Unde se duc parlamentarii când se duc? În alte partide

Unde ne pleacă parlamentarii atunci când pleacă? Spre deosebire de șosete, despre deputați știm unde pleacă: în alte partide. Și dacă tot știm, practica a primit și un nume. „Traseism politic”, un fenomen care acaparează tot mai mulți aleși. E rău, e foarte rău sau putem supraviețui cu el?


Dacă excludem solicitările DNA pentru votarea cererilor de arestare preventivă sau de urmărire penală, următorul fenomen cu impact major în politica românească este traseismul politic. Obiceiul aleșilor de a „schimba barca” a devenit foarte vizibil pe agenda publică în decembrie 2014, când proiectul de lege de aprobare a OUG 55 privind migraţia aleşilor locali era adoptat de către plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi „pentru”, 36 „împotrivă” şi șase abţineri. Ordonanța a fost adoptată de Guvern în 28 august 2014 și permitea aleșilor locali să opteze pentru un partid până pe 17 octombrie, fără a-și pierde mandatul. Această deprindere era însă, chiar și la acea vreme, un obicei consacrat al politicienilor români, caracteristic în special parlamentarilor și deputaților. Formațiuni politice ca Partidul Poporului- Dan Diaconescu (PP-DD) au trimis în lumea largă a politcii autohtone zeci de aleși care și-au găsit imediat loc în alte partide, fără a-și pierde mandatul. Un caz oarecum aparte este deputatul Tudor Ciuhodaru. Medic la Spitalul de Urgență „Sfântul Ioan” din Iași, Ciuhodaru a intrat în politică în PSD Iași, „într-o seară de Sfânta Parascheva”. Acesta a fost ales în 2008 pe listele Alianței PSD+PC ca deputat de Iași, în 2010 a făcut parte din Grupul Independenților din Senat și Camera Deputaților, părăsind Partidul Social Democrat, a mai avut un mandat deputat din partea PP-DD, a trecut între timp și prin Partidul Conservator, iar în prezent este deputat și membru al Uniunii Națională pentru Progresul României (UNPR), în care s-a înscris în aprilie 2015. Un traseu stufos de care însă Tudor Ciuhodaru este mândru și spune că, pentru un ales, nota finală depinde de felul în care și-a reprezentat alegătorii și nu de câte partide a schimbat. În plus, spune deputatul de Iași, traseismul politic este o problemă cu care el nu are de-a face: chiar dacă a luat la rând aproape toate partidele cu ideologie de stânga din România, Tudor Ciuhodaru atrage atenția asupra unui detaliu: de fiecare dată când a părăsit un partid, nu a făcut-o de bunăvoie, ci pentru că a fost exclus.

Tudor Ciuhodaru, deputat

Tudor Ciuhodaru, deputat

Primii doi ani ai actualei legislaturi au făcut ravagii prin partidele cu membri aleși în Senat, dar mai ales în Parlament. Potrivit Gândul, până la începutul anului trecut, 117 parlamentari au „schimbat barca”. Cei mai mulți dintre ei, 51, sunt politicieni care au intrat în Parlament de pe listele defunctului PP-DD și au trecut rapid la guvernare și în special la UNPR. 36 de deputați a pierdut și PNL-ul, în urma mișcărilor de trupe din Parlament. Ceea ce în 2015 se numea Partidul Democrat Liberal a alimentat și el alte partide, în special actualul ALDE, cu 26 de aleși. Cele mai câștigate partide au fost astfel UNPR și ALDE, care au primit deputați aleși în circumscripțiile lor pe listele altor partide.

Minunea din seară Sfintei Parascheva

PSD, PP-DD, PC și UNPR sunt partidele pentru care medicul și politicianul Tudor Ciuhodaru a „jucat” până în prezent. Și-a început cariera la Iași, la filiala locală a PSD, unde a fost invitat de către Mircea Geoană. A continuat să lucreze la Spitalul de Urgență „Sfântul Ioan”, decis fiind ca prin intrarea în politică să schimbe nici mai mult, nici mai puțin decât sănătatea ieșenilor în special și a românilor, în general.

