1
2
3
4

 

Este al treilea an consecutiv pe care îl încheie în elită. La finele lui 2013, sezonul exploziei în circuit, s-a oprit la graniţă, pe 11. Apoi însă s-a poziţionat sus, pe 3 în 2014 şi pe 2 în 2015, consecinţă a rezultatelor solide, chiar spectaculoase. Sfârşitul competiţional al lui 2016 o găseşte tot acolo, dar pe 4. Nu e vorba doar de Top 10, ci chiar de Top 5, ceva nemaiîntâlnit pentru vreo jucătoare din România. Ceva ce doar Ilie Năstase a mai reuşit: 1974 – locul 10, 1975 – locul 7, 1976 – locul 3, mai mult 1977 – locul 9.

Simona Halep a învins-o în finala de la Montreal pe Madison Keys cu 7-6, 6-3.

Simona Halep a învins-o în finala de la Montreal pe Madison Keys cu 7-6, 6-3.

Temă de discuţie: constanţă sau plafonare?

Prilej pentru o posibilă discuţie: constanţă sau plafonare? Partizani există pentru fiecare dintre variante, totul în funcţie de aşteptări şi de raportarea la tot ceea ce se întâmplă în circuitul feminin. Constanţa este evidentă, o spun chiar cifrele. Să fii trei ani la rând la bătaie pentru primele locuri în lume nu e nici puţin şi nici uşor. Tocmai de aceea să răsfoim un pic filele sezonului 2016 pentru Simona.

44-16 e bilanţul victorii-înfrângeri de anul acesta

A început rău. Sub perdeaua înşelătoare a semifinalei de la Sydney se ascundeau veşti îngrijorătoare. O pregătire a sezonului 2016, subţiată de probleme de sănătate. Infecţii la sinusuri, la urechi, probleme de respiraţie, capacitate scăzută de efort, încredere diminuată. „Nici nu ştiam dacă o să pot juca anul acesta”, povestea Halep. „Am fost bolnavă, mă simţeam atât de rău, încât nu puteam să stau nici 15 minute pe teren din cauza infecţiilor”. O eliminare-şoc, în primul tur la Australia Open, a sporit panica. În loc de pretendentă la titlu, românca era exemplul negativ, părăsea Terenul Central învinsă de Shuai Zhang, o jucătoare care contempla retragerea din cauza lipsei rezultatelor.

A atins nivelul de jos

S-a pus problema unei operaţii la sinusuri, amânată însă indefinit de apropierea întâlnirii de Cupa Fed cu Cehia şi de un tratament care a îmbunătăţit situaţia. Turneele din America de Nord, Indian Wells şi Miami, au înseninat puţin orizontul, după două sferturi de finală consecutive. Debutul pe zgură însă, la Stuttgart, a semănat cu atingerea pragului de jos. Un meci sec, pierdut în faţa altei jucătoare care se gândea să renunţe la tenis, germanca Laura Siegemund. Abia câteva săptămâni mai târziu a lămurit prin ce trecuse acolo: „Nu mai puteam să-mi controlez corpul, simţeam că nu pot să respir. Cred că a fost din cauza stresului”.

Triumful salvator

Poate a fost nevoie de acel moment de low pentru ca lucrurile să se regleze. „Primele patru luni au fost foarte grele pentru mine”, adăuga Halep. Înainte de Madrid însă, a schimbat anumite lucruri. A început să facă antrenamente mai lungi, mai intense, patru-cinci ore pe zi, împreună cu antrenorul ei, australianul Darren Cahill. A decis la loja ei să nu mai fie atât de populată, ca până atunci. Iar rezultatele s-au văzut atunci, imediat. A făcut un turneu aproape perfect, cu un singur set pierdut, în „sferturi”, la Irina Begu. Şi cu o finală dominant în faţa Dominikăi Cibulkova, cea care a cucerit la finele lui octombrie Turneul Campioanelor. Era al doilea triumf într-un concurs Premier Mandatory pentru Simona, după Indian Wells 2015. Asta înseamnă a doua categorie ca valoare, imediat sub cele de Mare Şlem.

„Am câştigat la Madrid şi atunci m-am gândit că aş avea o şansă să ajung la Singapore”, spunea românca. Abia atunci parcă începea anul pentru ea, cu problemele fizice rezolvate sau măcar adormite, cu o injecţie de încredere. Lunile care au urmat i-au consolidate temelia de consistenţă. „Optimi” la Roland Garros, „sferturi” la Wimbledon, victorie la Bucureşti, apoi victorie mare la Montreal, turneu Premier 5 şi semifinale la Cincinnati, din nou „sferturi” la US Open, semifinale la Wuhan şi avea asigurată calificarea la Turneul Campioanelor.

