Programele electorale ale candidaţilor: tentaţia de a fi preşedinte şi premier


Primii cinci candidaţi cu şanse la alegerile din noiembrie au şi programele electorale cele mai elaborate. În general, ele sunt apropiate ca viziune în mai toate domeniile şi abundă în promisiuni şi măsuri care adeseori depăşesc prerogativele prezidenţiale. Este un indiciu că, în pofida angajamentului formal al candidaţilor că vor promova o altfel de politică decât traian băsescu, în secret nutresc speranţa că vor fi activi în plan guvernamental. Eevista „Sinteza” a analizat programele electorale ale primilor cinci candidaţi în sondaje şi a indicat succint ce conţin ele în opt domenii identificate drept relevante. menţionăm faptul că, potrivit constituţiei, preşedintele este direct implicat sau are atribuţii în politica externă, apărare şi siguranţă publică. Preşedintele veghează de asemenea la respectarea legii fundamentale a ţării şi mediază între instituţiile statului.

 

Justiţie

colaj2Victor Ponta: Preşedintele trebuie să întărească lupta anticorupţie. nimeni nu poate fi deasupra legii, iar cei care s-au pus la adăpost de justiţie în ultimii 10 ani trebuie să răspundă. nicio infracţiune nu trebuie să rămână nepedepsită.

Klaus Johannis: Voi încuraja dezvoltarea capacitãții procurorilor dna și îmbunãtãțirea performanței la nivel local, în paralel cu cea foarte bunã de la nivel național. Acest lucru va contribui cu certitudine și la reducerea percepției cã investigațiile nu sunt întotdeauna imparțiale politic. voi susține îmbunãtãțirea capacitãții agenției naționale de integritate care are un rol vital în prevenirea faptelor de corupție.

Elena Udrea: Voi continua să întăresc statul de drept şi să asigur independenţa justiţiei, insistând asupra neingerinţei politicului în actul de justiţiei la orice nivel. Voi întări independenţa autorităţii judecătoreşti prin continuarea procedurilor de numire în funcţie la nivel înalt din cadrul justiţiei a unor persoane apolitice, care au dat dovadă de profesionalism şi integritate.

Monica Macovei: Susțin independența justiției împotriva imixtiunii politice. În justiție nu trebuie să mai fie corupție sau incompetență. propun, de ase-menea, un sistem de justiție eficient, de tip american, cu procese care se judecă în fiecare zi până la terminarea lor.

Călin Popescu Tăriceanu: A treia temă de consens o reprezintă justiţia. Întârzierea procesului de modernizare a acestui domeniu dovedeşte o dată în plus că esenţa tranziţiei este culturală. Controlul societăţii asupra sistemului de justiţie trebuie să crească, şi, implicit, autoritatea sa.

Economie, taxe, salarii

colaj3

Ponta: Creştere economică de peste 3% în fiecare an, pentru a deveni „economia de top a europei de est”. Creştere competitivitate (intrare în top 15 european şi top 40 mondial), dar şi atractivitate pentru investiţii (în special prin reducerea impozitării muncii şi prin stabilizarea legislaţiei fiscale. Menţinerea cotei unice în zona agenţilor economici, reducerea numărului de taxe şi a birocraţiei fiscale). Continuarea politicilor guvernamentale de indexare a pensiilor şi salariilor, de creştere a salariului minim şi de întărire a politicilor sociale.

Johannis: Economia liberalã este economia afacerilor, iar soluțiile trebuie cãutate în susținerea mediului de afaceri, a capitalului românesc, a întreprinderilor mici și mijlocii. Aici este sursa adevãratã a locurilor de muncã pe care românii le așteaptã, locuri de muncã stabile și bine plãtite, care sã extindã rapid clasa de mijloc. Liberalismul și politicile economice de dreapta vor conduce la dezvoltarea clasei de mijloc în românia, aceasta fiind coloana vertebralã a unei națiuni și cel mai elocvent criteriu de prosperitate a unei societãți.

