Visul american, în varianta „pentru acasă”


Într-o casă de la periferia Clujului, o orădeancă şi un clujean au clădit o curte – colonie a Statelor Unite ale Americii. Cu multă verdeaţă şi un gazon care l-ar face invidios chiar şi pe cel mai american dintre yanchei, Flavia Groşan şi Alex Ţandrău au adus acasă o parte a universului care i-a fascinat şi care, după ani de zile petrecuţi la cursuri de programare, i-a învăţat că visul american este, acum, în era tehnologiei, disponibil şi pentru a fi luat acasă, „la pachet”. Şi-au dorit toată viaţa să fie proprii lor şefi şi, în acelaşi timp, părinţii unei idei de succes, iar drumul spre reuşită i-a dus, în mod inevitabil, în „ţara tuturor posbilităţilor” pentru a le demonstra că sintagma nu este doar un clişeu învechit, ci marca înregistrată a unei mentalităţi ce promovează flexibilitatea şi capacitatea de a găsi resursele necesare transformării oricărui vis într-o realitate cât mai profitabilă. Atât de profitabilă încât cei doi tineri au devenit în mai puţin de patru ani milionari în dolari după ce au dezvoltat şi mai apoi vândut în SUA şi Canada o aplicaţie destinată jucătorilor care practică golful la nivel de amatori.

Din „biroul” de acasă, Alex şi Flavia manageriază un business de milioane de dolari, folosit de zeci de mii de jucători de golf din SUA şi Canada (Foto: Dan Bodea)

Din „biroul” de acasă, Alex şi Flavia manageriază un business de milioane de dolari, folosit de zeci de mii de jucători de golf din SUA şi Canada (Foto: Dan Bodea)

 

Nu sunt mulţi cei care se pot lăuda că au 26 de ani, dar în acelaşi timp manageriază o afacere care valorează peste un milion de dolari, după ce în prealabil au studiat la universităţi de top din Germania şi Elveţia şi, în plus, au învăţat tainele informaticii la companii de renume mondial, precum Google şi Microsoft. Printre cei puţini care corespund acestei descrieri se numără şi duoul de informaticieni Flavia&Alex.

Mica Americă din inima Germaniei

Cu toţii apreciem o friptură gătită excelent, savurată într-un local elegant şi exclusivist, dar parcă uneori am vrea să ne bucurăm de preparat în confortul propriului cămin, fără a fi nevoie să pierdem timp cu rezervarea sau să petrecem ore întregi pentru a ne aranja. Această logică aparent simplă a fost înţeleasă pe deplin de universităţile americane care, de îndată ce au conştientizat atracţia pe care „visul american” o manifestă, au trimis coloniştii învăţării şi pe bătrânul continent. Astfel, Europa este acum cămin ideal pentru numeroase universităţi cu „specific” american care oferă studenţilor întreaga experienţă a unor ani petrecuţi într-un campus dintr-un oraş de peste ocean.

„Aici trebuie să punem lucrurile un pic în perspectivă. Marile puteri ale lumii din totdeauna au încercat să îşi extindă sfera de influenţă. Dacă privim în urmă cu două generaţii, bunicii noştri vorbeau fluent rusa şi biblioteca lor abunda în literatura rusă. Acum se întamplă acelaşi lucru, însă cu limba engleză. Suntem într-un fel nişte pioni într-o luptă a culturilor şi ideilor, dar asta nu e un lucru rău. Lumea nu a fost niciodată mai conectată decât acum. Colaborările şi comunicarea se fac foarte uşor într-o lume care vorbeşte aceeaşi limbă – astăzi vorbim cu clienţi din State, mâine cu alţii din Israel, din Coreea de Sud sau Singapore. Această flexibilitate e fenomenală. Şi cu toate că îmbrăţişăm valorile americane şi mergem după ele, e un sistem care permite şi tradiţiilor noastre să respire”, consideră Flavia Groşan.

În mediul start-up-urilor, când ai o idee în formă incipientă şi ai nevoie de ajutor financiar pentru a o porni, există o vorba drăguţă că apelezi la cei trei “F” – family, friends and fools – familie, prieteni şi… fraieri. Şi de aici reiese această idee prin care societatea încurajează orice idee, chiar dacă obiectiv nu e neaparat ieşită din comun sau realizabilă, Flavia Groșan, co-fondator TakeOff Labs.

