SMART City: în general şi în România

ONU estimează că peste 70% din populaţia lumii va locui în oraşe până în 2050. Oraşele trebuie să se adapteze la schimbările care au loc atât de repede şi trebuie să vină cu proiecte şi soluţii inteligente şi sustenabile.


Distribuie articolul

Vedem tot mai multă lume ce vorbeşte despre conceptul de oraşe SMART, sunt tot mai multe conferinţe unde companii oferă soluţii inteligente pentru administraţie, unii primari vorbesc despre soluţii tehnologice care ajută cetăţeanul, dar ce nu înţelegem este că un oraş SMART nu înseamnă doar tehnologie, ci în primul rând viziune şi strategie de dezvoltare din partea decidenţilor, apoi creativitate, deschidere, implicare şi colaborare. Un oraş inteligent nu înseamnă doar administraţie care ia decizii pentru comunitate, ci înseamnă un ecosistem viu format din Universitate, Business, Administraţie si ONG care împreună se implică în implementarea unor proiecte ce folosesc tehnologia de care cetăţenii să se bucure.

De ce nu este vorba doar de tehnologie?

Trecem printr-o perioadă în care urbanizarea se întâmplă cel mai rapid în istoria umanităţii. La nivel global, 900 de milioane de oameni trăiesc în mahalale, oraşele neputând să asigure condiţii de locuire aşa rapid, 1 miliard de maşini sunt blocate în traficul urban, iar oraşele consumă 75% din energia lumii, în fiecare an şi sunt responsabile pentru 50% din gazele cu efect de seră. Acestea sunt provocări cu care oraşele se confruntă, iar un SMART City trebuie să abordeze aceste probleme.

Lideri din administraţie şi business, dar şi simpli cetăţeni caută abordări noi pentru a rezolva aceste probleme, iar tehnologia joacă un rol important. Tehnologia, imaginaţia şi creativitatea se întâlnesc pentru a crea noile oraşe.

Ce este un SMART City?

În ultimele decenii, termenul „oraş inteligent” a devenit o frază atotcuprinzătoare pentru a capta noţiunea de utilizare a tehnologiei informaţiei şi Internet of Things (IoT), pentru a acoperi domenii ce ţin de guvernanţa urbană, cum ar fi transportul, consumul de energie, conectivitatea socială şi virtuală, asigurarea serviciilor şi democraţie.

Din punct de vedere tehnologic, un oraş inteligent este un loc în care diferite componente sunt conectate folosind tehnologii şi senzori din categoria Internet of Things (IoT) pentru a îmbunătăţi serviciile pe care oamenii le folosesc zilnic, dar şi calitatea resurselor naturale.

De asemenea, un oraş SMART este un oraş durabil, un oraş care reciclează şi gestionează deşeurile inteligent, un oraş cu mobilitate urbană alternativă şi un oraş cu eficienţă energetică ridicată, unde clădirile sunt puse în valoare, la fel şi patrimoniul cultural.

Un oraş SMART este un oraş viu, creativ şi cultural, cu multe evenimente, parcuri şi spaţii pietonale, un oraş în care oamenii sunt pe stradă şi se bucură de ce le oferă oraşul ca activitate. Un oraş SMART este un oraş cu un ecosistem antreprenorial efervescent, unde componenta de IT este destul de importantă şi vizibilă, este un oraş în care universitatea colaborează cu businessul şi administraţia pentru a implementa soluţii şi proiecte inteligente şi sustenabile pentru comunitate. Un oraş SMART este un oraş în care cetăţenii şi comunitatea se implică, un oraş SMART este un oraş incluziv şi conectat.

Oraşele SMART sunt oraşele viitorului şi ţin de echitate socială, de inovaţii care vin de jos în sus, de comportamente colaborative.

Oraşele inteligente sunt în primul rând despre oameni. Implicarea unei game mai largi de părţi interesate în proiectarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor reprezintă o componentă importantă a acestui angajament al cetăţenilor.

Cercetătorii din domeniu sugerează că oraşele ar trebui să conceapă şi noi mecanisme juridice, economice şi de guvernanţă pentru a încuraja comportamentele colaborative ale indivizilor de a contribui la comunităţile digitale pentru a favoriza comportamente deschise şi benefice din punct de vedere social. Câteva exemple bune sunt cele care folosesc software-ul liber, Wikipedia, Open Street Map şi alte bunuri digitale comune.

În cele din urmă, oraşele inteligente nu ar trebui să fie definite doar prin parametrii economici sau de software, în acelaşi mod în care cetăţenia civică şi participarea democratică nu ar trebui lăsate doar la determinarea şi controlul algoritmilor.

Bune practici: Londra, Singapore, Barcelona şi Viena

Într-un raport publicat de curând, Londra, Singapore şi Barcelona au fost evidenţiate ca fiind cele mai bune Smart Cities. De ce?

Singapore, pentru infrastructura sa în perspectivă, inclusiv clădirile, transportul şi utilizarea spaţiului subteran; Londra, pentru că se concentrează asupra comunităţilor în implementarea tehnologiei; şi Barcelona, pentru viziunea pe termen lung şi planificarea integrată şi colaborativă care a transformat oraşul într-unul inovator şi creativ.