„Indiferența autorităților și politicile deficitare existente în România m-au determinat să intru în politică. Ani de zile am lucrat în cutia mea de tablă din serviciul de urgență de la Spitalul de Urgență «Sfântul Ioan» din Iași și, la un moment dat, reușeam doar să îmi tocesc pixul și să bat în uși pe la ministere în încercarea de a rezolva o problemă vitală: sănătatea românilor, în general și sănătatea ieșenilor în particular. Lucram de 20 de ani într-o cutie de tablă, în condiții pe care nimeni nu le-ar accepta și astfel a apărut această oportunitate. Nu am vrut să devin politician, dar îmi amintesc și acum acea noapte de Sfânta Parascheva, când Mircea Geoană mi-a spus foarte clar «Doctore, dacă nu te bagi, trenul trece și nu mai poți rezolva problemele ieșenilor». Nu am cerut nimic nici pentru mine, nici pentru soacră, nici pentru nevastă, nici pentru fiică, nu am cerut nicio deconcentrată, nu am avut în viața mea nicio afacere legată de stat, așa că am considerat că intrarea în politică este o oportunitate de a rezolva o problemă veche a orașului, Spitalul Regional de Urgență, și de a schimba politicile de sănătate din România”, explică Tudor Ciuhodaru.

Nu a stat prea mult pe gânduri și s-a înscris în PSD, hotărât să rezolve problemele sistemului de sănătate din Iași, în primă fază. Liderul filialei locale era la acea vreme fostul primar al Iașiului, Gheorghe Nechita, cu care Tudor Ciuhodaru nu a putut colabora. „Sunt un politician incomod”, spune actualul deputat, care a plecat rapid din PSD după mai multe contre cu colegii de partid.

„Problema spitalului a fost factorul determinant, pentru că era o problemă cu care mă confruntam cel mai des și este o problemă care, din păcate, continuă. Sunt pacienți plimbați prin spitale, pacienți care așteaptă zeci de ore. Din postura de politician poți rezolva mai multe probleme. În ciuda insistențelor mele ca medic la parlamentari, la instituții și la Guvern, lucrurile nu se rezolvau. Sistemul nostru de sănătate este la nivelul celui din Albania și cred că acesta este un motiv pentru a ne implica. A fost onorantă propunerea domnului Geoană pentru că este o datorie frumoasă să reprezinți ieșenii și românii în Parlament. Ulterior, mi-am dat seama că, de fapt, obiectivul președintelui de atunci al PSD Iași, domnul Nechita, era de a face un pact pe sub mână cu PDL și de a mă folosi doar ca pe un candidat de campanie electorală”, spune deputatul.

„Îmi amintesc și acum acea noapte de Sfânta Parascheva, când Mircea Geoană mi-a spus foarte clar «Doctore, dacă nu te bagi, trenul trece și nu mai poți rezolva problemele ieșenilor»”

 

Politica, o călătorie între partide

De la acel moment și până în prezent, Tudor Ciuhodaru a schimbat mai multe partide decât mulți dintre alegătorii români ar putea numi. Cu toate că CV-ul său arată numeroase schimbări de direcție, deputatul ieșean nu se consideră parte a fenomenului de traseism politic dintr-un motiv, spune el, cât se poate de simplu.

