar spune că acestea au fost mai degrabă proaste sau foarte proaste. Femeile tind să vadă aceste relații într-o lumină pozitivă în proporție ușor mai ridicată decât bărbații, precum și persoanele cu vârste între 36 și 65 de ani comparativ cu cele mai tinere sau cu cele mai în vârstă. Cu cât sunt mai educați, cu atât respondenții dau un răspuns pozitiv în proporție mai ridicată la această întrebare. Respondenții din Transilvania și Banat evaluează relațiile dintre români și maghiarii din România drept foarte bune sau bune în cea mai ridicată măsură (72%), iar cei din Moldova în cea mai scăzută măsură (56%).

pag_15

Datele culese de IRES relevă o părere foarte bună a locuitorilor români despre maghiari. Astfel, 73% dintre cei care au participat la sondajul de opinie declară că au o părere bună sau foarte bună despre acest grup etnic. O părere proastă despre maghiari se reflectă în proporție mai mare în categoria persoanelor cu studii elementare (27,8%), decât în rândul absolvenților de studii medii (16,3%) și superioare (8,1%).

Ardelenii (69,7%), în general, declară în mai mare măsură decât locuitorii din zona de sud (59,6%) și Moldova (60,6%) că au o părere bună despre etnicii maghiari.

pag_17_01

O proporție semnificativă dintre participanții la studiu, 57%, declară că au vizitat Harghita sau Covasna din diferite motive: concediu (25%), vizite la prieteni și rude (12%), afaceri (7%) sau au fost doar în trecere (25%). În acest context, subiecții se declară interesați în foarte mare măsură de vizitarea celor două județe în scopuri turistice (82%). Din nou, tinerii manifestă o atitudine mai deschisă, 91% dintre cei între 18 și 35 de ani fiind interesați de a vizita Harghita sau Covasna, spre deosebire de alte categorii de vârstă, unde acest interes este mai puțin intens: 36-50 ani – 85,4%, 51-65 ani – 81%, peste 65 de ani – 64,6%. De asemenea, concomitent cu creșterea gradului de educație crește și interesul turistic pentru cele două județe cu populație majoritar maghiară.

Relațiile dintre românii și maghiarii din România sunt privite drept mai bune decât înainte de 1989 de către 32% dintre respondenți, respectiv mai proaste de către 38% dintre participanții la studiu. Proporții mult mai mari dintre tinerii între 18 și 35 de ani consideră că relațiile dintre cele două etnii sunt mai bune în prezent, decât cele din rândul persoanelor peste 65 de ani – 26,5%.

OBŢINEREA CETĂŢENIEI MAGHIARE DE CĂTRE ETNICII MAGHIARI DIN ROMÂNIA

Deși cei mai mulți dintre români, 52%, privesc obținerea dublei cetățenii de către maghiari cu ochi buni, o proporție însemnată a participanților la studiu dezaprobă această posibilitate pe care o au maghiarii din România (părere proastă+foarte proastă – 41%).

Părerile pozitive despre posibilitatea maghiarilor din România de a obține dublă cetățenie se reflectă mai intens în rândul tinerilor (18-35 ani – 57,6%), scăzând concomitent cu creșterea în vârstă a respondenților (36-50 ani – 42,8%, 61-56 ani – 41,2%, peste 65 de ani – 35,4%).

Regiunea în care locuiesc persoanele care au participat la studiu pare, de asemenea, să influențeze opinia publică în ceea ce privește deținerea dublei cetățenii de către maghiarii din România. Astfel, proporții mai mari dintre respondenții din sud și Dobrogea (33%), respectiv Moldova (34,3%) declară că au o părere proastă despre acest aspect decât transilvănenii și bănățenii (24,4%).

Gestul unor președinți de consilii județene din Transilvania de a cere cetățenia maghiară este profund dezaprobat de către români – 70%. Mai mult, majoritatea respondenților, 56%, consideră că aceștia își vor schimba atitudinea față de România după obținerea cetățeniei ungare.

pag_19

DISTANŢA SOCIALĂ DINTRE ROMÂNII ȘI MAGHIARII DIN ROMÂNIA. UDMR este privit ca și țap ispășitor

Per ansamblu, cifrele nu relevă atitudini ostile față de maghiari, majoritatea românilor fiind de acord să aibă colegi de muncă maghiari (85%), vecini maghiari (78%), prieteni maghiari (80%) și chiar membri ai familiei maghiari (71%). Românii sunt mai rezervați, însă, în ceea ce privește reprezentarea politică de către lideri maghiari (51% nu ar accepta să aibă reprezentanți politici maghiari).

Gradul de acceptare a unor colegi de muncă de etnie maghiară crește concomitent cu nivelul de educație astfel: fără școală-8 clase -69%, studii medii – 84,9%, studii superioare – 96,5%. De asemenea, tendința de acceptare a unor colegi de etnie maghiară se manifestă mai puternic în rândul orășenilor, dar și a locuitorilor din zona Ardealului.

Femeile, în măsură mai mare decât bărbații și persoanele cu studii superioare, în măsură mai mare decât cele cu un grad mai scăzut de educație declară că ar accepta să aibă reprezentanți politici maghiari.

