România – the good country


Text de  Adriana Dâncu și Mihaela Orban

Românii au fost dintotdeauna preocupaţi de modul în care sunt percepuţi de către celelalte naţiuni cu care au dezvoltat relaţii sau cu care au dorit să stabilească punţi de comunicare. O demonstrează o parte dintre articolele pe care autorii şi contributorii noştri le prezintă în acest număr dedicat temei imaginii României.

Într-un articol intitulat „The Rise Of The Brand State. The Postmodern Politics Of Image and Reputation” Peter VanHam scrie: „un brand este acea opinie pe care un consumator o are cu privire la un anume produs; the brand state comprimă astfel opiniile lumii întregi cu privire la un anume stat. Cu toţii ştim, astfel, că America şi sintagma Made in USA sunt emblema libertăţii si a prosperităţii. […] În fapt, statele și mărcile fuzionează cel mai adesea în mintea consumatorului global.

Dacă în perioada comunismului, România a fost incapabilă din punct de vedere ideologic să-şi asigure o imagine în lume altfel decât prin propagandă pură, în 1989 România a primit un capital major de imagine pozitivă după evenimentele din decembrie. Eforturile în sensul promovării ţării în exterior s-au intensificat – intrarea în NATO şi în UE au reprezentat un moment-cheie în poziţionarea României în străinătate, dar s-au desfăşurat mai degrabă haotic, necoordonat şi au fost lipsite de viziune pe termen lung.

Pe cât de important este un demers de branding de naţiune, pe atât de gravă este demararea lui în condiţiile existenţei unor probleme serioase cu care ţara respectivă se confruntă – în primul rând în plan intern (criză politică, umanitară sau de altă natură) întrucât acestea ar diminua credibilitatea mesajelor de promovare în exterior. În acest sens, construirea unui brand de naţiune nu se bazează pe tehnici de propagandă, ci în primul rând pe tehnici şi instrumente de marketing, pe o ţintire, segmentare şi poziţionare adecvate, pe o strategie coerentă la nivel naţional şi pe leadership solid la nivelul guvernării care să stabilească o viziune pe termen lung.

Mândria românilor se situează la cote ridicate. Aproape jumătate (46%) sunt foarte mândri că sunt români, iar 40% se declară destul de mândri. Doar 4% recunosc că nu sunt mândri, iar 10% spun că se consideră mândri, dar nu prea. Sentimentul de mândrie declarat este mai prezent la persoanele de peste 65 de ani şi la cei care locuiesc în regiunea Moldovei.  ⇓

SINTEZA 14_Grafice IRES_3

Dar în contextul societăţii globalizate, lupta pentru un loc în mintea şi în sufletul lumii nu se mai poartă cu mândrie insuficient argumentată. Este necesar să ne cunoaştem noi întâi suficient de profund, la nivelul tuturor dimensiunilor care ne compun identitatea competitivă, pentru a putea să ne construim o imagine a noastră pe care să o prezentăm altora.

Studiul realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES pe care îl prezentăm în acest număr al SINTEZA a căutat să surprindă, pe lângă percepţiile românilor legate de valorile pe care le are România, şi o dimensiune consistentă de auto-reprezentare a noastră, la nivel identitar, sub mai multe aspecte relevante în construirea imaginii de ţară.

România şi românii – cine şi cum sunt?

Mai mult de 1 din 10 dintre respondenţi asociază România corupţiei/furtului/hoţiei. 12% dintre participanţii la studiul IRES au indicat una dintre cele trei asocieri ca fiind primul lucru care le vine în minte atunci când se gândesc la România. Lista asocierilor spontane este completată atât de alte atribute negative, dar şi de unele pozitive. Pe lista asocierilor pozitive se regăsesc: frumuseţea (7%), „ţara mea”/patrie (6%), speranţa de mai bine/de progres (4%), natură/peisaje (3%), acasă/familie (2%), bogăţie/prosperitate (2%), pace/linişte (2%), dar chiar şi Klaus Iohannis/preşedintele ţării (1%). Din perspectivă negativă, topul este dominat de atributele legate de precaritatea nivelului de trai: sărăcie/nivel de trai (8%), lipsa locurilor de muncă (6%), dorinţa de un trai mai bun (6%) stare economică precară (2%), nedreptate/dezamăgire (1%), lipsă de organizare/conducere deficitară (1%), dezastru (1%), sistem sanitar deficitar (1%), salarii mici (1%).