„De fiecare dată am dat afară. Am fost exclus pentru că a fi consecvent este una dintre calitățile mele importante și dacă se spune că deviaționiști sunt cei care urmează linia inițială a partidului după ce partidul a hotărât să schimbe linia, așa sunt eu. Cred că parlamentarul ar trebui să fie reprezentantul poporului, nu al unui partid și de aceea susțin votul uninominal în două tururi. E singura modalitate prin care votezi omul și nu o listă de partid. Prima dată am fost dat afară pentru că proiectul meu privind Spitalul Regional de Urgență a fost sabotat de președintele organizației județene de la Iași și pasul logic a fost să fiu exclus. Eu, pe de altă parte, am intrat în politică ca să rezolv probleme și când sunt sabotat este evident că nu sunt dorit. A doua excludere a fost atunci când trebuia votată moțiunea de cenzură pentru tăierea salariilor celor din sistemul bugetar. Eu, spre deosebire de alți parlamentari, merg aproape în fiecare zi la muncă și lucrez alături de colegii mei medici, altături de asistente și brancardieri și era de-a dreptul aberant să merg la spital să le spun cum eu le-am tăiat pensiile și salariile oricum mici. Nu trăiesc într-un turn de fildeș și nu puteam să fiu cel care ar fi înfipt cuțitul în spatele cuiva cu care lucrez. Am fost avertizat că, dacă nu votez voi fi exclus, mi-am asumat acest risc și am și fost exclus. Pentru gura mea mare de mult e ori mi-am luat-o peste ochi, chiar dacă de multe ori s-a demonstrat că aveam de fapt dreptate”, spune Tudor Ciuhodaru.

În opinia sa, un stil civilizat și modern de a face politică presupune că un deputat trebuie să își reprezinte alegătorii și nu interesele unui partid în care, la semnul liderului de grup, toți ceilalți deputați votează pe linie de partid.

„Eu am vrut să rămân în slujba poporului și nu în slujba unui partid. Ideea a fost să îmi realizez obiectivele pentru cei care m-au ales. Vorbind despre ideologii, pot spune că în România nu mai există partide de stânga și de dreapta. Avem oameni de dreapta cu cele mai bune afaceri cu statul, oameni de stânga care sunt milionari în afaceri private. Mai ales în campania electorală, politicile de stânga și de dreapta ajung să se confunde. Eu cred că oameni buni există în toate partidele prin care am fost, dar nu este suficient. Am preferat să fiu aproape de cei care m-au ales și nimic nu mă poate ține departe de această idee. Cred că este mai important ca parlamentarul să fie ochii și vocea celor care l-au ales”, este de părere politicianul ieșean.

Chiar dacă în jurul său se află colegi de partid care au și ei la activ măcar două, dacă nu chiar trei partide schimbate în mandatele de deputați și senatori, Tudor Ciuhodaru este de părere că problema traseismului este doar încă una dintr-o listă lungă de neajunsuri pe care le are politica românească și pe care politicieni le condamnă la nivel declarativ, dar, prin lipsa de acțiuni concrete, le tolerează.

„Dacă e o problemă faptul că deputații sunt aleși de oameni din partea unui partid, după care aleșii ajung în alt partid, aceasta este o întrebare fundamentală. De fapt, pe cine ar trebui să reprezinte politicianul? Pe cetățean sau pe partidul din partea căruia candidează? Nu sunt reglementări în acest sens și dacă cineva chiar și-ar fi dorit rezolvarea acestei probleme, era de mult timp rezolvat. Sunt inițiatorul mai multor proiecte de lege, printre care interzicerea traseismului și eliminarea imunității pentru deputați și senatori. Dacă vă uitați pe listele diverselor partide, avem oameni cu foarte multe mandate în parlament, dar nu e ca și cum ei ne reprezintă. Dacă vrem oameni care să gândească și dincolo de ce spune conducerea partidului, hai să votăm pe procente direct, să aibă liderul de grup o cartelă pentru toți și să voteze așa. Rolul parlamentului este și acela de a spune «nu». Nu e prea frumos să te afli pe lista unui partid doar pentru că ai contribuit în vreun fel la bunăstarea partidului sau pentru că ți-ai cumpărat locul”, este de părere deputatul Tudor Ciuhodaru.