Români și maghiari

Români și maghiari

Acceptarea unor vecini maghiari se manifestă mai puternic în rândul persoanelor cu studii superioare (91,9%), a celor care locuiesc în orașe (84%) și a celor care locuiesc în zona Transilvaniei și a Banatului (89,6%).

Prietenia cu etnicii maghiari este proporție mai mare acceptată de către respondenții cu studii superioare, locuitorii din mediul urban și locuitorii din Transilvania și Banat.

50% dintre participanții la studiu consideră că rolul UDMR în politica românească este unul negativ, și doar 39% că acesta este unul pozitiv. Tinerii cu vârste până în 35 de ani declară în proporție de 41,6% că rolul UDMR este pozitiv, în timp ce proporții mult mai mici dintre persoanele mai în vârstă împărtășesc această opinie.

Autodefinire vs. heterodefinire

Cum se văd românii pe ei înșiși? Cum îi văd maghiarii pe români?

Interesante sunt aspectele surprinse în studiile sociologice legate de autodefinire și heterodefinire.
Pentru a descrie grupul etnic din care fac parte, românii aleg în cele mai mari proporții caracteristicile „primitori” – 67%, „harnici” – 47%, „cumsecade” – 40%, „inteligenți” – 29%, religioși – 17%.
În același timp, românii sunt descriși de către maghiari drept, în primul rând, „religioși” – 45%, „cumsecade” – 41%, „primitori” – 36%, „uniți” – 18% și „ipocriți” – 16%.
Românii sunt văzuți drept harnici de 14% dintre maghiari, cu toate că 47% descriu membrii propriului grup etnic astfel și inteligenți de către 8% (vs. 29%).
În același timp, maghiarii îi văd pe români drept mai uniți decât se consideră ei înșiși – 18% vs. 5%, mai ipocriți – 16% vs. 4% și mai religioși – 45% vs. 17%.

pag_20

Cum se văd maghiarii pe ei înșiși? Cum îi văd românii pe maghiari?

Maghiarii descriu membrii grupului etnic din care fac parte alegând, în cele mai mari proporții, următoarele caracteristici: „harnici” – 47%, „primitori” – 40%, „cumsecade” – 37%, „cinstiți” – 27% și „demni de încredere” – 26%.
În același timp, românii îi descriu pe maghiari drept, în primul rând, „uniți” – 35%, „harnici” – 30%, „orgolioși” – 26%, „civilizați” – 26% și „egoiști” – 22%.
Românii consideră că maghiarii sunt primitori în proporție de doar 14% (comparativ cu 40% în cazul autodefinirii); de asemenea, doar 19% îi văd drept cumsecade (vs. 37%), 11% drept cinstiți (vs. 27%) și 8% drept demni de încredere (vs. 26%).

pag_21

În același timp, și românii consideră că maghiarii sunt uniți în proporție semnificativ mai ridicată decât ei înșiși, aceasta fiind trăsătura pe care cei mai mulți respondenți o văd drept definitorie pentru acest grup etnic – 35% vs. 13%. Cu toate că și românii îi descriu în proporție mare pe maghiari drept harnici, o fac în proporție cu 17% mai scăzută decât ei înșiși.

15 MARTIE – CE FACEM?

pag_22_02
În cadrul studiului, procente foarte similare dintre respondenți au declarat că este bine, respectiv rău ca cetățenii români de etnie maghiară să sărbătorească Ziua Ungariei (48% vs. 45%). Optica pozitivă despre sărbătorirea acestui eveniment este mai bine reprezentată în rândul bărbaților decât în cel al femeilor (51,8% vs. 44,1%), respectiv în rândul persoanelor cu studii superioare (55,1%) decât în cazul celor cu studii medii (45,6%) sau elementare (44,9%).

pag_22

Înaintarea în vârstă determină creșterea proporțiilor persoanelor care consideră că sărbătorirea Zilei Ungariei este un lucru rău. Astfel, în timp ce proporția tinerilor care au această opinie este de doar 24,9%, ea crește progresiv, în cazul persoanelor de peste 65 de ani ajungând la 63,3%.

GUVERNĂM ÎMPREUNĂ

pag_22_01

Includerea UDMR la guvernare prin recenta reconfrigurare de pe scena politică din România este mai puțin acceptată de către majoritate. Mai mult de jumătate dintre participanții la studii realizate de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES în perioada confrigurării majorității guvernamentale au o părere proastă despre cooptarea UDMR la guvernare. Procentul este aproape identic cu nivelul opiniilor defavorabile cu privire la rolul UDMR în politica românească.

Datele fac parte din studiul ”Prieteni și dușmani. Percepții ale relațiilor interetnice în România”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, martie 2013. Eșantion: 1.267 subiecți, reprezentativ la nivelul populației peste 18 ani din România. Realizat prin metoda: CATI. Eroare: ± 2,8%.

Un studiu de: Vasile Dâncu, Adriana Dâncu, Mihai Mocanu, Mihaela Orban

  1. Intrucât locuiesc departe de țară de aproape 40 de ani nu mă pot exprima la ora actuală la ce se întâmplă în România. Fiind clujean de obârșie pot să spun că am avut relații foarte bune cu maghiarii, am vorbit perfect ungurește dar constat cu tristețe că relațiile s-au stricat și că iredentismul maghiar este din nou actual.
    Emil Chendea
    Sacramento, California
    Felicit Sinteza !!!

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

2 + 19 =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te