Subtilitate și însingurare. Artistul clujean Cornel Brudașcu expune la Berlin


Un moment de excepție pentru pictorul clujean Cornel Brudașcu a avut la mijlocul lunii septembrie, la Berlin, unde Galeria Plan B a fost gazda vernisajului unei expoziții constituite în jurul lucrărilor artistului, din ultimii 15 ani. Expoziția reconsideră o selecție de lucrări recente dintr-o succesiune foarte largă de lucrări cuprinzând etapa anilor ’60, până astăzi.

Selectate dintr-o serie complexă și realizate într-o perioadă dificilă din punct de vedere istoric experimentată de artist, lucrările expuse – siluete masculine în nud, portrete – prezintă o anume autonomie în mijlocul circumstanțelor sociale în care au fost create și sunt legate între ele de o atmosferă intimă, meditativă. Din acest punct de vedere, desenele reprezintă un martor tăcut al intereselor artistului și funcționează ca mediu de ultimă sinceritate – un spațiu pentru încercări, pentru „eșec”, ceea ce pictura nu permite.

Expoziția este deschisă de o pictură foto-realistă, dintr-o etapă aclamată a operei lui Brudașcu – bazată pe recenta  asociere cu fenomenul pop art a pictorului, după ce a fost inclus în expoziția The World Goes Pop organizată la Tate Modern, Londra, în 2015. Această pictură din anul 1970 îl reprezintă pe Ion Munteanu, un prieten al pictorului din mediul academic, care s-a sinucis. „Un portret cald, hipnotic al tovarășului său, prizonier al unei lumi atemporale, poate defini întreaga generație a lui Brudașcu, sugerând o dimensiune dramatică a destinului lor ca artiști în România anilor ’70-’80”, precizează Mihai Pop, curatorul expoziției prezentate la Berlin.

Silueta masculină în ipostaza dansatorului și trupul erotic, sunt teme recurente în expoziție. Brudașcu manifestă o profundă admirație pentru baletul lui Sergei Diaghilev și al lui Vaslav Nijinsky, pe acesta din urmă remarcându-l datorită rolului de faun din „După-amiaza unui faun”, exprimând tragedia umană și esența modernității. Corpul dansatorului este prezentat în toată frumusețea lui, iradiind erotism, în timp ce corpul erotic este reprezentat în picturi prin siluete masculine pozând pentru artist în moduri care nu mai respectă formula academică a modelului și deviază pe tărâmul sensibilității văzută din perspectiva sexualității în diferite nuanțe: corpul uman și animal, somnul, insomnia, corporalitatea sau culoarea nudului care îi reliefează sensibilitatea. În cazul lui Brudașcu, cu cât corpul este reprezentat mai vag, cu atât devine mai expresiv. Precum în analiza existențialistă, ambele tipuri de reprezentări ale trupului reflectă asupra aspectului dramatic al figurii umane, într-o opoziție fertilă cu modul în care artistul folosește descătușat culoarea. În plus, artistul în mod constant utilizează o alternanță îmbunătățind aparentul formalism: Brudașcu a învățat să repete „greșelile” dintr-o pictură încercând să conteste astfel rigoarea academică, se precizează în textul care însoțește expoziția.

Silueta masculină în ipostaza dansatorului și trupul erotic, sunt teme recurente în expoziție.

Scena internațională îl recunoaște pe Cornel Brudașcu prin expoziții precum Gwangju Biennale din 2014 și The World Goes Pop de la Tate Modern, Londra, din 2015. Unul dintre scopurile expoziției este de a arăta esența artei lui Brudașcu celebrând astfel un parcurs consistent și neobosit al artistului ajuns în prezent în al 80-lea deceniu al vieții. Născut în 1937, Cornel Brudașcu trăiește și locuiește la Cluj-Napoca. Printre expozițiile la care a participat se numără Life – A User’s Manual, ArtEncounters Biennale 2nd edition, Timișoara (2017); Parfum 79, VNH Gallery, Paris (2017); The World Goes Pop, Tate Modern, London (2015); Burning Down the House, 10th Gwangju Biennale, Gwangju (2014); Salonul de vară, Plan B, Cluj (2012); East of Eden – Photorealism: Versions of Reality, Ludwig Museum of Contemporary Art, Budapest (2011); Romanian Cultural Resolution, Leipziger Baumwollspinnerei, Leipzig (2010); The Museum of Painting, The National Museum of Contemporary Art (MNAC), Bucharest (2005). Selecții ale lucrărilor sale în colecții publice: Centre Pompidou, Paris; Musée d’Art Moderne, Paris.

În realizarea expoziției prezentată de Galeria Plan B în Berlin, un rol esențial l-a avut cofondatorul galeriei, Mihai Pop precum și artistul Victor Man. Au contribuit cu lucrări din colecții private: Alin Bozbiciu, Daniel Ghiuruțan, Mircea Pinte.

Despre expoziția prezentată la Galeria Plan B din Berlin, criticul de artă Maria Rus Bojan precizează că este foarte coerentă și reprezintă un moment extrem de important pentru artist.„ Această expoziție închide un ciclu. Toți artiștii aceștia tineri care s-au ocupat de expoziție au trecut la un moment dat în evoluția lor prin atelierul artistului. Generația lor contesta pe toată lumea și, până nu demult, acești tineri artiști spuneau că ei nu au avut maeștri. Acum, însă, ajungând la o anumită maturitate, au înțeles că acești maeștri pot fi foarte interesanți pentru lumea artistică mondială”, a spus Maria Rus Bojan.

