România urbană din „reţea”

„Dacă doriţi să înţelegeţi diferenţa dintre o reţea şi o comunitate, adresaţi-vă prietenilor de pe Facebook şi rugaţi-i să vă ajute să vă zugrăviţi casa. Reţele conectează, comunităţilor le pasă” (Henry Mintzberg, oct, 2015)


Distribuie articolul
Text de Adriana Dîncu și Mihaela Orban

În 2015, Facebook, creată de Mark Zuckerberg în anul 2004, ca o reţea universitară cu circuit închis pentru studenţii de la Harvard, a ajuns la 1,490 miliarde de utilizatori conectaţi într-o singură zi. Altfel spus, “populaţia” de pe Facebook a depăşit statistic populaţia Chinei, ţara cu cel mai mare număr de locuitori de pe glob.

Fără îndoială, alături de apariţia World Wide Web, Facebook este considerat unul dintre fenomenele modernităţii datorită numărului mare de persoane care s-au “conectat” la reţea. Pe de o parte, despre Facebook se vorbeşte în termeni laudativi, mai ales din perspectiva modelului de business pe care l-a creat fondatorul Mark Zuckerberg şi a performanţelor tehnologice pe care se bazează reţeaua, însă în ultimii ani au apărut, cu precădere în străinătate, cercetări care focusează perioculele la care sunt expuşi utilizatori Facebook.

Se vorbeşte tot mai mult despre Facebook ca despre un “virus” care afectează o întreagă generaţie din cauza dependenţei pe care o crează asupra utilizatorilor, a expunerii vieţii private şi a informaţiilor personale ale utilizatorilor, despre capacitatea reţelei de a activa masele sau comunităţile. Totuşi, dată fiind “tinereţea” acestui fenomen, nu există studii clinice de lungă durată care să avanseze efecte patologice la nivel de masă ale Facebook, însă ne aşteptăm la acestea în anii ce vor urma.

România cunoaşte o creştere accelerată în ceea ce privește numărul utilizatorilor, conectaţi la “reţea”. Potrivit Facebrand.ro, la jumătatea lunii martie 2015, Facebook a înregistrat 8 milioane de conturi de utilizatori în România, cu o rată de penetrare în rândul populaţiei totale a ţării de 39, 76%.

Aproape 7 din 10 români din mediul urban cu vârsta de peste 15 ani declară că folosesc Internetul, iar aproape o treime susţin că nu îl folosesc. Nu trebuie să confundăm utilizarea cu rata de acces la internet. Chiar dacă România este pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte viteza pe internet şi pe locul 6 în lume, un clasament al Uniunii Europene din 2014 poziţiona România pe ultima poziţie în Uniune din perspectiva ratei de penetrare a internetului la nivelul populaţiei (51,66%).

Mai mult de 60% – 67% – dintre participanţii la studiul ”Românii și Facebook – percepții și obiceiuri de utilizare” realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, în perioada 24-28 septembrie 2015, spun că au o părere bună şi foarte bună despre Facebook. De altfel, mai mult de 4 din 10 români din mediul urban, peste 15 ani, au cont de Facebook, 39% dintre ei având contul de peste 5 ani. Respondenţii cu cea mai mare vechime pe Facebook sunt într-o proporţie mai mare bărbaţi, tinerii între 18 şi 35 de ani, cei studii superioare şi care locuiesc în regiunea Transilvania şi Banat.

Cât timp petrec românii pe Facebook

O treime dintre respondenți (30%) intră pe Facebook de 2 până la 5 ori pe zi, 28% intră o dată pe zi, 16% de câteva ori pe săptămână, iar câte 5% o dată pe săptămână sau mai rar. 9% dintre intervievați intră pe Facebook de peste 10 ori pe zi, iar 6% de câte 6 până la 10 ori pe zi. Cei care accesează cel mai des Facebook, pe parcursul unei zile – de peste 10 ori pe zi – sunt adolescenţi, cu studii elementare, din sudul ţării.

În medie, pe parcursul întregii zile, 37% dintre respondenți petrec sub 30 de minute pe Facebook, 31% petrec între 31 de minute și o oră, iar 22% petrec între 1 și 3 ore. 10% dintre intervievați petrec în medie, într-o zi obișnuită, între 3 și 7 ore sau mai mult, în cadrul rețelei de socializare Facebook. Cel mai mult petrec cel mai puţin timp pe Facebook (sub 30 de minute zilnic) sunt respondenţii maturi (între 36 şi 50 de ani), cei cu studii superioare şi cei care locuiesc în sudul ţării.