Elena Udrea: Dezvoltarea liberei iniţiative, atragerea de investiţii, competitivitate, susţinerea creativităţii sunt priorităţi ce pot asigura locuri de muncă şi dezvoltarea economică sustenabilă a româniei. O preocupare majoră va fi dezvoltarea unor căi mai inteligente de economisire, dar şi de consum.

Monica Macovei: Cota unică trebuie păstrată la 16%, pentru că este singurul impozit echitabil. Firmele trebuie să fie lăsate să funcționeze fără a fi sufocate de raportări, controale, birocrație, impozite. După unele estimări, economia subterană reprezintă până la 30-35% din pib, ceea ce la un pib de circa 150 de miliarde de euro (conform băncii mondiale) reprezintă aproape 50 miliarde euro pe an. Dacă această evaziune fiscală ar fi redusă măcar cu 50%, am câștiga 25 miliarde de euro în plus la pib, din care 8 miliarde de euro la buget, adică echivalentul a 800 km de autostradă în fiecare an. Pentru a reuși acest lucru, ANAF trebuie sa treacă prin reforme radicale.

Tăriceanu: Atingerea obiectivului convergenţei impune condiţia ca PIB-ul României să evolueze.  Astfel încât în fiecare an creşterea înregistrată să fie mai mare cu cel puţin 1,5-2,5% faţă de ritmul anual prognozat pentru UE. Deci, timp de nouă ani, ritmul de creştere al PIB-ului româniei ar trebui să se menţină în medie la 4,2%.

Ca preşedinte al României, voi susţine iniţiativele care vor pune în discuţie reforma reală şi sustenabilă a sistemului de pensii în contextul aplicării principiului contributivităţii şi al responsabilităţii.

Politica externă

colaj4

Ponta: Politică externă pragmatică – România, partener corect pentru SUA, NATO şi UE; asumarea unui rol activ şi puternic în uniunea europeană; partener în relaţia regională cu turcia şi polonia; poartă de intrare a investiţiilor din Est (China) în Europa şi partener comercial puternic al lumii. Sprijin pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Johannis: Cred cu tărie că parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, alături de calitatea de membru al NATO şi al UE, reprezintă,pentru România, elementul fundamental al politicii noastre externe şi al strategiei naționale în domeniul securităţii.

Elena Udrea: În calitate de preşedinte al României, voi milita deschis pentru unirea celor două state româneşti, România şi R. Moldova. Relaţia cu Federaţia Rusă trebuie reconstruită cu ingeniozitate, în consultare permanentă cu aliaţii şi partenerii noştri, fără gesturi şi angajamente ce pot afecta eşafodajul de securitate al României. Regiunea extinsă a Mării Negre rămâne o zonă de interes strategic, deosebit prin prisma poziţiei geografice, dar şi a rolului pe care-l poate juca în transportul de hidrocarburi şi resurse energetice.

Monica Macovei: Interesul româniei este la Vest. Voi menține fermă orientarea pro-occidentală a țării. Ca șef al politicii externe, voi definitiva integrarea româniei în UE, prin aderarea la spațiul Schengen și adoptarea monedei euro în decursul mandatului meu.

Tăriceanu: În primul rând, trebuie să dăm o nouă dimensiune diplomaţiei economice. Componenta economică a diplomaţiei trebuie întărită, profesionalizată şi integrată coerent în politicile publice din România.

Religie

colaj5

Ponta: Într-o societate profund creştin-ortodoxă, dialogul cu BOR, dar şi cu celelalte biserici, precum şi cu organizaţiile religioase este important în vederea păstrării valorilor tradiţionale româneşti şi a întăririi solidarităţii sociale.

Elena Udrea: Omul este o fiinţă socială, trăieşte în comunitate şi se raportează la diverse credinţe şi convingeri. Acest lucru este valabil atât pentru cei dintre noi care cred în Dumnezeu ca sursă a adevărului, a justiţiei şi a binelui, cât şi pentru cei care nu împărtăşesc această credinţă, dar respectă aceleaşi valori universale cărora le atribuie alte surse.