„Nu mai există partide de stânga și de dreapta. Avem oameni de dreapta cu cele mai bune afaceri cu statul, oameni de stânga care sunt milionari în afaceri private. Mai ales în campania electorală, politicile de stânga și de dreapta ajung să se confunde”

 

„În politica noastră, opacitatea este maximă”

După aproape 10 ani de politică însă, deputatul de Iași este mândru că, dincolo de eticheta de traseist ce-i este atribuită, spune el, în mod nejustificat, a reușit să își ducă la bun sfârșit câteva dintre planurile cu care a și intrat în politică.

„Sunt mândru că am reușit interzicerea etnobotanicelor la nivel național, am reușit înființarea unui centru de traumă și arsuri de 20 de milioane de euro la Iași și acesta, dacă nu ar fi fost sabotat de Ministrul Sănătății de atunci, domnul Ciopoi [n.r Vasile Cepoi, ministru al sănătății în perioada 7 mai 2012 – 1 octombrie 2012], ar fi fost gata acum doi ani. Mă bucur că am reușit reînființarea Agenției Naționale Antidrog, dar cea mai bună notă o dau cei care m-au votat în parlament. Ar trebui să deschidem bine ochii atunci când îi alegem pe cei care ne reprezintă.  Ar trebui să existe un dosar de candidat cu cazierul profesional, ca să nu ne mai trezim cu doctorate plagiate și evoluții spectaculoase în carieră, ar trebui să existe un cazier medical, ca să știm cine este bolnav și cine se îmbolnăvește subit doar ca să scape de DNA și cred că lucreurile acestea sun perfect realziabile. Clasa politică nu se va schimba doar pentru că spun liderii politici că trebuie să se schimbe. Se va schimba atunci când noi vom alege doar pe acei oameni pe care îi vrem să ne reprezinte”.

Din calitatea sa de medic, dar în primul rând prin prisma faptului că a avut ocazia să fie membru al atâtor partide, Tudor Ciuhodaru spune că implicarea în politică a fost, până la urmă, o idee bună, care ar trebui îmbrățișată de mai mulți medici și români, în general.

„La primul contact cu politica m-aș fi așteptat ca lucrurile să meargă repede și bine ca la urgențe și prin politică să pot rezolva multe probleme ale societății. Partea care nu mi-a plăcut niciodată în acest sistem a fost obediența. Nu am putut să fiu niciodată la mâna liderului de partid și eventual la coadă, pentru o funcție, prezentând omagii. Nu mi-a plăcut lipsa de punctualitate, pentru că mă gândeam ce s-ar întâmpla dacă la urgențe medicii ar ajunge la pacienți așa cum ajung unii colegi la ședințe. Am fost nemulțumit legat de activitatea ministerială pentru că atunci când ești susținut de parlamentari este normal să iei în considerare măcar propunerile pe care ei ți le fac. Dar opacitatea este maximă și multe dintre propunerile mele au fost fie blocate fie copiate mai târziu”, spune politicianul.

„Din fiecare partid, de fiecare dată am dat afară. Am fost exclus pentru că  fi consecvent este una dintre calitățile mele importante și dacă se spune că deviaționiști sunt cei care urmează linia inițială a partidului după ce partidul a hotărât să schimbe linia, așa sunt eu”

În anul 2012, din partea Alianței pentru Iași, o formațiune care cuprindea UNPR, Partidul Ecologist Român, PNG și mai multe ONG-uri, Tudor Ciuhodaru a candidat la scaunul de primar al Iașiului. Gheorghe Nechita, candidatul de atunci al PSD, l-a devansat însă pe medic și a obținut mandatul. În 2016 ar putea fi anul în care Tudor Ciuhodaru să își anunțe o nouă candidatură pe plan local. În plus, spune politicianul, planurile sale în Parlament au în vedere punerea pe ordinea de a zi a peste 200 de proiecte de lege. De altfel, Tudor Ciuhodaru se poate mândri cu faptul că este, alături de Valeriu Zgonea, unul dintre cei mai activi politicieni în plenul Parlamentului, unde în 2015 a avut 1399 de interpelări și luări de cuvânt în plen.