Rugaţi să asocieze România cu o culoare, dominantele cromatice percepute de respondenţi se situează în jurul a 5 culori: gri (17%), albastru (17%), roşu (17%), verde (15%) şi galben (10%). Dacă ar fi să asocieze România cu un simbol (obiect, vieţuitoare, plantă etc.), 1 din 5 participanţi la studiu nu ştiu să ofere un răspuns. „Floarea” a fost indicată, în acest sens, de 8% dintre respondenţi, în timp ce 5% au optat pentru „plantă”, iar alţi 5% pentru „trandafir”. Alte răspunsuri au indicat „câine” (3%), „leu” (3%), „copac/arbore” (3%), „animale sălbatice” (3%). ⇓

SINTEZA 14_Grafice IRES_11

România: „o ţară cu peisaje frumoase” sau „o ţară care se dezvoltă rapid”?

Studiul IRES a testat opinia respondenţilor atât cu privire la un set de aspecte considerate „caracteristice” pentru România (cu precădere în auto-reprezentările folosite pentru promovarea României după 1989), cât şi cu privire la un set de atribute ale românilor.
Potrivit acestei testări, România este de departe, „o ţară cu peisaje frumoase” – 90% dintre respondenţi consideră acest aspect ca fiind foarte caracteristic, „o ţară cu femei frumoase” – aspect considerat foarte caracteristic de 77% dintre respondenţi, „o ţară cu o istorie glorioasă” – considerată foarte caracteristică de 64% dintre participanţii la studiu. Aproape jumătate dintre participanţii la studiu (47%) cred că România poate fi caracterizată în foarte mare măsură drept o ţară cu mari realizări în sport şi 43% cred că pentru România este foarte caracteristică sintagma România este „o ţară cu mari realizări în ştiinţă”. O treime dintre respondenţi cred, în foarte mare măsură, că România este „o ţară veselă, plină de optimism”, în timp ce un sfert susţin că este foarte caracteristică descrierea „o ţară tristă/pesimistă”. La polul opus, aspectele mai puţin caracteristice sunt legate de dezvoltare (8%) sau performanţe economice (7%). Sintagma „o ţară de oameni cinstiţi” este considerată foarte caracteristică de doar 11% dintre respondenţi, „o ţară civilizată, cu oameni cinstiţi” de doar 14%, „o ţară democratică” de 15%. ⇓

SINTEZA 14_Grafice IRES_4

Cum ne identificăm?

Atunci când sunt rugaţi să se auto-poziţioneze în raport cu apartenenţa lor la ţară sau regiunea din care provin, 39% dintre cei chestionaţi spun că se consideră, în primul rând, români, în timp ce restul îşi declară apartenenţa la regiunea în care locuiesc sau de unde provin.

Studiul a relevat faptul că „ospitalieri” este atributul considerat a fi cel mai caracteristic pentru români (cu o medie de 8,54), iar cel mai puţin caracteristic este „proşti” (cu o medie de 3,53). Este interesant de menţionat faptul că, dintre 34 de atribute testate, în partea superioară a clasamentului, unde se plasează 21 de atribute care au obţinut medii peste 6, apar doar două atribute cu valenţe negative – orgolioşi (cu o medie de 7,10) şi impulsivi (cu o medie de 6,65). Medii sub 6 obţin 13 atribute, 12 cu valenţe negative şi doar unul singur cu valenţe pozitive – altruişti (cu o medie de 5,68).

Cine reprezintă România? Revelaţia Simona Halep

Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi şi Simona Halep sunt, în viziunea participanţilor la acest studiu, exponenţii personalităţilor care pot reprezenta România. Nadia rămâne pe primul loc, fiind indicată de 1 din 5 participanţi la studiu, şi este urmată de Gheorghe Hagi şi de Simona Halep, fiecare dintre ei fiind consideraţi reprezentativi de câte 13% dintre cei chestionaţi. 1 din 10 intervievaţi îl indică drept personalitate reprezentativă pe Mihai Eminescu, iar 6% avansează numele lui Constantin Brâncuşi. Preşedintele României, Klaus Iohannis, se află şi el pe această listă, 4% dintre respondenţi considerând că este personalitatea reprezentativă pentru România, fiind urmat de Ion Ţiriac (3%), Nicolae Iorga (2%) şi Ilie Năstase (2%).

