Roboții sunt industria

Industria se pregătește de o nouă era al cărei nume este Industry 4.0 sau Industrial Internet of Things. Este o lume în care procesele deja tehnologizate la nivel local, în fabrici, vor deveni interconectate la nivel global. Riscurile sunt mari într-o lume în care hackerii pot ajunge oriunde, dar dacă procesul este respectat, previziunile economiștilor vorbesc despre profituri importante. Ce se întâmplă cu societatea dincolo de profituri? Aici, problema devine cu adevărat spinoasă.


În 2013, guvernul german făcea public un document strategic în care termenul „Industria 4.0” era pentru prima dată adus într-o discuție de nivel înalt. O formulare pretențioasă pentru un concept la care toată lumea se gândea într-o oarecare măsură, dar pe care nimeni nu încercare să îl integreze într-un plan concret. Alții au botezat noua idee folosind termenul „Industrial Internet of Thing” sau IIOT, însă ideea de bază se păstrează: noua eră despre care începem să vorbim este un upgrade semnificativ al industriei așa cum o știm, un upgrade în care big data, securitatea datelor, stabilitatea sistemelor, fiabilitatea lor pe termen lung, dar și aspectul social trebuie să fie într-o cooperare perfectă, astfel încât Industry 4.0 să nu fie doar o altă fumigenă cu nume inspirat.

 

Smart Manufacturing oferă accesul la investiţii companiilor mici. În imagine Jim Davis, CTO Smart Manufacturing Leadership Coalition

În esență, Industria 4.0 se învârte în jurul ideii de automatizare a tuturor proceselor industriale și interconectare a lor la nivel global, fie că vorbim despre clădiri automate, iluminat, producția de energie, securitate, transport sau industrie. Ceva ce la un moment dat era o simplă bănuială cu privire la proces, a devenit o certitudine în clipa în care guvernul german a dat startul discuțiilor: Industria 4.0 este un plan care presupune automatizarea manufacturii industriale în care, în esență, ar urma să nu mai fie necesar aportul uman de aproape nici un fel.

Guvernul german a început deja cursa pentru atingerea acestui plan, investind pe 200 de milioane de euro în cercetare academică, guvernamentală și de business. În SUA, Smart Manufacturing Leadership Coalition (SMLC) este o organizație non-profit din care fac parte jucători de pe piața manufacturii, distribuitori, firme de IT, agenții guvernamentale, universități și laboratoare care au în comun scopul de a construi o platformă inteligentă de manufactură pentru aplicații industriale conectate în rețea, în speranța că în acest fel companiile de mici dimensiuni ar putea câștiga acces facil la tehnologii care să le ajută să crească pe domeniul lor.

Gigantul de telecomunicații din SUA, AT&T, deține în prezent aproximativ 19 milioane de dispozitive și utilaje conectate la internet, iar cooperarea dintre ele este strâns legată de felul în care Industry 4.0 ar urma să funcționeze la scară largă, unde mizele sunt mult mai mari.

„Gândiți-vă la motoarele avioanelor, la eoliene sau la aparatura din spitale. Dacă mi se strică brățara Fitbit, nu va fi sfârșitul lumii, dar o problemă de conectivitate la un motor de avion devine rapid o problemă. Astfel de sisteme trebuie să funcționeze perfect cel puțin 10 ani, în timp ce un dispozitiv destinat unui consumator individual poate fi aruncat la gunoi după 18 luni, fără ca cineva să aibă o problemă prea mare cu asta. Diferența principală dintre IoT și Industria 4.0 ține de faptul că prima se concentrează în principal pe experiența individuală a consumatorului, în timp ce varianta industrială a Iot este concentrată pe îmbunătățirea eficienței, a siguranței, a productivității operațiunilor industriale, cu accent pe profit și investiție”, explică Bill Morelli, Associate Director, Machine 2 Machine & IoT la IHS Information Technology and Telecommunications, într-un interviu acordat publicației techradar.com.

IoT, primul pas către Industria 4.0

Industria 4.0 pornește la drum având în spate expertiza și tehnologia conceptului de Internet of Things, care urmează să joace un rol definitoriu prin cantitatea de senzori și alte dispozitive existente în prezent și capabile să lucreze în industrie folosind informația. Astfel, IoT și sistemele cibernetice fizice vor crea un mediu în care software-ul, senzorii, procesoarele și tehnologia comunicațiilor să reprezinte baza dezvoltării Industriei 4.0. Exemplul vine de la GE Software, care, potrivit vicepreședintelui companiei Bill Ruth, a folosit software și senzori pentru a crește productivitatea și eficiența eolienelor lor cu 5%, ceea ce la scară industrială reprezintă un upgrade deosebit de important cu un impact demn de luat în seamă.

Un studiu lansat în 2015 de compania americană de consultanță Accenture scoate în evidență faptul că o variantă industrială a conceptului IoT, ar putea adăuga peste 14,2 trilioane de dolari la valoarea economiei mondiale în 15 ani de la implementarea strategiei, în timp ce o țară precum Marea Britanie ar putea crește profiturile din industrie cu aproximativ 530 de miliarde dolari în același interval de timp.

Compania Siemens se numără printre primele entități comerciale care au făcut din automatizarea proceselor tehnologice o realitate, gigantul conglomerat european având deja o „fabrică inteligentă” funcțională în Germania.