Pentru Alex şi Flavia colonia s-a numit Jacobs University din oraşul german Bremen, o universitatea privată americano-germană, deschisă ca urmare a unui parteneriat realizat între Universitatea din Bremen şi Universitatea Rice din oraşul texan Houston. Aici, cei doi români au studiat informatica, un domeniu spre care au fost îndreptaţi de mici.

„Steve Jobs spunea în celebrul său discurs de la Stanford că experienţa nu este nimic altceva decât o serie de episoade din existenţa noastră care se leagă între ele. Legătura aceasta o poţi vedea doar la final, când faci o pauză şi te uiţi în urmă. Din perspectiva aceasta, experienţa noastră americană a început foarte devreme cu o educaţie bazată puternic pe învăţarea limbii engleze şi pe acces foarte rapid la calculator şi Internet. Ce poate fi mai american decât atât? Alex a pornit primul calculator pe la 3 ani şi eu l-am primit cadou de ziua mea la 7 ani. Intuiţia părinţilor noştri imediat dupa ‘89 a fost tocmai asta: engleza şi informatica vor reprezenta drumul nostru în următorii ani”, explică Flavia.

Drumul spre atingerea visului american avea însă să treacă şi prin ungherele învăţământului românesc. De care, în chip cu totul deosebit parcă, Alex şi Flavia nu se plâng. Le-au testat pe ambele şi, optimişti din fire aşa cum prietenii americani par să îi fi instruit, au extras din fiecare părţile cele mai constructive.

„Practic, în clasele a 11-a şi a 12-a, noi am parcurs în paralel atât sistemul românesc de învăţământ în vederea promovării examenului de bacalaureat, cât şi pregătirea pentru examenele americane. Bacalaureatul românesc testează cunoştinţe acumulate în decursul a patru ani în profunzime, iar SAT-ul testează o bază mai mică de cunoştinţe, dar cu accent pus pe rapiditatea de a răspunde corect şi precis la întrebări simple. Uitându-ne acum în urmă, probabil examenele sunt în sine complementare şi nu substituibile. Matematica şi informatica învăţate la olimpiade şi concursuri şcolare au fost şi rămân piatra de temelie a tot ce am făcut mai tarziu. Pregătirea pentru a intra în sistemul educaţional american ne-a învăţat însă să punem întrebări critice, să analizăm avantajele şi dezavantajele variantelor pe care le avem şi să prezentăm altora aceste informaţii. Cu alte cuvinte ne-a învăţat ce înseamnă managementul ”, consideră Alex Ţandrău.

Deşi atât Flavia cât şi Alex fuseseră admişi la universităţi precum Illinois Institute of Technology din Chicago sau King’s College din Londra, birocraţia nu i-a prea încurajat să studieze peste ocean, aşa că experienţa americană a început în campusul din Bremen al universităţii care se poate lăuda cu faptul că în 2006 a devenit destinatara celei mai mari donaţii făcută vreodată către o universitate europeană: nu mai puţin de 200 de milioane de dolari investiţi de Swiss Jacobs Foundation.

„Amândoi am studiat Computer Science la Jacobs University din Bremen, o universitate tânără americano-germană cu predare exclusiv în limba engleză, cu studenţi din peste 100 de tari de pe toate continentele. Campusul din nordul Bremenului prezintă la scară mică «the American melting-pot» – 1500 de oameni cu poveşti diferite dorm, mănâncă şi lucrează împreună într-o armonie deplină. Pe de o parte a trebuit să învăţăm să trecem peste diferenţele culturale, dar pe de altă parte eram toţi foarte similari – fie că eram români, americani sau chinezi, cu toţii ne uitam la „How I Met Your Mother”, „The Big Bang Theory” (n.r sitcom-uri americane) şi ascultam aceeaşi muzică. Din momentul în care toţi am avut acces la Internet, graniţele au dispărut şi eram deja pregătiţi pentru diversitate şi pentru cultura americană”, explică Alex.

Noi am găsit în România atitudinea americană, cu costuri care să îţi permită să creşti, cu oameni interesaţi de idei noi şi de a veni alături de noi pentru a vedea cum se creşte o companie. Momentan noi, în Cluj, trăim nişte timpuri extraordinare în care vedem mugurele visului american, Alex Țandrău, co-fondator TakeOff Labs.

Pentru a nu uita unde şi mai ales care este ţinta finală, universităţile precum cea din Bremen le oferă studenţilor oportunitatea de a lua parte la stagii de pregătire la companii de renume de peste ocean. Ca orice informatician care se respectă, Alex şi Flavia şi-au trecut în CV internshipuri la giganţii Microsoft sau Google. Şi nu numai.