România turistică: ce avem de promovat?

Mănăstirile din Moldova sunt plasate pe primul loc (25%) în lista locurilor din România pe carte respondenţii le consideră ca fiind cele mai vizitate de turiştii străini care vin în ţara noastră. A doua cea mai vizitată zonă din România de către turiştii străini este, în opinia respondenţilor, litoralul românesc (17%). 11% sunt de părere că turiştii străinii vizitează cel mai frecvent Castelul lui Dracula şi cetăţile fortificate din Transilvania, 9% cred că aceştia merg în Delta Dunării, 8% sunt de părere că aleg zona de munte, 4% cred că străinii merg să viziteze Palatul Parlamentului, 3% satele româneşti tradiţionale, 2% staţiunile balneoclimaterice şi tot 2% cred că străinii vizitează Bucureştiul. 8% dintre respondenţi au indicat o altă zonă. ⇓

SINTEZA 14_Grafice IRES_6

Delta Dunării şi mănăstirile din Moldova sunt considerate, fiecare, de către 18% dintre participanţii la studiul IRES, ca fiind locurile din România care ar trebui să fie cel mai vizitate de turiştii străini. 11% cred că turiştii străini ar trebui să viziteze Munţii Carpaţi (trasee montane şi zonele de schi), câte 9% dintre respondenţi optează pentru cetăţile fortificate din Transilvania, satele tradiţionale româneşti sau pentru litoralul românesc, 5% pentru Castelul lui Dracula, alţi 5% pentru staţiunile balneoclimaterice, 3% pentru Palatul Parlamentului, 2% pentru siturile arheologice antice şi 2% pentru Bucureşti. 8% dintre respondenţi au indicat o altă zonă.

Turismul românesc se situează între peisaje frumoase şi servicii de calitate. Dacă 95% dintre respondenţi sunt total de acord că România este o ţară cu peisaje deosebite, doar 22% dintre ei sunt total de acord cu afirmaţia „România oferă servicii de calitate în turism”. 86% agreează total faptul că România este o ţară cu obiective turistice deosebite, iar 75% se raliază total opiniei conform căreia “în România nu te poţi plictisi ca turist”. Puţin peste jumătate dintre respondenţi (53%) sunt total de acord cu afirmaţia „România este o ţară sigură pentru turişti” şi tot jumătate susţin total ideea că „România este o ţară în care s-au păstrat tradiţiile şi obiceiurile vechi”. În același timp, 48% acceptă total afirmaţia “România este o destinaţie turistică prea scumpă în raport cu calitatea serviciilor”.

56% dintre cei chestionaţi au spus să îşi vor petrece vacanţa din acest an în România, 16% vor merge şi în alte ţări europene, iar 3% şi în ţări din afara Europei. (SLIDE 31) De altfel, România obţine cele mai ridicate evaluări în ceea ce priveşte atractivitatea turistică unor ţări din estul şi sud estul Europei. Grecia se află pe locul 2 în acest top al atractivităţii, urmată de Turcia, Croaţia, Serbia, Muntenegru , Cehia şi Slovenia.

Produse şi branduri româneşti. Ne plac, dar le şi consumam?

Raportarea românilor la produsele româneşti este una declarativ pozitivă. 64% dintre respondenţi cred că produsele din România sunt mai bune din punctul de vedere al calității decât produsele din alte ţări est-europene. În comparaţia generală a produselor româneşti versus produsele străine, cele româneşti sunt apreciate din următoarele perspective:

  • Raportul preţ calitate (60%)
  • Încrederea în acest produse (73%)
  • Calitatea ridicată (53%)
  • Funcţionalitate (57%)
  • Reputaţia bună (71%)
  • Necesitatea (89%)
  • Produse obişnuite, nu exclusiviste (91%)

Pe de altă parte, produsele româneşti, comparativ cu cele străine, sunt considerate a fi mai puțin performante din punct de vedere tehnic de către 45% dintre respondenţi, mai scumpe de 55%, cu ambalaje tradiţionale (66%), de serie (51%), precum și mai degrabă imitative (44%) decât inovatoare (42%).

Produse de export

Vinurile (18%) şi automobilele (16%) sunt produsele româneşti pe care românii le consideră ca fiind cele mai cunoscute în străinătate, însă trebuie menţionat faptul că 1 din 3 români nu ştie să indice un produs românesc cunoscut în străinătate. Alte produse menţionate de respondenţi, la acest capitol, sunt: brânzeturile (4%), precum și fructele sau legumele (4%).