În ceea ce privește activitatea mea din parlament, am peste 200 de proiecte de lege, aproape 10 sunt deja adoptate și sper ca, în curând, legea privind introducerea educației pentru sănătate ca materie obligatorie să se concretizeze. În plan local, la Iași, există un sondaj care mă onorează. E un sondaj în care ieșenii își exprimă admirația față de activitatea mea parlamentară și astfel mă aflu pe o listă cu potențiali candidați la primărie. Voi anunța cât de curând ce voi face. Eu sunt deja foarte implicat în problemele comunității din Iași și din orașele Moldovei. Eu am candidat deja la Primărie, în 2012, când am avut 15% și remarc că la patru ani de la acel «Manifest pentru Iași», care prevedea realizarea Spitalului Regional de Urgență, autostrada Iași- Tîrgu-Mureș, Bahluiul navigabil, constat că nu s-a realizat nimic. Eu presupuneam de atunci că sunt probleme de corupție la primăria din Iași, dar recunosc că nu suspectam că domnul Nechita își urmărește și amanta cu poliția. Și nici nu am știut ce procent cerea. Se pare că a fost mai mare decât estimam eu”, spune zâmbind deputatul ieșean Tudor Ciuhodaru.

Citește și

 

Tudor Ciuhodaru are 47 de ani și este deputat și medic. În urma alegerilor parlamentare din 30.11.2008, Ciuhodaru a obținut un scaun de deputat în Pralamentul României. Este de asemenea membru în Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților, membru în Comisia drepturile omului și membru în comisia de administraţie și interne. În plan medical, Ciuhodaru este, începând cu anul 2012, cadru didactic asociat la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universității Apollonia din Iaşi, fiind specializat pe Urgenţe medico-chirurgicale. Între 2004 și 2008 a fost șef-serviciu la Unitatea de primire a Urgențelor din cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Ioan” din Iași, iar din 2002 și până în prezent ocupă postul de Medic primar în Medicină de Urgență la secția ATI a Spitalului Clinic de Urgenţe Iaşi.
  1. sandu says:

    Are si el dreptatea lui, in Romania daca a avea o alta opinie decat propriul grup este echivalent cu excluderea. E valabil la toate nivele clasei politice, consilii locale, judetene, parlament, si in interiorul organizatiilor politice in general. Democratia nu inseamna doar vointa majoritatii, dar si respectul majoritatii fata de minoritate care nu prea exista din pacate. E o democratie in spirit putinist, dar mai “soft”. Suntem o democratie destul de tanara, iar in tara noastra nu existat in general o traditie democratica. Migratiile au fost o constanta a istoriei noastre, un recurs la istorie fiind util. Sa ne uitam putin in urma si sa vedem ce insemna sa ai o opinie separata de regim, era echivalent cu moartea. In acelasi timp, liderii nostri nu erau capabili sa astepte si sa joace politic in propria ograda si era mai usor sa migreze la Lvov, in Crimea sau la Stambul dupa ajutor schimband astfel tabara.

  2. sandu says:

    Un exemplu de democratie originala in spiritul celor spuse de Tudor Ciuhodaru: http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/represalii-la-pnl-consilierii-care-au-votat-bugetul-psd-nu-mai-prind-loc-pe-liste–120660.html

    Eu sunt curios daca partidul cu pricina a organizat o dezbatere reala pe tema bugetului in interiorul partidului care sa coboare pana in organizatiile din cartiere? In final vorbim despre bugetul unei comunitati. Este imoral ca un lider sa decida cum sa voteze cineva.

    In Germania nu am auzit pe doamna Merkel sa propuna excluderea domnilor Seehofer, Hermann, Schäuble sau a doamnei Julia Klöckner pentru opinii diametral opuse pe tema refugiatilor. In Romania avem o mostenire democratica sovietica, activistii care aveau opinii usor diferite fata de linia oficiala decisa unilateral de un om erau imediat marginalizati.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

twelve + thirteen =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te