„Alex a făcut un stagiu la Microsoft, în Redmond, iar eu am studiat un semestru la Carnegie Mellon University (CMU), care potrivit US News este numarul 1 în materie de studii post universitare în informatică în Statele Unite. Cu engleza şi informatica în buzunar, după experienţa din campusul american în Germania, experienţa americană propriu-zisă nu a adus nicio surpriza – eram toţi pe aceeaşi lungime de undă şi am reuşit să ne impunem fără probleme. Ce a fost impresionant, însă, a fost mediul antreprenorial. Acolo am avut acces prima oară la cursuri de antreprenoriat care te ghidează în ceea ce presupune creşterea unei afaceri, de la idee, la plan de afaceri, la formarea unei echipe, la căutarea investitorilor. Cred că asta e ce ne-a rămas în memorie – atât la CMU, cât şi la Microsoft, am cunoscut foarte mulţi oameni al căror vis era să deţină propria afacere şi care erau în cautare de “orice” – de idee pentru afacere, de echipa, de bani pentru a începe ceva”, îşi aminteşte tânărul informatician.

Lovitura perfectă pentru o afacere de succes

Perioada petrecută în hăţişul de informaţii din universităţile americane le-a scos în cale celor doi informaticieni şi oamenii potriviţi cu care să colaboreze pentru deschiderea unei afaceri. Un simplu algoritm creat de Alex a atras atenţia unui investitor american şi cu ajutorul Flaviei şi a tatălui ei, de asemenea informatician, a luat naştere aplicaţia Golf Genius şi, ulterior, compania TakeOff Labs.

„Am început cu un soft pentru excursii de golf pe care îl foloseau corporaţiile pentru a-şi trimite angajaţii în excurisii tematice. Apoi am descoperit ligile private, cluburile de pensionari, de exemplu, şi, vorbind cu oamenii, am ajuns la cluburile de golf unde contează foarte mult brandul. Acum încercăm să ne îndreptăm spre asociaţiile de golf. Lucrăm la produs de şapte ani şi cred că în încă vreo şapte vom domina piaţa golfului la nivel mondial. Cu aplicaţi noastră, golferii merg pe teren cu telefonul şi introduc scorurile pe telefon, scorurile ajung în sistemul nostru, noi calculăm rezultatul turneului şi îl trimitem înapoi pe telefon pe televizoare, pe tablete, în maşinuţele de pe teren. Totul e o chestiune de fracţiuni de secundă”, explică Flavia aplicaţia care i-a făcut managerii unei firme de milioane de dolari.

Paradoxal poate, cei doi nu sunt împătimiţi ai golfului, un sport care în România nu există în niciun cadru oficial dar care în Statele Unite numără peste 30 de milioane de adepţi dintre care ceva mai mult de două milioane sunt jucători profesionişti care activează în diverse ligi. Cei doi clujeni au creat un concept pe cât de simplu pe atât de eficient. Cum aplicaţia este de nişă dar destinată unei categori care, per total, cheltuie pentru acest hobby peste 100 de miliarde de dolar în fiecare an, Alex şi Flavia au devenit la doar patru ani de la deschiderea firmei mândri proprietari ai unui business care valorează în prezent aproape două milioane de dolari.

Business-ul se află într-o continuă dezvoltare, iar ideile sunt implementate după modelul american (Foto: Dan Bodea)

Business-ul se află într-o continuă dezvoltare, iar ideile sunt implementate după modelul american (Foto: Dan Bodea)

„E puţin paradoxal, dar un calculator, dacă nu îl programezi să facă ceva concret, e degeaba. Informatica te învaţă să scrii cod pentru ele, dar dacă nu ai un scop sau o idee, totul e egal cu zero. Ca informatician trebuie în permanenţă să găseşti domenii în care să îţi aplici cunoştinţele şi nu e atât de simplu. Trebuie să înţelegi domeniul la un nivel elementar şi să înţelegi problema pentru care tu vrei să oferi o soluţie informatică. Poate fi golf, muzică sau online shopping, nu contează. Noi am învăţat regulile jocului, le-am înţeles şi  ne-am pus pe treabă. Jucăm de două-trei ori pe sezon, avem şi crose, dar nu prea ştim să jucăm”, recunoaşte tânăra orădeancă.