4 din 10 respondenţi petrec între 6 și 15 minute la o singură accesare a Facebook, 18% sub 5 minute, 17% între 16 și 30 de minute, 13% între 3 minute și o oră, 6% între 1 și 2 ore, iar 4% între 2 și 3 ore sau mai mult. Cei care petrec la o singură accesare între 30 de minute şi o oră pe reţeaua de socializare sunt, într-o mai mare măsură bărbaţi, cu vârsta între 51 şi 65 de ani, au studii elementare şi locuiesc în Moldova.

Reţeaua personală

Mai mult de 8 din 10 utilizatori de Facebook au sub 1000 de contacte în lista ”prietenilor” de pe Facebook. Un sfert dintre participanţii la studiul IRES au între 251 şi 500 de prieteni pe Facebook, 27% au sub 100 de persoane în lista de contacte, 22% au între 101 şi 250 de prieteni, 10% au între 501 şi 1000 de contacte, iar în cazul a 15% dintre respondenţi, reţeaua personală numără peste 1000 de prieteni. Respondenţii cu cei mai mulţi prieteni în listă sunt în cea mai mare măsură bărbaţii, adolescenţii, persoanele cu studii elementare şi cei din regiunea Moldova. La polul opus, profilul celor cu sub 100 de contacte pe Facebook arată astfel: mai degrabă femei, persoane între 51 şi 60 de ani, cu studii medii şi respondenţi din zona de sud a ţării.

Mai mult de jumătate dintre utilizatorii de Facebook – 59% – spun că le cunosc pe mai bine de 50% dintre persoanele aflate în lista ”prietenilor” de pe Facebook

Obiceiuri de accesare

Acasă este mediul cel mai frecvent de accesare a Facebook, însă locurile de accesare sunt printre cele mai diverse. 93% dintre respondenți accesează de obicei Facebook de acasă, 45% atunci când așteaptă pe cineva, 45% accesează Facebook la școală sau locul de muncă, 44% în localuri, 33% în mijloacele de transport în comun, 25% pe stradă, iar 23 în vizite. 21% dintre respondenți accesează Facebook într-un alt context. Femeile, vârstnicii peste 65 de ani, respondenţii cu studii elementare şi cei din regiunea de sud a ţării sunt cei care accesează în cea mai mare măsură Facebook de acasă. Bărbaţii, adolescenţii, respondenţii cu studii superioare şi cei din regiunea Moldova au într-o proporţie mai mare obiceiul de a accesa Facebook la şcoală sau la locul de muncă. Cei care accesează Facebook pe stradă sunt bărbaţii, respondenţii cu studii elementare, adolescenţii şi cei care locuiesc în Transilvania şi Banat.

Obiceiul de a accesa Facebook atunci când se află într-un mijloc de transport în comun îl au într-o mai mare măsură femeile, tinerii între 18 şi 35 de ani, respondenţii cu studii elementare şi cei din regiunea de sud a ţării, în timp ce în localuri acest obicei este întâlnit la tineri, la persoanele cu studii elementare şi care locuiesc în Transilvania şi Banat.
Telefonul este dispozitivul cel mai folosit pentru accesarea Facebook. 81% dintre respondenţi indică telefonul ca fiind dispozitivul de pe care accesează Facebook. Acesta este urmat de laptop sau PC (78%), la mare distanţă aflându-se tableta (39%) sau tv (3%).

Mai mult de 4 din 10 utilizatori nu folosesc deloc Facebook pentru activități legate de educație sau muncă. Cei mai mulți dintre utilizatorii Facebook nu accesează rețeaua de socializare când sunt ocupați cu altceva.

Socializarea/relaționarea – principalul avantaj al Facebook

Principalul avantaj al utilizării Facebook este socializarea/relaționarea spun 42% dintre respondenții care utilizează această rețea de socializare. 16% dintre aceștia menționează ca avantaj accesul la informații și noutăți, iar 15% consideră că beneficiul utilizării Facebook este păstrarea relațiilor cu prietenii vechi sau cei aflați la distanță, 17% sunt de părere că este avantajos pentru: rapiditatea comunicării/informării, stabilirea unor relații noi, posibilitatea de marketing/publicitate, relaxare, recreere, petrecerea timpului liber sau altele. 4% dintre cei chestionaţi consideră că utilizarea Facebook nu are avantaje.