De ce avem nevoie de Industry 4.0?

Conceptul Industriei 4.0 vine ca o soluție pentru probleme critice și promite că ar putea schimba radical felul în care ne raportăm la economie. De exemplu, o fabrică ce produce becuri de mai bine de 100 de ani, având în vedere felul în care această piață de dezvoltă în prezent, ar putea da faliment dacă nu investește într-un upgrade pentru acele becuri. Dar dacă această companie începe să producă becuri cu tehnologie LED în care, de exemplu, să integreze un soft prin care să se emită o alertă atunci când becul este nefuncțional, lucrurile ar putea lua o cu totul altă turnură pentru producător. În esență, dacă iei o tehnologie oricât de primitivă, o poți transforma în ceva inteligent doar prin utilizarea tehnologiei wireless și toată lumea va fi interesată de produsul tău.

Compania Siemens se numără printre primele entităţi comerciale care au făcut din automatizarea proceselor tehnologice o realitate,
gigantul conglomerat european având deja o „fabrică inteligentă” funcţională în Germania

Industria 4.0 anunță astfel beneficii importante care merită luate în calcul la început de drum. Cele mai multe beneficii sunt, așa cum este și normal, similare cu beneficiile pe care le are folosirea IoT în manufactură și optimizarea business-urilor. În primul rând, Industria 4.0 ar urma să crească productivitatea prin optimizare și automatizare, beneficiu principal în momentul în care discuți cu un jucător de pe această piață, în condițiile în care tot ce își dorește mai mult un antreprenor de pe acest sector este să scadă costurile timpilor morți și lipsa de constanță din procesul de producție. Se reduc costurile, crește profitul, se reduce risipa, se previn erorile și întârzierile, crește viteza de producție și posibilitatea de a interveni în caz de nevoie este mai facilă.

Boston Consulting Group, arată într-un studiu că automatizarea proceselor este un lucru tot mai evident, în condițiile în care bugetele pentru investiții IoT merg de fapt către procesele de producție. În 2016, 102,5 miliarde de dolari au fost investiții în automatizarea proceselor de producție, în condițiile în care bugetul total pentru astfel de operațiuni au fost, la nivel global, de 178 de miliarde de dolari.

Un alt avantaj al Industrial Internet of Things este reprezentat de crearea unui mediu în care există un flux de date în timp real cu privire la lanțul de aprovizionare al companiilor care au ca domeniu de activitate producție de bunuri. Până nu cu mult timp în urmă, ideea de îmbunătățire a productivității nu era și nu putea fi mai mult decât un scop la nivel organizațional, însă Industria 4.0 vine cu un concept care să aibă în vedere productivitatea întregului lanț, lanț din care să facă parte toți actorii implicați în acest flux. Un alt avantaj al acestui concept este legat de posibilitatea de a numai fi necesară o alegere, fie ea și tacită, între calitatea produsului sau viteza cu care acesta este livrat. Componentele cibernetice fizice pot fi monitorizare în timp real de către roboți care să reducă posibilitatea erorilor.

Impactul social al Industriei 4.0

Nu putem însă să nu discutăm despre component socială a unui proces care, în esență, ar urma să pună roboți în acele locuri de muncă în care nu cu mult timp în urmă erau angajați oameni. Industria 4.0 creează noi înțelesuri pentru conceptul de muncă, loc de muncă, sănătate și siguranță, flexibilitate sau disponibilitate. În timp ce multe locuri de muncă vor dispărea într-adevăr, alte noi vor fi create, însă într-adevăr numărul sau categoriile precise de job-uri care urmează să fie afectate nu sunt încă suficient de clare.

Cert este faptul că muncitorii au nevoie de noi aptitudini în domeniul lor de activitate și de o cât mai bună relație cu tehnologia, astfel încât să nu riște să fie lăsați în urmă la o altă eră a industriei.

„Modificarea proceselor industriale nu pot veni cu un cost care să se traducă prin renunțarea la corectitudinea socială. Chiar dacă vorbim în prezent despre faptul că putea crea bunăstare într-un ritm foarte crescut, numărul de locuri de muncă create este din ce în ce mai mic și a ajuns în prezent la cote alarmante. Corporațiile au o responsabilitate față de comunitățile în care se află, nu doar pentru a evita un colaps înspre sărăcie, ci mai ales pentru că fără să fie interesate de partea socială a acestei probleme s-ar lăsa singure fără piață și fără clienți care să le cumpere noile produse”, explică secretarul general al IndustriALL, într-un interviu acordat publicației industriall-union.org.

Avantajele unei lumii industriale interconectate sunt greu de negat atunci când sunt prezentate pe hârtie sau chiar la nivel local, în cazuri singulare. Este însă Industria 4.0 viitorul? Unele voci din domeniu cataloghează întregul concept ca o fumigenă ce va dispărea chiar în momentul în care va fi implementată la nivel global în condițiile în care, până la o automatizare totală a proceselor de producție, întotdeauna se va găsi o țară pe glob în care forța de muncă să fie mai ieftină decât însăși procesul de automatizare. Cele mai mari îndoieli țin însă de impactul social. Cum va fi primită ideea de a înlocui omul cu soft-uri și roboți? Ce se va întâmpla cu acei oameni care nu vor putea fi „modelați” după noile trenduri și se vor trezi cu meserii lipsite de relevanță?

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

eight + twelve =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te