O răsturnare sonoră a sorţii unui an care părea aproape compromise, după felul în care începuse. „Simt de la antrenamente că nivelul meu este foarte ridicat. Sigur, nu ştii niciodată ce se va întâmpla când intri pe teren împotriva unei adversare dificile, dar încă am credinţa că jocul meu stă în mâinile mele. La începutul anului mi-era foarte greu să gândesc aşa”, explica Halep.

Singapore, tot grupe

La Singapore însă, nu a trecut de grupe. A avut un traseu identic celui din 2015: o izbândă clară în primul meci, apoi două înfrângeri şi imposibilitatea de a merge mai departe. Plus o accidentare la genunchi, care i-a zgâriat jocul în meciul decisiv, contra Dominikăi Cibulkova. „Am spus de la început că iau acest turneu ca pe un bonus. Am venit aici să dau tot ce am pe teren, dar ce am avut nu a fost suficient pentru a mă califica în semifinale”, a închis Simona.

3,3 milioane de dolari a câştigat Simona Halep din tenis în 2016

Şi atunci? Revenim la cele două variante, consistenţă şi stabilitate sau plafonare? Încă de când a irumpt în circuit, în 2013, s-a vorbit despre Halep ca despre o posibilă, chiar probabilă campioană de Mare Şlem. Finala de la Roland Garros 2014 a înteţit şi mai mult flacăra aşteptărilor. Conform unei teorii destul de empirice a progresului, acel titlu major ar fi trebuit să vină repede, iar orice an care curge şi succesul nu apare… face ca presiunea să crească. Dezamăgirea de asemenea. Şi totuşi lucrurile sunt mereu în mişcare în circuitul feminin. Orice se poate întâmpla oricând, cum s-a văzut de atâtea ori.

La recepţia de gală de dinaintea finalei din Singapore

La recepţia de gală de dinaintea finalei din Singapore

Declicul celorlalte

Noul număr unu mondial, Angelique Kerber, a schimbat puţine, dar esenţiale chestiuni în tenisul ei: agresivitate mai mare pe teren, atitudine mai pozitivă şi constructivă, După Victoria la Australian Open, încrederea a crescut, apoi s-a stabilizat, chiar dacă nu imediat, transformând-o într-o stâncă. Câştigătoarea Turneului Campioanelor, Cibulkova, declara că abia anul acesta şi-a găsit nu tenisul, ci consistenţa lui. Alături de antrenorul potrivit, cu pregătirea potrivită şi cu ajutorul unui mental coach, care i-a lămurit neclarităţile jocului care nu ţineau de forehand şi backhand.

Este foarte posibil ca şi Simonei Halep să i se întâmple acest lucru, să reunească la un moment dat toate datele pentru o victorie mare, şi apoi încă una, şi încă una. În acest caz, consistenţa ei timp de trei ani este o platformă. Sau poate nu se va întâmpla niciodată. Dar deocamdată niciodată e departe. 2017 şi provocările lui sunt mult mai aproape.

 

 

Ianuarie – aprilie

Semifinale Sydney, sferturi Indian Wells, Miami

Înfrângeri în turul 1 (sau primul meci jucat): 4 – Australian Open, Dubai, Doha, Stuttgart

Bilanţ cu jucătoare de Top 10 1-2

Victorii – Petra Kvitova (9)

Înfrângeri – Serena Williams (1), Angelique Kerber (3)

Bilanţ cu jucătoare de Top 20 1-3

Victorii – Karolina Pliskova (11),

Înfrângeri – Karolina Pliskova (13), Ana Ivanovici (17), Timea Bacsinszky (20)

 

Mai – octombrie

Titluri Madrid, Bucureşti, Montreal, semifinale Cincinnati, Wuhan, sferturi Wimbledon, US Open

Înfrângeri în turul 1 (sau primul meci jucat): 1 – Roma

Bilanţ cu jucătoare de Top 10 5-5

Victorii – Madison Keys (9), Angelique Kerber (2), Agnieszka Radwanska (5), Madison Keys (9), Madison Keys (7)

 

DISTRIBUIE ARTICOLUL

AUTOR