România se poate simţi nesigură, dar nu e singură”


Bernd Fabritius era un băiat subţirel, venit din Agnita. Viaţa lui la Sibiu avea să înceapă între zidurile groase ale Liceului „Brukenthal”, un fel de cerc protector la umbra marilor biserici. Copilul de atunci are instincte bune
şi se descurcă uşor în viermuiala oraşului. Îşi aminteşte vecinii, brutarii, cofetarii, îngheţata şi joaca de pe stradă. Acum are aproape 50 de ani şi priveşte în faţă un parlament german împreună cu care face legile ţării şi căruia trebuie să-i raporteze situaţia din Estul Europei. Bernd este deputat-raportor în Bundestag pentru Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Moldova. I s-a repartizat această parte de lume când toţi credeau că nu va fi nicio problemă. Nu e Africa, i s-a spus, nu e Grecia, n-ai probleme! Apoi au început conflictele. Sub tălpile lui, pământul arde acum, iar Germania îl întreabă cu îngrijorare cum se văd de aproape Doneţkul, Kievul, Moscova, Bucureştiul. Bernd a lăsat de mult în urmă copilul de sas refugiat în Germania, care încerca noi experienţe pe străzile Münchenului, acum este un om îngrijorat pentru ce înseamnă Europa şi cere responsabilitate de la generaţia lui de politicieni. Le cere ajutorul românilor şi germanilor deopotrivă pentru a realiza o punte de legătură între Est şi Vest şi pentru a asigura pacea.

VLB_6938

SINTEZA : E dimineaţă, oraşul abia se trezeşte, ne plimbăm pe străzile Sibiului, prin piaţa liceului şi te întreb, Bernd, cine eşti tu? Cu ce lume te identifici?

Bernd Fabritius: Au fost ani la rând când mi-am pus această problemă, este dilema, ca să-i zic aşa, a minoritarului. Am trăit în comunism, am trecut şi eu ca noi toţi prin momentele revoluţiei, am avut toate trăirile posibile ale unui om care caută locul lui bun pe lume. N-am uitat nimic, dar acum, după ani de linişte, când am fost în Ucraina şi-n alte zone din Est, am înţeles din nou, cât de important este sentimentul de apartenenţă la o lume liberă, democratică. Nu mai contează că sunt sas, român, neamţ. Eu sunt în Europa şi asta e o binefacere, dar şi o responsabilitate în plus. Trebuie să înţelegem cât de mult contează cum arată lumea din jur, nu doar casa noastră.

Citiți articolul integral în ediția print.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

13 + 8 =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te