Expunerea vieții private și consumul de timp – principalele dezavantaje ale Facebook

În opinia respondenţilor, expunerea vieții private (15%) şi consumul timpului utilizatorilor (14%) sunt principalele dezavantaje pe care le are Facebook. Alături de acestea, participanţii la studiu menţionează şi lipsa securității informațiile personale (9%), creerea dependenței (8%), propagarea informaților false (5%). 7% dintre intervievați consideră că Facebook nu are dezavantaje.

Folosim Facebook: din curiozitate, din plictiseală, din nevoia de ”împărtășire” cu ceilalți. Nu comunicăm pe Facebook

Atunci când accesează Facebook:

 

  • 75% dintre respondenți sunt curioși cu privire la ceea ce se întâmplă în lume – este cazul bărbaţilor, a vârstnicilor, a celor cu studii elementare şi a respondenţilor din Moldova
  • 71% dintre respondenți se plictisesc – este cazul femeilor, adolescenţilor, a celor cu studii elementare şi a celor din regiunea Moldovei
  • 68% dintre cei chestionaţi vor să împărtășească ceva cu ceilalți – categorie în care regăsim mai degrabă femeile, vârstnicii, pe cei cu studii medii şi care locuiesc în Transilvania şi Banat
  • 64% dintre intervievaţi sunt curioși ce fac ceilalți – este cazul femeilor, a vârstnicilor, al celor cu studii elementare şi a celor care locuiesc în Transilvania şi Banat
  • 39% dintre respondenţi au nevoie de un sfat – în rândul acestora aflându-se cu precădere femeile, asolescenţii, respondenţii cu studii elementare şi cei care provin din Moldova
  • 36% dintre respondenți se simt singuri – categorie în care îi regăsim într-o mai mare măsură pe bărbaţi, adolescenţi, persoane cu studii elementare şi care locuiesc în regiunea Moldovei
  • 26% dintre cei intervievaţi se simt stresați – este cazul femeilor, adolescenţilor, dar şi a celor cu studii elementare şi a respondenţilor din Moldova
  • 21% dintre respondenţi sunt triști – aceştia fiind femei, adolescenţi, persoanele cu studii elementare şi cei din Moldova
  • 14% vor să se laude – categorie în care regăsim mai frecvent femeile, adolescenţii, respondenţii cu studii elementare şi cei din Moldova

Doar 3% dintre participanţii la studiu spun că accesează Facebook atunci când vor să comunice cu cineva.

Ce preocupări pe Facebook au utilizatorii români?
• 63% se uită la paginile care le plac sau pe care le urmăresc
• 62% dintre intervievați se uită la poze/filmulețe postate de prietenii lor
• 57% dintre intervievații se distrează de postările prietenilor
• 56% dintre respondenți se informează în legătură cu evenimente curente sau viitoare
• 52% discută cu prietenii
• 48% primesc comentarii cu privire la ceea ce postează
• 47% se uită pe paginile grupurilor din care fac parte
• 47% primesc susținere din partea prietenilor
• 41% trimit mesaje private
• 34% împărtășesc informații
• 26% comentează la postările prietenilor
• 18% se joacă
• 11% îşi schimbă/actualizează profilul
• 9% creează evenimente
• 3% creează diferite pagini

Pe parcursul studiului a fost testat un set de 35 de afirmaţii care să surprindă obiceiurile de utilizare a Facebook, nevoile utilizatorilor pe care reţeaua de socializare reuşeşte să le acopere, dar şi eventuale comportamente deviante şi adicţii legate de Facebook. Datele arată că utilizatorii conştientizează faptul că alocă mult din timpul lor pe Facebook, iar unii dintre ei fac eforturi să petreacă mai puţin timp pe reţeaua de socializare. Iată câteva dintre afirmaţiile testate pe parcursul studiului şi proporţiile în care utilizatorii sunt de acord (total şi parţial) cu acestea:

 

