Într-o lume a mega-comunicării sau a hiperconexiunii trăim paradoxul accelerării însingurării și izolării sociale, singurătatea fiind unul dintre fenomenele cele mai importante ale lumii contemporane. Accelerarea singurătăţii este determinată de emanciparea femeii, creșterea individualismului sau de cauze sociale care ţin de mișcări mentalitare profunde, cum ar fi concepţia privind separarea și divorţul. În România, una din cinci căsătorii s-a desfăcut, în 2013. 28.507 cupluri de români au divorţat contrazicând maxima din Biblie accentuată de preot la unirea destinelor: „Nu e bine să fie omul singur pe pământ”. Din păcate, nu avem o sociologie sau o psihologie a singurătăţii, chiar dacă avem milioane de oameni singuri. Există o singurătate ontologică, dar ea nu are sens decât cu referire la modalitatea în care este conceptualizată, gândită, dar mai ales trăită.
Când definim singurătatea, încercarea noastră de explicare nu se referă la condiţia de a locui singur, ci la sentimentul izolării, la singurătatea ca sursă de durere și angoasă, sentimentul de a fi afară din viaţa colectivă, în afara societăţii. Singurătatea ca dimensiune obiectivă poate duce la ideea că poţi locui singur, dar nonizolat, fără a avea sentimentul singurătăţii.
Atunci când realizăm studii calitative de profunzime, este important să vedem în ce măsură izolarea de ceilalţi este o alegere și în ce măsură este un efect al respingerii individului de către societate. Dacă este o caracteristică voluntară, asumată, chiar dacă poate avea cauze sociale, primește importante valenţe de liber arbitru. Ciudat este că în psihanaliză nu avem un concept al singurătăţii. Este un fenomen normal al creșterii, individul este singur la început și asta îi perpetuează amintirea, devenită traumatizantă, a paradisului pierdut. Totuși, multe din teoriile contemporane consideră că lumea noastră individuală este răstignită între două nevoi: cea de iubire și cea de independenţă; două nevoi contradictorii pe care trebuie să le rezolve. Vom vedea mai jos că diferenţele dintre bărbaţi și femei în ceea ce privește discursul despre singurătate sunt foarte mari.