„Determinarea” a fost cheia cu care cei doi tineri informaticieni au deschis uşile unui domeniu pe care, în primă fază, îl ştiau doar programa. Preocuparea pentru succes i-a ajutat să realizeze că atât în sistemul românesc de învăţământ cât şi în cel american, reuşita este cultivată. Desigur, fiecare sistem cu practicile lui.

„Noi am perceput atât experienţa noastră liceală în România, cât şi experienţa antreprenorială pornită din Statele Unite ca fiind susţinute de societăţi flexibile care îşi sprijină cetăţenii în urmarea visurilor lor. Doar ca un exemplu, în momentul în care noi ne calificam la olimpiadele naţionale în liceu în România, perioada dinaintea concursului erau dedicate strict pregătirii acelui concurs. Toţi ceilalţi profesori înţelegeau priorităţile noastre. Când în Statele Unite alegeam aceeaşi idee pentru proiectele tuturor cursurilor pentru a dezvolta acele crampeie, chiar dacă nu erau întotdeauna strict în cerinţele cursului, profesorii erau mai mult decât încântaţi să lucreze cu o idee reală faţă de a insista pe probleme teoretice”, îşi aminteşte Flavia.

Mica Americă de la poalele Feleacului

După anii petrecuţi în lumea americană de peste ocean sau din Europa, Alex Ţandrău şi Flavia Groşan au decis să se întoarcă acasă pentru a aplica cele învăţate. Povestea lor nu se încadrează în tiparul celor care încep cu formule standard ca „am venit acasă dorind să schimbăm ceva în mentalitatea oamenilor şi în mediul de afaceri românesc”. Acasă, în Cluj-Napoca, unde TakeOff Labs a fost înfiinţată, mediul de afaceri deja adoptase mentalitatea americană chiar dacă ideile afaceriştilor de peste ocean ajung pe malul Someşului nu neapărat prin observare directă.

„Cu toate că vizitarea SUA nu este deloc simplă din cauza vizei, cred că această lipsă a fost compensată, într-un fel, prin mai multă muncă. Să ne gândim la părinţii noştri care au fost educaţi în spiritul unui singur loc de muncă, într-o singură companie. În faţa capitalismului care prinde contur în România ce s-a întâmplat în multe cazuri a fost că au continuat cu serviciul clasic, dar au adăugat alte ore în alte companii private. Nu mai există vacanţa clasică şi nici programul fix de la 9 la 5, dar asta nu mai există de mult nici în Statele Unite. În plus, accesul la informaţii face totul mult mai usor, nu mai e nevoie să mergi fizic în Statele Unite pentru a intra în contact cu ultimele studii în medicină, de exemplu, sau pentru a vedea ultimele tehnologii”, explică Flavia.

În 2011, când cei doi tineri exploratori se întorceau pe mealagurile natale, Clujul dispunea deja de toate mecanismele de care un informatician are nevoie pentru a reuşi. Iar asta nu este necesar un merit al oraşului, în contextul în care, recunoaşte şi Flavia, în munca lor este nevoie doar un computer, o conexiune rapidă la internet şi cunoştinţe de limba engleză.

„Am găsit un Cluj în care antreprenoriatul a explodat, multe companii în domenii diverse, oameni care renunţă la joburile clasice de 9 – 5 în multinaţionale şi îşi urmează visele lor, fie că e vorba de cofetării, restaurante cât şi cercetare şi inovaţie. Noi am găsit în România atitudinea americană, cu costuri care să îţi permită să creşti, cu oameni interesaţi de idei noi şi de a veni alături de noi pentru a vedea cum se creşte o companie. Momentan noi, în Cluj, trăim nişte timpuri extraordinare în care vedem mugurele visului american. Indiferent de naţionalitate, indiferent de statutul social, România şi Clujul abundă în oportunităţi astfel încât să putem să avem şi să ne îndeplinim aspiraţiile fără a fi nevoiţi să plecăm în străinătate”, spune încrezătoare Flavia.

America, fabrica oamenilor de succes

Alex şi Flavia au intrat în business cu mult entuziasm, o idee, cunoştinţe de informatică de cea mai înaltă calitate dar fără vreo amplă expertiză în domeniul pe care doreau să îl abordeze. Cel mai probabil, în orice alt loc decât SUA, aceste detalii ar fi fost premisele unui lung şir de refuzuri, însă piaţa de peste ocean le-a îmbrăţişat entuziasmul şi dorinţa nestăvilită de muncă, continuând astfel cultura succesului pe care o implementează în tineri încă de la vârste fragede.