Pe Facebook, de obicei, pierd noțiunea timpului –  48%
Când accesez Facebook, de obicei îmi ia mai mult timp decât am prevăzut  – 42%
Mi se întâmplă să continui să accesez Facebook, cu toate că intenționez să scad numărul de accesări  – 41%
Am încercat să petrec mai puțin timp pe Facebook, dar nu am reușit – 39%
Am dificultăți în a controla timpul pe care îl petrec pe Facebook – 23%
Deseori mă simt vinovat că petrec atât de mult timp pe Facebook – 21%
Mi-am neglijat de mai multe ori programul de somn, din cauza Facebook – 20%
Am încercat să mă opresc din a intra pe Facebook, dar fără succes – 17%
Membri ai familiei mi-au reproșat deja că petrec prea mult timp pe Facebook – 16%
Intru pe Facebook cu scopul de a evita anumite lucruri pe care le am de făcut – 16%
Persoanele din jurul meu mi-au reproșat deja că petrec prea mult timp pe Facebook – 13%
Mi s-a întâmplat de mai multe ori să întârzii la o întâlnire pentru că eram pe Facebook – 11%
Mi se întâmplă să întârzii la școală sau la serviciu pentru că stau pe Facebook – 9%

În acelaşi timp, utilizatorii recunosc Facebook ca pe un loc în care evadează din realitatea imediată, cu rol chiar destresant, dar a cărui utilizare poate avea consecinţe negative asupra performanţei şcolare/la locul de muncă sau asupra responsabilităţilor personale:

 

Accesarea Facebook mă ajută să uit de lucrurile sau evenimentele stresante – 42%
Mi s-a întâmplat ca timpul petrecut pe Facebook să îmi influențeze starea de spirit – 31%
Atunci când sunt pe Facebook, nu mă mai gândesc la responsabilitățile mele – 24%
Uneori accesez Facebook pentru a amâna ceea ce am de făcut – 22%
Performanțele mele la școală/la locul de muncă au suferit din cauza utilizării Facebook – 15%
Utilizarea Facebook are repercusiuni negative asupra productivității mele – 15%
Am neglijat sarcini cotidiene pentru a putea petrece mai mult timp pe Facebook – 14%

Pe de altă parte, Facebook este perceput ca una din principalele surse de informare pe care utilizatorii reţelei le au la dispoziţie:

 

Atunci când nu sunt pe Facebook, mă întreb deseori ce se mai întâmplă – 39%
Atunci când nu sunt pe Facebook, am impresia că ratez ceva important – 13%

Nu în ultimul rând, studiul arată un potenţial adictiv pe care îl are Facebook asupra utilizatorilor:

 

M-aș simți pierdut dacă nu ar mai exista Facebook – 12%

Evoluţia fenomenului Facebook este unul din subiectele de cercetare interdisciplinară a următoarelor decenii: psihologii, sociologii, pediatrii, neurologii, nutriţioniştii, dar şi economiştii, specialiştii în politologie şi comunicare sunt cei care vor decripta efectele pe care Facebook le are asupra omului, în particular şi a societăţii, la nivel macro.

La alegerile prezidenţiale din 2014 din România, Facebook a fost unul dintre catalizatorii activării la vot a românilor din diaspora. Spațiul public a devenit, prin intermediul Facebook, un spațiu emoțional şi l-a înlocuit pe primul. Modul în care diaspora românească a comunicat cu țara între cele două tururi de scrutin a demonstrat că Facebook a reuşit să transforme mediul emoțional în comunități de indignare care, pe fondul „solidarităţii electronice” s-au propagat în ţară.

Totuşi, potrivit studiilor IRES, această mobilizare la vot nu a fost generată exclusiv de Facebook, ci s-a realizat cu ajutorul televiziunii şi a telefoaniei mobile. Facebook rămâne pentru moment o reţea globală, nefiind o comunitate în adevăratul sens al cuvântului.

*Datele fac parte din studiul ”Românii și Facebook – percepții și obiceiuri de utilizare” realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, în perioada 24-28 septembrie 2015, pe un eșantion total de 1582 de subiecți cu vârsta de peste 15 ani, marjă de eroare ±2,5%. Eșantionul de utilizatori Facebook a fost format din 707 indivizi cu vârsta de peste 15 ani, marjă de eroare ±3,7%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

Mai multe detalii sunt prezentate în infografia de mai jos:

grafic_micsorat

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te