Salzburg, de la Mozart, cu dragoste


Când vine vorba de o vacanţă în Austria, există de regulă două coordonate principale pe care curg ofertele. Una dintre ele este în mod cert capitala Viena, în care poţi petrece oricând un city-break de calitate. Cealaltă este schiul, iar întrebarea „unde mergi la schi anul ăsta?” a ajuns deja să aibă un răspuns clasic: „în Austria”. Austria e înfiptă în conştiinţa noastră turistică mai degrabă ca o destinaţie de iarnă. Şi totuşi, această ţară din centrul Europei, e atât de frumoasă şi vara, încât trebuie luată în calcul ca alternativă pentru o vacanţă estivală, chiar dacă nu are ieşire la mare. Iar unul dintre locurile din care vei pleca la final având sufletul plin de gânduri bune este Salzburg.

Panorama Salzburgului, văzută dinspre restaurantul MdM

Salzburg e un oraş celebru. În primul rând pentru că în oraşul al cărui nume se traduce „castelul sării” (datorită numeroaselor mine de sare din jurul lui) s-a născut Mozart, iar acesta e un motiv suficient de bun ca să-l ridice în ochii lumii. În Salzburg pluteşte peste tot spiritul lui Mozart, şi nu doar în interiorul celebrelor bomboane cu chipul lui, cu înveliş de ciocolată şi miez de fistic. Mozart e o stare a spiritului în Salzburg, începând cu casa în care a locuit circa opt ani în copilărie (clădire aproape banală, pe un colţ de intersecţie) şi până la eleganţa costumelor domnilor care-şi aşteaptă doamnele la fel de elegante pentru a intra seara la un concert de muzică clasică.

Pentru că Salzburg îşi defineşte existenţa urbană în primul rând prin eleganţă. Acest oraş austriac pare străbătut în permanenţă de un şuvoi de eleganţă care se păstrează intact, de parcă cineva ar elibera zilnic mireasma de undeva de deasupra, poate dinspre dominanta cetate Hohensalzburg. În Salzburg, orice plimbare e o necontenită receptare a unei stări de bine, pentru că aici există o armonie perfectă între elementele urbane şi cele naturale. Nimic nu pare nelalocul lui. Urcă-te, de pildă, pentru a lua prânzul sau cina la restaurantul M32 ce ţine de Muzeum der Moderne (Muzeul de Artă Contemporană) şi vei descoperi instant un peisaj urbano-natural, pur şi simplu perfect. Dacă Mozart ar fi trăit astăzi, în mod sigur nu ar fi plecat niciodată din Salzburg, iar muzica lui s-ar fi transformat în hit instant fie şi dacă ar fi compus hip-hop sau dance.

Sunetul muzicii

Unul dintre lucrurile cu care se „laudă” Salzburgul este că aici s-a filmat în 1965 celebra peliculă Sunetul muzicii. Pentru cei care nu-şi amintesc sau nu au văzut filmul, regizat de Robert Wise, o femeie (Maria, interpretată de Julie Andrews) pleacă dintr-o mânăstire austriacă pentru a deveni guvernantă pentru copiii unui ofiţer de marină, văduv. Multe dintre scene s-au turnat în locuri din Salzburg care au devenit rapid principale puncte de atracţie turistică ale oraşului. De pildă, frumosul parc Mirabell, dominat de palatul cu acelaşi nume, ale cărui grădini au fost deschise în anul 1730. Clădirea a fost ridicată de către arhiepiscopul Raitenau, în anul 1606, ca dar pentru amanta lui, Salome Alt, cu care a avut nu mai puţin de 12 copii. Iniţial, palatul s-a numit Altenau, dar arhiepiscopii l-au reconstruit în secolul al XVIII-lea şi l-au redenumit Mirabell.

Salzburg a fost un centru ecleziastic de primă mărime

Adevărata încântare însă, o reprezintă grădinile, populate de o sumedenie de statui, care mai de care mai spectaculoase, şi care oferă totodată o privelişte de vis asupra cetăţii Hohensalzburg (de aici şi numele Mirabell). Fiecare statuie din parc este unică şi amuzantă în felul ei, ba chiar există o grădină a piticilor, o mulţime dintre gnomii de piatră de aici fiind modelaţi în secolul al XIX-lea după pitici reali. Remarcabilă este şi grădina de trandafiri, vizitatorii apreciind atmosfera romantică şi elegantă a acestui loc impecabil.

Apropo de Sunetul muzicii, atât de mult a însemnat acest film (câştigător al cinci Oscaruri) pentru locuitorii oraşului încât astăzi există inclusiv un tur ce poate fi făcut de către turişti şi care poartă, evident, numele Sound of Music. Viaţa familiei von Trapp este reluată pas cu pas prin vizitarea diverselor locuri ce apar în film. Despre Grădinile Mirabell am vorbit mai sus (scena dansului cu Maria şi copiii), ele fiind urmate de Palatul Leopold (casa familiei von Trapp), Palatul Hellbrunn (scene muzicale), mânăstirea Nonnberg, St. Gilgen (scena de deschidere), bazilica Mondsee (scena nunţii). Anual, mai mult de 300.000 de oameni fac acest tur, bucurându-se de locurile de mai sus.