„Americanii îşi trimit copiii de foarte devreme să-şi caute un loc de muncă, să adune un ban de cheltuială. Fie că tund iarba vecinilor sau că învârt burgeri la McDonald’s, e foarte important ca tinerii să înveţe pe cont propriu ce înseamnă să câştigi bani şi să faci bugete. Într-un fel, tinerii sunt forţati de foarte devreme să se descurce, să caute soluţii şi unele pot fi şi năstruşnice. Un alt aspect este o educaţie bazată foarte tare pe feedback pozitiv – nu există răspuns greşit sau decizii greşite, atât timp cât deciziile sunt argumentate. Şi atunci obţii o societate care sprijină toate încercările şi judecă mai puţin eşecurile. În mediul start-up-urilor, când ai o idee în formă incipientă şi ai nevoie de ajutor financiar pentru a o porni, există o vorba drăguţă că apelezi la cei trei «F» – family, friends and fools – familie, prieteni şi… fraieri. Şi de aici reiese această idee prin care societatea încurajează orice idee, chiar dacă obiectiv nu e neaparat ieşită din comun sau realizabilă”, spune tânăra de 26 de ani.

În fiecare săptămână aplicaţia este accesată de peste 7.000.000 de ori, iar în weekend-uri, când golferii sunt mai activi decât de obicei, pe site se află simultan chiar şi 13.000 de utilizatori

În fiecare săptămână aplicaţia este accesată de peste 7.000.000 de ori, iar în weekend-uri, când golferii sunt mai activi decât de obicei,
pe site se află simultan chiar şi 13.000 de utilizatori

Americanii învaţă rapid să aibă încredere în oamenii cu potenţial şi le acordă credit fără a le solicita prezenţa fizică. Acesta este şi motivul pentru care TakeOff Labs şi aplicaţia Golf Genius evoluează zi de zi pe piaţă având centrul de comandă într-o casă cochetă cu grădină de legume situată la periferia Clujului.

„Am învăţat colaborând cu partenerii noştri americani o nouă definiţie pentru ideea de încredere. Relaţiile noastre se bazează pe o încredere totală cu toate că suntem la mii de kilometri distanţă unii de alţii şi ideea aceasta o promovăm şi noi în cadrul companiei prin programe flexibile de lucru de la casa fiecăruia. Un alt lucru pe care l-am adus cu noi din America este, probabil, arta de a pune întrebări. În conversaţiile noastre cu clienţii noştri este critic să ştii să pui întrebări până când lucrurile sunt clare şi înţelegem ce îşi doresc pe deplin, ca apoi să le putem vinde serviicile pe care şi le doresc şi pe care le pot folosi. Contribuţia noastră, în schimb, în colaborările noastre americane este, credem noi, un mare accent pus pe profunzime, pe cunoştinţe tehnice, pe concepte matematice. Noi aducem arta de a crea o soluţie generală la răspunsurile tuturor întrebărilor de mai sus”, spune Flavia.

Cheia poveştii stă însă în faptul că cei doi s-au întors. De ce? Pentru că America şi toate valorile ei stau în capacitatea culturii lor de a exista şi mai ales de a se dezvolta în orice mediu în care există dorinţa de a obţine succes. Prin contopirea potenţialului pe care tehnologia secolului 21 îl are cu caracteristicile istorice ale „patriei tuturor posibilităţilor”, a rezultat un prototip de „Americă portabilă”, un soi de vlăstar care poate fi plantată aproape oriunde în lume şi din care pot creşte universităţi americano-autohtone de mare succes şi, în final, oameni de succes care au învăţat tainele reuşitei de la americani, într-un cadru tipic american, dar fără a fi neapărat pe pământ american.

Universitate renumită
Cu peste 1250 de studenţi din peste 114 ţări de pe întreg mapamondul, Jacobs University din Bremen este prima instituţie privată de învăţământ din Germania acreditată de către Consiliul German de Ştiinţe Naturale şi Umaniste (Wissenschaftsrat) în anul 2001. Actualul sediu al universităţii se află pe locul unei foste baze militare transformată în institut ştiinţific după ce la mijlocul anilor ’90 administraţia locală a decis ca oraşul Bremen are mai multe şanse de dezvoltare dacă devine centru universitar.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

19 − 3 =

Edițiile Sinteza
x
Aboneaza-te