Monica Macovei: Bazele civilizației noastre sunt creștine. Sunt credincioasă, dar respect libertatea de gândire și conștiință a fiecăruia și m-am luptat mereu pentru dreptul oamenilor de a avea alte opțiuni sau opinii decât majoritatea. Ca și Isus, adevăratul creștin este bun, tolerant și iubitor, nu fundamentalist și discriminator.

Securitate

colaj6

Ponta: Finanţarea corespunzătoare a Armatei şi a celorlalte structuri ale statului cu rol central în sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Consolidarea pilonilor centrali ai securităţii economice (independenţa energetică, securitatea alimentară, combaterea evaziunii şi economiei subterane, întărirea controlului asupra activelor strategice ale statului, gestionarea corectă, în interes naţional, a resurselor naturale). Dezvoltarea capabilităţilor de combatere a noilor ameninţări specifice erei informaţionale.

Johannis: Aprofundarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, prin creșterea rolului, a greutății României în NATO și, mai ales, în UE, prin eforturile de a întări, pe zona noastră, instituțiile cu semnificație de securitate națională, un buget mai consistent al apărării, o armată mai puternică, servicii speciale cât se poate de puternice, pe deplin scoase din jocul politic partizan. În calitate de președinte al României, voi propune tuturor partidelor politice un acord pentru asigurarea constantă a unei finanțări anuale de 2% din PIB pentru apărare.

Elena Udrea: Pledez pentru continuarea politicilor de depolitizare şi profesionalizare a instituţiilor cuprinse în domeniul securităţii naţionale, pentru controlul civil, parlamentar, pe multiple dimensiuni, al serviciilor de informaţii şi pentru cooperarea integrată cu partenerii strategici şi aliaţii din nato.

Monica Macovei: Sunt suporterul clar al NATO și voi face din România unul dintre pilonii siguranței colective a NATO pe granița sa de Est, alături de Polonia. România își va menține angajamentul militar în zonele de conflict, alături de partenerii săi din NATO, și va face funcțional scutul antirachetă de la Deveselu. Doar astfel vom consolida capacitatea de luptă și încrederea aliaților noștri în armata română.

Tăriceanu: Parteneriatul strategic cu SUA este o componentă esenţială a acestei reţele, dar asta nu presupune minimizarea altor parteneriate de acest tip, cum ar fi cel cu Franţa sau cu Polonia; apartenenţa noastră la nato nu e concurentă, ci complementară în raport cu apartenenţa noastră la UE

Educaţie

colaj7y

Ponta: Şcoala românească are nevoie de stabilitate şi predictibilitate, dar şi de o infuzie bine dozată de modernitate. În acest sens, orice proiect educaţional trebuie să-şi propună consolidarea celor trei piloni pe care se bazează sistemul: profesorii (salarizarea şi pregătirea continuă), planurile cadru, programele şi manualele (revizuirea şi adaptarea la nevoile actuale ale elevilor), infrastructură (reabilitare, modernizare, dezvoltare). Biserica trebuie încurajată să se deschidă către tineri, într-un parteneriat cu statul și în folosul concret al cetățenilor.

Johannis: În viziunea mea, un sistem performant presupune:
– un segment preuniversitar suficient de consistent, dar nu bazat exclusiv pe acumulare de informații, ci pe o formulă duală care îmbină în mod creativ teoria cu practica șicare oferă opțiuni diferite de ieșire în funcție de abilități și competențe;
– un segment universitar în care se acumulează masiv competențe și care permite în mod real specializarea într-un domeniu, ce poate fi apoi urmată de o hiperspecializare;
– corelarea cu cercetarea.
– încurajarea educației continue

Elena Udrea: Reforma învăţământului a fost realizată, dar din păcate multiple documente apărute ulterior au fost în măsură să altereze câştigurile Legii Educaţiei. Este necesară continuarea şi readucerea pe linia corectă de eficienţă şi competenţă a învăţământului românesc, capabil să răspundă cererilor de pregătire a forţei de muncă.