Atracții în centrul vechi

Excelent conservatul centru vechi, cu arhitectura sa medievală şi barocă, este mărturia faptului că Salzburg a fost pe vremuri un oraş-stat înstărit. Acest lucru a fost posibil în primul rând datorită minereurilor de sare şi aur, ce se află în partea de sud şi care au făcut din Salzburg unul dintre cele mai bogate zone ale Europei în secolul al XVII-lea.

Dacă te plimbi prin Centrul Vechi, nu trebuie să ratezi câteva locuri impresionante:

Catedrala Salzburg – Pentru amatorii de catedrale, care vor să-şi treacă în „palmares” încă o frumuseţe ecumenică din marile oraşe ale Europei. E locul în care a fost botezat Mozart, e cea mai mare biserică din centru şi a trecut printr-o istorie complicată, prima „variantă” datând din anul 774, când s-a numit Virgil Dom. În interior vei găsi al doilea cel mai greu clopot din Austria, care cântăreşte 14 tone.

Kapitelplatz şi Fântâna Cailor (Kapitelschwemme) – Kapitelplatz e o piaţă imensă, una dintre principalele pieţe ale oraşului Salzburg, în care au loc adesea tot felul de evenimente şi festivităţi. De departe vei remarca o sferă aurie imensă (Sphaera), care are pe ea un omuleţ. E opera artistului Stephan Balkelhof care şi-a folosit personajul în mai multe lucrări cu care a împânzit Europa (Munchen, de pildă). După ce traversezi Kapitelplatz dai peste
Kapitelschwemme, fântâna cailor, construită în 1732, o… baie care servea drept spălătorie pentru cai şi care acum e unul dintre frumoasele obiective ale oraşului, în faţa căruia nu te poţi abţine să te opreşti pentru cel puţin o fotografie.

Fântâna cailor, construită în 1732

Funicularul (Festungsbahn) – Poţi urca muntele Mönchsberg, către cetatea Hohensalzburg pe jos dar e indicat să iei mai degrabă funicularul ce funcţionează încă din anul 1892. Drumul durează doar 54 de secunde, timp în care trebuie să te grăbeşti să surprinzi câteva imagini ale pieţei Kapitalplatz. Un drum costă 2-4 euro.

Abaţia St. Peter – Fondată de episcopul Ruprecht în anul 696, este cea mai veche biserică din Slazburg iar principala atracţie ce face parte din ea este restaurantul Stiftskeller, cel mai vechi restaurant din Europa.

Podul iubirii (Makartsteg) – Este, probabil, cel mai frumos pod pietonal din Salzburg, care se întinde peste râul Salzach şi care e împânzit de lăcăţele atârnate de îndrăgostiţii care şi-au ”sigilat” iubirea pentru totdeauna. Un obicei pe care unii îl dezavuează dar care creează un anume şarm pretutindeni (ca o paranteză, nebunia asta cu lacătele pe poduri se pare că a apărut în urma filmului italienesc I want you, bazat pe cartea cu acelaşi nume scrisă de Federico Moccia). Podul iniţial a fost construit în 1905, apoi demolat în 1967, demolat din nou şi reconstruit iar, în anul 2000. Estimativ, circa 20.000 de oameni îl traversează zilnic.

Cetatea Salzburg (Hohensalzburg)

Hohensalzburg este simbolul vizual şi ancestral al oraşului Salzburg, fortăreaţa (sau cetatea, spune-i cum vrei) care veghează de pe dealul Mönchstein încă din anul 1077 (când a fost ridicată din ordinul arhiepiscopului Gebhard) asigurând un acut sentiment al protecţiei, chiar şi în vremuri de pace totală. Graţie unei extinderi ce a avut loc în jurul anului 1500, această cetate a devenit una dintre cele mai mari fortificaţii ale Europei, având marele merit de a nu fi fost cucerită vreodată (de altfel unicul asediu asupra ei a avut loc în 1525, în timpul unei revolte a minerilor, ţăranilor şi fermierilor care s-au coalizat cu o parte dintre patricieni şi l-au forţat pe arhiepiscopul cardinal Lang să se baricadeze în cetate, în final totul încheindu-se cu un acord). În plus, datorită poziţiei şi a priveliştilor pe care le oferă, Hohensalzburg a devenit rapid principala atracţie a oraşului.

Cetatea Hohensalzburg, văzută din grădinile Mirabell

Poţi urca în telefericul despre care am vorbit mai devreme şi apoi poţi face o plimbare prin curtea cetăţii, apăsând continuu butonul aparatului foto aţintit spre superbele panorame. În cetate se pot vizita un muzeu, apartamentele princiare şi camera de aur (în care se află un stâlp de marmură care încă păstrează urma unui glonţ tras în timpul revoltei despre care vorbeam mai sus). Intrarea costă 15,50 euro (copiii plătesc 8,70 euro).