În ceea ce priveşte menţionarea spontană a unor branduri româneşti reprezentative, în fruntea clasamentului se detaşează Dacia, indicată de aproape o treime dintre respondenţi (26% indică brandul Dacia, iar 3% brandul Dacia Logan). La mare distanţă, sunt produsele alimentare (3%) – fără să fie specificat un brand anume, produsele de Topoloveni (3%) sau brânzeturile (3%). Pe lista de branduri româneşti se regăsesc totuşi Arctic (2%), Gerovital (2%), Ciocolata Rom (2%), Salam de Sibiu (1%), Vinul de Cotnari (1%), Farmec (1%), Napolact (1%), cârnaţii de Pleşcoi (1%), Clujana (1%), Covalact (1%) sau Aro (0,5%). 27% dintre respondenţi nu ştiu să menţioneze numele unui produs important/reprezentativ, dar, dintre cei care îl menţionează, 91% au o părere mai degrabă bună despre produsul menţionat. ⇓

SINTEZA 14_Grafice IRES_7

Consum vs. patriotism

Dintr-o listă de produse româneşti, cele de îmbrăcăminte şi încălţăminte se dovedesc a fi cele mai cumpărate de către români – 71% dintre respondenţi spun că au cumpărat în ultimul an aceste articole, urmate de produsele agricole & alimentare (66%), vinurile româneşti (61%), mobilă românească (50%) sau produse de artizanat (40%). Mai puţini au cumpărat software românesc (17%) sau automobile româneşti (11%).

Vinul este produsul consumat în cea mai mare măsură din producţie internă: 92% dintre cei 89% dintre respondenţii care obişnuiesc să bea vin au spus că trei sferturi din vinul pe care îl consumă este românesc. 71% dintre participanţii la studiu susţin că mai mult de trei sferturi dintre produsele de mobilier pe care le au în casă sunt fabricate în România, 59% spun acelaşi lucru despre produsele alimentare pe care le consumă, 23% dintre ei susţinând chiar că nu consumă deloc produse alimentare din străinătate. Doar o treime dintre respondenţi spun că trei sferturi din articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte pe care le deţin sunt româneşti. 51% dintre respondenţii care au un calculator personal susţin că folosesc pentru acesta produse de software dezvoltate în România.
Patriotismul local este destul de bine reprezentat în ceea ce priveşte brandul preferat din rândul producătorilor de autoturisme. Un sfert (23%) dintre respondenţi spun că preferă Dacia, aceasta fiind urmată de Volkswagen (11%), Mercedes Benz (9%), BMW (9%), Ford (6%), Volvo (6%),, Opel (6%), Renault (4%), Audi (4%), Skoda (2%), Peugeot (2%), Toyota (2%), Fiat (1%). (SLIDE 12)
Cum credem că ne văd ceilalţi?

Opiniile românilor despre felul în care este văzută România în lume sunt împărţite. Dacă 43% dintre participanţii la un studiu IRES pe această temă cred că România este văzută bine sau foarte bine, 36% consideră că, din contră, este văzută prost sau sau foarte prost. În același timp, 1 din 5 participanţi la sondaj cred că imaginea este neutră.

Puşi în situaţia de a evalua percepţia românilor despre ei înşişi, jumătate dintre respondenţi (52%) cred că aceasta este una mai degrabă pozitivă, în timp ce 20% sunt de părere că aceasta este mai degrabă negativă. Bărbaţii, respondenţii peste 65 de ani şi cei din mediul urban tind să aibă o imagine mai favorabilă asupra modului în care românii se percep ei însuşi.

Rugaţi să indice entitatea responsabilă de gestionarea imaginii României în plan extern, 64% dintre respondenţi se îndreaptă spre stat, ca entitate generică, în timp ce aproape o treime (27%) indică o agenţie de publicitate sau o companie de consultanţă specializată. În opinia respondenţilor, cele mai bune metode de promovare a imaginii României sunt: mass media (15%), prin intermediul personalităţilor (culturale, sportive, politice) – 11%, prin produse româneşti (11%), campanii de publicitate (9%) sau evenimente (6%). Ierarhizarea elementelor de imagine ale României care sunt considerate de participanţii la acest studiu prioritare pentru promovarea în străinătate arată astfel: turismul (indicat de 98% dintre respondenţi), tradiţiile (96%), cultura (96%), produsele româneşti (92%), istoria ţării noastre (91%), personalităţile ţării (80%) şi economia (70%). Economia este indicată cu precădere de către respondenţii din mediul rural, cu studii elementare, cu vârsta între 25 şi 64 de ani, în timp ce spre promovarea prin personalităţi se poziţionează femeile, respondenţii de peste 65 de ani, cei cu studii elementare şi cei care au rezidenţa în Moldova sau în Sudul ţării.