Monica Macovei: Universitățile și școlile formează caracterul tinerilor. Ele trebuie să fie curățate de nepotism și corupție, de plagiatori, impostori și politruci. Universitățile și scolile trebuie să ofere modele de merit, virtute și știință într-o societate în care, acum, domnește confuzia valorilor. Educația nu trebuie să transmită doar cunoștințe, ci să formeze caractere. În școală trebuie să se pună accentul pe valori,care au format spiritul european în sensul dreptății, libertății, raţiunii,cinstei și responsabilității.

Tăriceanu: În calitate de preşedinte al României, voi promova abordarea conform căreia pilonii unei reale reforme în educaţie trebuie să fie: refacerea demnităţii meseriei de profesor prin asigurarea unui parcurs de carieră celor care îşi aleg acest drum în viaţă, înzestrarea elevilor cu cunoştinţe şi competenţe fără a le neglija abilităţile, deci promovarea unui învăţământ flexibil şi dedicat dezvoltării personalităţi, şi reconstruirea unui sistem instituţional şi administrativ despre care se poate spune că este depăşit logistic şi conceptual.

Sănătate

colaj8

Ponta: Continuarea redeschiderii spitalelor şi construirea noilor spitale regionale. Creşterea veniturilor medicilor tineri, în cadrul strategiei de atragere de resurse medicale în ţară (+10% în următoarele 6 luni, în două tranşe). Finanţarea suplimentară a marilor proiecte din sănătate (reducerea mortalităţii generate de boli pentru care, până acum, nu a existat finanţare de la stat). Extinderea şi garantarea pachetului de bază al de servicii medicale. O nouă listă de medicamente compensate şi gratuite, supusă unui proces continuu de evaluare. Extinderea reţelei SMURD, în România şi Republica Moldova.

Johannis: Echilibrarea componentelor sistemului sanitar, în sensul creşterii volumului şi calităţii serviciilor medicale acordate în sectorul medicinei de familie şi de ambulator;
– acordarea de servicii medicale atât prin pachetul de bază, cât și printr-un pachet suplimentar din asigurări private. Una din dezbaterile necesare va trebui să se refere la asigurările private de sănătate și caracterul lor;
– profesionalizarea managementului spitalelor şi asigurarea unui cadru normativ flexibil atât pentru personalul medical, cât şi pentru funcţionarea spitalelor.
– redarea demnității profesiei medicale, susținerea medicilor și personalului medical de a își desfășura activitatea în condiții decente, susținerea tinerilor medici de a râmăne în țară prin creșterea salarizării și valorizarea lor profesională și socială;
– descentralizarea unor activităţi către comunităţile locale sau către structuri ale Ministerului Sănătății în scopul creşterii responsabilităţilor şi monitorizării realizării obiectivelor, dar şi implicării autorităţilor locale în medicina comunitară şi şcolară;

Elena Udrea: Reforma Sănătăţii a rămas la mijlocul drumului, deşi a fost elaborată o lege potrivită, care permitea intrarea în sistemul de sănătate a competiţiei private şi a fodurilor private de asigurări de sănătate. Obiectivele trebuie să rămână eficienţa, eficacitatea, evitarea risipei, servicii de calitate, pachet minimal suficient, echilibrarea alocărilor bugetare între medicina de urgenţă, sistemul ambulatoriu, tratamentele în spitale şi ale bolilor cronice.