Singapore, considerat unul dintre cele mai evoluate smart cities, pentru infrastructura sa în perspectivă, inclusiv clădirile, transportul şi utilizarea spaţiului subteran

Viena este de asemenea unul din oraşele SMART din Europa. Viena a fost votat pentru a noua oară oraşul unde se trăieşte cel mai bine din lume! În fiecare an, firma de consultanţă internaţională Mercer realizează un studiu pentru a evalua calitatea vieţii în 231 de oraşe din întreaga lume. Rezultatele studiului din 2018 au conferit Vienei titlul de oraşul cel mai viu din lume pentru a noua oară la rând. Studiul compară climatul politic, social şi economic, îngrijirea medicală, educaţia şi condiţiile de infrastructură, cum ar fi transportul public, alimentarea cu energie electrică şi apă.

Viena este un oraş plin de oportunităţi. Ce înseamnă asta pentru oraş şi pentru cetăţenii săi? Înseamnă că Viena poate păstra resursele prin inovaţii tehnice şi sociale.

Viena este astăzi un oraş extrem de viu. De la începuturile sale până în 2011, Smart City Initiative a pus oamenii în centru. Oraşul Viena îşi propune să devină un oraş inteligent, unde o viaţă bună este posibilă pentru toată lumea.

Deci, mai presus de tehnologii şi infrastructuri IT, oraşele noastre sunt în primul rând pentru oameni.

Cât de SMART sunt oraşele României şi cum ar trebui să evoluăm pentru a implementa acest concept inovator?

Este o prăpastie mare între România şi trendurile globale de dezvoltare ale conceptului de SMART cities: peste 14,85 miliarde de dolari au fost cheltuite pentru iniţiative SMART cities în 2015 la nivel global, iar până în 2020, cifra se aşteaptă să se dubleze şi să ajungă la 34,45 miliarde de dolari.

Problemele cu care se confruntă oraşele din România sunt de infrastructură hard (drumuri, canalizare, apă), iar modul în care e prezentat conceptul de SMART cities în România este unul de simple servicii, unde companiile vin şi povestesc despre soluţiile care pot fi implementate, fără ca administraţia să înţeleagă beneficiile sau modul de funcţionare al acestor servicii. Nu există conectivitate, empatie şi implicare şi, cel mai important, nu există viziune şi strategie.

Cu mici excepţii, oraşele din România nu au strategii pentru acest concept, care să integreze mai multe soluţii si prin care tehnologia poate să eficientizeze relaţia cetăţean-administraţie, să contribuie la un confort sporit pentru cetăţenii oraşelor.

Dezvoltarea SMART a oraşelor din România ţine de viziune şi nu aşa mult de tehnologie. Soluţiile SMART ar trebui să completeze această viziune şi să atingă orizontal toate acele sectoare şi priorităţi descrise mai jos.

Pentru ca un oraş să crească în mod inteligent şi sustenabil, e nevoie de o administraţie deschisă şi transparentă şi colaborativă cu ceilalţi stakeholderi. Un mix între atragerea de investitori, parteneriate şi expertiză trebuie să existe la nivel de comunitate pentru ca un oraş fie inteligent. Pornind de la strategia bine realizată, conform nevoilor şi aşteptărilor cetăţenilor, un oraş ar trebui să aibă următoarele 6 priorităţi:

  • Prioritatea 1 – Investiţii
  • Prioritatea 2 – Fonduri europene
  • Prioritatea 3 – Educaţie
  • Prioritatea 4 – Calitatea vieţii
  • Prioritatea 5 – Conectivitatea
  • Prioritatea 6 – Social

Cum să evolueze un oraş

Toate aceste priorităţi pot fi conectate la soluţii SMART, pornind de la platforme digitale care să promoveze atragerea de investitori (vezi cazul Reşiţei cu investinreşita.ro), continuând cu fonduri atrase (fonduri europene prin POR, care finanţează multe proiecte legate de tehnologie şi digital), programe de educaţie în antreprenoriat sau IT (CoderDoDjo), investiţii în calitatea vieţii şi conectivitate (vezi ce proiecte SMART implementează Alba Iulia).

Timişoara, Cluj şi Iaşi par a fi principalele oraşe care vor implementa soluţii SMART pe viitor şi asta din cauza ecosistemului local activ, unde există capital uman de calitate din cauza universităţilor, există sector de business activ şi efervescent, există comunităţi de IT care organizează hackathoane, în general sunt evenimente care oferă soluţii şi există deschidere şi suport din punct de vedere al administraţiei locale.

Apoi urmează oraşe de genul Braşov sau Constanţa, care doresc să dezvolte soluţii SMART şi să aplice concepte inovatoare şi creative, însă sistemul local de resurse umane este limitat. Există deschidere şi bunăvoinţă, iar dacă transferul de cunoştinţe si expertiză din oraşele de mai sus va fi realizat cu succes, atunci vor avea si ele parte de creştere inteligentă si sustenabilă, prin intermediul tehnologiei.

Dezvoltarea unui oraş ţine de modul în care ştiu să transforme cetăţenii lor, dar şi alţi actori de la nivel local (universitate – business), în agenţi de dezvoltare. Cu cât sunt mai mulţi oameni implicaţi în dezvoltarea unui oraş, cu atât viitorul acelui oraş e mai bun. Dezvoltarea vine întotdeauna de la oameni pentru oameni.

Distribuie articolul

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

nine − 4 =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te