Un top al celor mai prietenoase ţări cu românii, în opinia participanţilor la studiul menţionat, plasează Statele Unite ale Americii pe primul loc (13%), secondate de Germania (12%) şi Franţa (11%). Plasarea Statelor Unite ale Americii pe primul loc în acest clasament poate fi considerată surprinzătoare, dacă ne gândim la faptul că SUA nu au ridicat vizele pentru români, iar condiţiile de acces pe „pământul făgăduinţei” nu sunt dintre cele mai facile. Pe de altă parte, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări şi expunerea mediatică intensă a oricăror luări de poziţie ale oficialilor americani în ceea ce priveşte România pot fi unele dintre raţionamentele care au stat la baza alegerii respondenţilor. Pe următoarele locuri în „topul prieteniei” se află o parte dintre vecinii României – Republica Moldova (8%), Bulgaria (5%), Ungaria (4%), dar şi cele două ţări în care se află comunităţi mari de români – Italia (9%) şi Spania (5%). Ultimele clasate sunt Marea Britanie, Rusia, Austria şi Polonia cu câte 1% din opţiuni. ⇓

SINTEZA 14_Grafice IRES_10

Rusia ocupă primul loc şi în topul ţărilor cel mai puţin prietenoase cu românii, o treime dintre respondenţi (31%) indicând această ţară, iar locul 2 este ocupat de Ungaria (24%). Rezultatul trebuie contextualizat pe fondul poziţionării diplomaţiei româneşti împotriva regimului de la Kremlin în ofensiva acestuia asupra Ucrainei; practic, cele două ţări si-au inversat în percepţia asupra acceptabilităţii străinilor faţă de români – un studiu IRES din 2013 plasa Ungaria pe primul loc şi Rusia pe locul 2, într-un top similar. Podiumul este completat de Marea Britanie, însă doar 6% dintre cei chestionaţi indică această ţară ca fiind mai puţin prietenoasă cu românii. Franţa (6%), Italia (4%), Germania (2%), Bulgaria, Olanda, Serbia, Spania cu câte 1% dintre menţiuni completează topul.

Datele prezentate în această analiză sunt fotografia de moment a auto-reprezentării românilor şi a reprezentărilor pe care aceştia le au în legătură cu imaginea pe care o au alţii despre noi. Imaginea înseamnă credibilitate şi nicio imagine pozitivă nu se poate crea în lipsa respectului pe care este nevoie să îl obţine, acesta nu ne este „dat” pentru că suntem o ţară cu peisaje frumoase sau pentru că suntem ospitalieri. Pe de altă parte, trebuie să fim confortabili cu imaginea pe care ne-o asumăm. „Este posibil și legitimă (…) ca ţările să devină faimoase pentru ceea ce vor deveni în loc de pentru ceea ce au fost”, spunea expertul în branding, Simon Anholt în Competitive Identity (2007), astfel încât românii pot să facă pace cu ei înşişi şi să-şi proiecteze şi să-şi asume un viitor.

Notă: Datele din acest text fac parte din studiul IRES: Percepţii publice cu privire la imaginea României, realizat în 23-26 februarie 2015, pe un eşantion de 1.200 de subiecţi cu vârsta peste 18 ani, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Marja de eroare: ± 2,8%.

  1. Pingback: Sondaj de opinie: ce merită să vezi în România? | cluj.travel

  2. Pingback: IRES-felmérés: Hogyan látják magukat a románok a külföldiek szemével: vendégszeretők és élelmesek egy szép tájakkal rendelkező országban – Adevărul | EuroCom - Romániai Sajtófigyelő

  3. George says:

    Cu procente așa mari la capitolele “buricul pământului” sau “miezul din Fanta”, cu așa mare încredere că alții ne văd binișor, acest studiu demonstrează cât de proști sunt românii, în general.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

one × 2 =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te