Monica Macovei: Economia pierde anual circa 18-19 miliarde euro din cauza stării proaste de sănătate a populației. Trebuie înființate case private de asigurări de sănătate, către care orice plătitor de cas poate opta să-și direcționeze contribuția. Voi cere alinierea bugetului pentru sănătate la media europeană de 6%. Nu mai vreau ca românia să fie țara cu cei mai prost plătiți medici și cu cele mai slab dotate spitale publice din europa,de unde personalul medical emigrează pe capete. Doresc standarde de cost în sănătatea publică.

Tăriceanu: În ceea ce priveşte sistemul de sănătate, acesta a devenit profund debalansat în raportul dintre beneficiarul de servicii medicale şi furnizorul acestora. Sistemul de sănătate şi cel de pensii sunt bazate pe solidaritatea exprimată financiar prin contributivitate. Solidaritatea, însă, nu a fost susţinută şi de responsabilitate, căci plata contribuţiilor nu a condiţionat actul medical ori pe cel social. Iată de ce, un al doilea element al consensului social trebuie să constea în conectarea solidarităţii cu responsabilitatea fie prin introducerea unui sistem de evidenţiere netă a participării la sistem – cum este cel al contului individual – fie modificarea structurii sistemului.

Administraţie şi reforma constituţională

colaj9

Ponta: Revizuirea Constituţiei (în reperele proiectului susţinut de USL –preşedinte cu atribuţii clar delimitate; separaţie clară a puterilor executive; eliminarea abuzurilor permise în prezent; asigurarea independenţei justiţiei şi a consolidării statului de drept). Reforma electorală (prin reducerea numărului de parlamentari şi revenirea la un sistem electoral corect). Modernizarea administraţiei (pentru diminuarea aparatului birocratic şi eficientizarea administraţiei, la nivel central şi local).

Johannis: În anul 2015, sã relansez și sã impulsionez finalizarea dezbaterilor cu privire la schimbarea Constituției. A doua temă importantă a anului 2015 privește reforma de fond a legislației electorale, respectiv a sistemului de alegere a Camerei Deputaților, Senatului, președinților de consilii județene și primarilor. Proiectul de regionalizare-descentralizare reprezintã o nouă viziune asupra statului român și a organizãrii administrativ teritoriale. Prin componenta de regionalizare, procesul necesită modificarea structurii administrativ-teritoriale a țării, prin înființarea regiunilor administrative.

Elena Udrea: Reforma administrativ-teritorială va scăpa România de baroni. Descentralizarea, prin crearea a 8 regiuni în locul celor 41 de judeţe, înseamnă acces mai uşor la investiţii, cheltuieli mai mici şi birocraţie mai puţină. Regionalizarea – ca descentralizare, nu federalizare. Principiul subsidiarităţii trebuie aplicat în măsura în care rezultatul nu este feudalizarea României de către baroni locali, autonomizarea şi împingerea spre separatism pe baze etnice, de bunăstare, excepţionalism sau egoism local.

Monica Macovei: Principala sursă a corupției e statul. Nu e destul să pedepsești corupții și hoții, trebuie să le elimini sursele de îmbogățire frauduloasă. Vreau un stat minimal, care să se ocupe de funcțiile esențiale: apărare, siguranță, justiție, monedă și fiscalitate, diplomație. De restul se ocupă cetățenii liberi. Statul să redea puterea cetățeanului. Decizia, inițiativa, fondurile trebuie să fie cât mai aproape de oameni, la nivelul comunităților locale. Administrația trebuie să fie apropiată de cetățean, nu să mutăm centralismul la nivel județean și local pentru a întări baronii.

Tăriceanu: Oricare ar fi modelul instituţional din România, priorităţile actuale au fost şi rămân: reducerea dimensiunilor statului, descentralizarea şi creşterea calităţii serviciului public. Semnificaţia unui stat suplu şi eficient porneşte de la structura şi funcţionarea guvernului. Ca preşedinte al României voi susţine procesul de descentralizare care trebuie realizat numai în urma unei semnificative consultări publice care să stabilească în mod clar direcţia de evoluţie a ţării pe termen lung din acest punct de vedere.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

sixteen + eleven =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te