Hellbrunn, palatul arhiepiscopului nebun

La începutul secolului 17 a existat în Salzburg un arhiepiscop – Markus Sittikus – care probabil că se plictisea teribil de mult şi care, totodată, avea un spirit şugubăţ. Între anii 1612 şi 1615, cu ajutorul arhitectului Santino Solari (cel „responsabil” şi de Catedrala Salzburg), Sittikus a construit un palat superb, în stil renascentist târziu: Hellbrunn. Cu un amănunt simplu, dar important: palatul nu avea niciun dormitor, nefiind altceva decât un loc de joacă estival pentru arhiepiscop şi prietenii lui.

Şi asta pentru că nu palatul în sine este vedeta în cazul de faţă, ci grădinile lui. Construind totul deasupra unor izvoare termale, Sittikus a avut o viziune: să-şi transforme proprietatea în, practic, primul parc de distracţii al Europei, un fel de precursor al Disneyland-ului sau al altor parcuri… acvatice. Grădinile sunt înţesate de fântâni, statui, grote, eleşteuri, poteci, care au fost transformate, de fapt, în elemente-surpriză pentru vizitatori. La fiecare pas te poţi trezi stropit de apa care ţâşneşte prin nişte orificii invizibile, la acţionarea unor manete secrete ce erau manevrate de arhiepiscop (în zilele noastre… de ghidul care însoţeşte grupurile).

Palatul Hellbrunn

Absolut remarcabil este că în toată această nebunie, nimic nu este acţionat electric, totul fiind hidraulic. Există chiar şi un teatru mecanic, în care circa 200 de figurine compun un orăşel care se mişcă la comandă, pe fundalul unei muzici dezvoltate de o orgă ce funcţionează, la rândul ei, hidraulic. Într-o încăpere, o coroană este ridicată la o înălţime de circa un metru pe un jet de apă. În altă zonă, cei care se aşează pe scaunele unei mese din piatră sunt făcuţi ciuciulete în doar câteva secunde. Figurine bizare se mişcă în căsuţele lor montate de-a lungul canalelor înguste care traversează grădinile. Într-una dintre grote există un mecanism, ascuns privirilor, care creează tot felul de sunete păsăreşti, ce se combină într-o melodie a trilurilor – acţionat, evident, acvatic.

Cel mai vechi restaurant din Europa

În primul rând, să fie clar faptul că experienţa gastronomică în Salzburg nu se rezumă la şniţele. Sigur, găseşti şniţele peste tot şi nu poţi pleca din Austria fără să mănânci unul, în oricare din nenumăratele forme în care ţi se prezintă (cel în stil Salzburg, parol!, e o bombă calorică). Salzburg are o mulţime de restaurante bune, cu meniuri rafinate şi cu preparate savuroase. Iar dacă eşti setat pe gastronomie, una dintre ideile bune este să mergi să iei cina în cel mai vechi restaurant din Europa (unii spun că ar fi chiar din lume).

St. Peter Stiftskeller, care funcţionează în interiorul abaţiei cu acelaşi nume de sfânt, pretinde că este cel mai vechi restaurant din Europa şi îşi bazează argumentaţia pe un document scris de poetul Alcuin, în anul 803, în care este menţionat hanul care servea masa celor care treceau prin zonă. Din acel an, Stiffskeller a funcţionat (dis)continuu ca restaurant (şi-a mai oprit activitatea în timpul invaziilor lui Napoleon şi a altor evenimente similare) iar astăzi poţi rezerva o masă într-una dintre cele unsprezece săli, complet diferite ca stil.

Cea mai bună alegere este Mozart Dinner, care se desfăşoară în sala baroc. Treaba stă cam ca la nuntă, doar că într-un decor foarte elegant şi doar că nu există nicio mireasă ci un cvintet de coarde (Amadeus Consort), împreună cu un tenor şi o soprană, care interpretează, între felurile de mâncare, arii şi duete din lucrările lui Mozart, cu carismă, umor şi cu o oarecare doză de interactivitate cu mesenii. Practic, e un spectacol de bună calitate, la care asişti în timp ce mănânci, într-un decor şi o atmosferă de final de secol 18 (lumânări, costume, muzică…). Meniul e bun (supă de pui cu lămâie, brânză şi găluşcă cu rozmarin, un clapon cu legume gratinate şi un parfait de miere semiîngheţat cu două toppinguri de fructe), iar vinurile pe măsură. Biletul costă 59 de euro.

Podul Iubirii, peste râul Salzach

Acestea sunt doar câteva dintre locurile pe care le poţi vizita în Salzburg. Oraşul are însă multe zone în care abia aşteaptă să fie descoperit, existând activităţi pentru orice gust, de la tururile cu bicicleta la… cursurile de gastronomie în care înveţi cum se prepară un delicios (şi autentic) ştrudel cu mere. Îţi place eleganţa? Mergi în Salzburg, vara, şi nu vei regreta!

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

5 × 3 =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te