Cornel Brudașcu, Emil Hurezeanu și Alin Bozbiciu, în timpul vernisajului expoziției/Foto: Cristina Beligăr

La vernisajul expoziției din 15 septembrie, care a avut loc în cadrul evenimentului Berlin Art Week, a fost prezent și Ambasadorul României în Germania, Excelența Sa, Domnul Emil Hurezeanu. Acesta a spus că Berlinul este un caz foarte fericit pentru România prin permanența galeriei Plan B și prin nucleul de artiști care se implică în activitatea galeriei. „Managerul Mihai Pop, apoi artiștii Victor Man și Adrian Ghenie, au intrat deja în „mitologia” euro atlantică. Amândoi aduc o nuanță mondenă și de succes financiar exorbitant. Împreună cu galeria contribuie extraordinar de mult la prestigiul României. Sunt artiști internaționali care vin de la Cluj și se întorc la Cluj. Din păcate, însă, în Berlin sau în Roma se simt mai puțini orfani decât atunci când se întorc în orașul în care au studiat și s-au format. Uneori nu mai recunoști un oraș și nu te mai recunoaște nici el pe tine și atunci preferi să locuiești acolo ude te simți cel mai bine primit. Berlinul este un loc pentru experimente ale creativității tinere și libere”, a spus Excelența Sa, Domnul Emil Hurezeanu.

Acesta a precizat că România nu va putea intra pe radarul interesului public și politic german decât prin mari prezențe artistice. „Lumea, în general, aici, ignoră în mod desăvârșit profunzimea națiunii culturale române. Din cauza politicii zgomotoase, a tranzitului social nefericit, cu probleme, s-a întărit percepția unei țări la marginea Europei. Literatura este în stagnare acum, în schimb putem ieși în față cu artele vizuale. Finețea estetică românească place germanilor. România este o intersecție de culturi și civilizații și poate fascina. Eu prin intermediul artistei Geta Brătescu am ajuns la oameni politici și la mari investitori germani mai mult decât prin scrisorile mele de autorecomandare ca Ambasador al României la Berlin. Ca urmare, România are nevoie de politici culturale organizate, iar statul să facă un efort de sistematizare și recentrare a energiilor culturale, în așa fel încât să le și vândă, să le și transfere. Trebuie făcute expoziții, biblioteci, institute, care să iasă din standarde birocratice. Trebuie ridicat nivelul spre cele mai bune Românii, în interiorul unei Românii care adesea este sufocată de clișeele cele mai proaste ale ei”, a declarat Ambasadorul României în Germania.

Prin tematica homo-erotică abordată și prin rafinamentul execuției, desenele artistului clujean Cornel Brudașcu i-au adus aminte ambasadorului român de creația lui Jean Cocteau. „În cazul artei lui Cornel Brudașcu observ o concentrare și o încărcătură de sensuri și subtilitate, dar și o anume însingurare”, a spus ambasadorul.

Expoziția pictorului Cornel Brudașcu poate fi vizitată la Galeria Plan B din Berlin, de pe Potsdamer Strasse, 77–87, în perioada 15 septembrie-28 octombrie.

Galeria Plan B s-a deschis în 2005, în Cluj-Napoca, în urma întâlnirii lui Mihai Pop cu artistul Adrian Ghenie, la îndemnul artistului Victor Man. A funcționat de atunci la Fabrica de Pensule din Cluj, ca spațiu de expunere a artei contemporane și ca centru de cercetare a artei românești produsă în ultimii 50 de ani. În 2008, Plan B a deschis un spațiu permanent de expoziții în Berlin, într-un fost spațiu industrial în apropiere de Hamburger Bahnhof Museum și, în martie 2012, s-a relocat pe Potsdamer Strasse în fostul complex Tagesspiegel. În 2007, Plan B a fost organizatorul Pavilionului României la cea de-a 52-a ediție a Bienalei de la Veneția, curatoriat de Mihnea Mircan și avându-i în calitate de artiști invitați pe Victor Man, Cristi Pogacean, Mona Vatamanu & Florin Tudor, Christoph Büchel & Giovanni Carmine. Mihai Pop a fost și curatorul Pavilionului României la cea de-a 56-a ediție a Bienalei de la Veneția, centrat pe lucrările artistului Adrian Ghenie. Printre târgurile de artă la care este prezentă galeria Plan B până la sfârşitul anului 2017 se numără: Art Berlin, Contemporary Istanbul, Frieze London, FIAC Paris, Art Basel Miami Beach. 
Născut în 28 ianuarie, 1937, la Tusa, judeţul Sălaj, Cornel Brudaşcu a absolvit Institutul de Artă Plastică „Ioan Andreescu” din Cluj, promoţia 1962. Stabilit în Cluj, a fost, vreme de un deceniu, profesor la Liceul de Arte Plastice. Este mentorul unei generații de artiști formați la Universitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca aflați acum în plină afirmare pe plan internațional și reperați de critică drept descendenții „Școlii de la Cluj”. Printre aceștia se numără: Victor Man, Adrian Ghenie sau Alin Bozbiciu.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

twenty + 15 =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te