• Anonim, „Tulipomania sau nebunia lalelelor” – prima bulă speculativă din istoria scrisă a economiei

    Metastazele unei crize

    Ştefan Frustok-Matei a fost până în anul 1991 cercetător şi apoi director ştiinţific al Institutului de Proiectări Automatizări. În anul 1983 i s-a decernat Premiul Academiei Române pentru realizarea unui robot destinat aplicaţiilor industriale. În perioada 1990-1993 a fost membru al IFAC (International Federation of Automatic Control). A participat ca […]

    Vezi mai mult ›
  • Antonio Eram, fondator şi CEO Netopia Payments - cel mai mare procesator de plăţi electronice din România

    Când plasticul bate hârtia

    Pe când se întorcea de la Tel Aviv, la jumătatea lunii ianuarie, Antonio Eram, fondator și CEO Netopia Payments – cel mai mare procesator de plăţi electronice din România, avea în buzunar aproximativ 100 de lei, bani gheaţă. Deși este convins că vremea banilor de hârtie va apune curând, are […]

    Vezi mai mult ›
  • un ATM este considerat eficient dacă are o medie de cel puţin 2.000 de tranzacţii lunar

    Complicata relaţie a românilor cu banii și cu băncile. Câteva evidenţe

    „Aproape 50% dintre români cred că vorba care spune că, dacă te mănâncă palma, vei primi bani ar trebui luată în serios” (Daniel David, Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, pag.217) Nu trebuie să fii mare filozof ca să realizezi că băncile sunt iubite de populaţie […]

    Vezi mai mult ›
  • Cultura românească încă moşteneşte o viziune negativă asupra banilor, din motive religioase şi istorice

    Educaţia financiară: atât de jos, încât nu poate merge decât în sus

    Conform unui studiu internaţional publicat de Asociaţia Română a Băncilor privind alfabetizarea financiară, România se află pe locul 123 din 143 de ţări, respectiv pe ultimul loc din Europa. Nici 4% dintre români nu au putut răspunde corect la trei întrebări elementare despre bani. Acum 10 ani, lansam primul site […]

    Vezi mai mult ›
  • Simulacru de românism: de la Anul Centenar la Anul Cărții

    Simulacru de românism: de la Anul Centenar la Anul Cărții

    Vreau să fiu bine înțeles: nu consider că nu s-a făcut nimic în cinstea celui mai important moment al istoriei noastre românești, dar ceea ce s-a făcut bine a fost foarte puțin, iar puținul care s-a făcut a fost lăutăresc. Așa că recurgem la vorba ardeleanului: trebuia să fie mai […]

    Vezi mai mult ›
  • Măsurarea succesului politic.  Scurtă cronică a mandatelor la Președinția Consiliului UE

    Măsurarea succesului politic.  Scurtă cronică a mandatelor la Președinția Consiliului UE

    Izolată, până în 1989, în raport cu restul statelor europene – în bună parte chiar și în raport cu cele socialiste, România a dezvoltat, începând cu perioada tranziției, o bizară formă de cinism politic, a cărei manifestare constă în criticarea fără menajamente – și neapărat ab initio – a tuturor […]

    Vezi mai mult ›
  • La plecarea în prima cursă, trenul internațional „Transilvania”, Cluj-Viena

    Cu trenul de la Cluj la Viena sau târâș-grăpiș spre lumea civilizată

    „Transilvania”, cel mai nou tren internațional introdus de CFR, pe ruta Cluj-Viena și înapoi, a fost o dezamăgire pentru călătorii care s-au urcat la bordul primei curse, în 9 decembrie. Trenul face aproape 11 ore până în capitala Austriei, nu are vagoane moderne, nici măcar prize suficiente, iar Wi-Fi-ul merge […]

    Vezi mai mult ›
  • Ciprian Mureșan (stânga) și Șerban Savu (dreapta) | Foto; Cristina Beligăr

    Pompidou i-a vrut, România i-a trimis. Artiștii momentului, „în vitrină” la Paris pentru Sezonul România-Franța 

    „Prezentul este în favoarea Clujului, dar ce se va întâmpla în următorii 20 de ani pe scena artei contemporane românești?”. Această întrebare era lansată la începutul anului 2017 de omul care are în responsabilitate unul dintre cele mai importante muzee de artă modernă şi contemporană din lume, directorul Muzeului Naţional de […]

    Vezi mai mult ›
  • Vasile Dâncu

    România există. Ce facem cu ea?

    În anul care este pe cale să treacă, am văzut, până la saturaţie, festivaluri, concursuri, chermeze, marșuri, crosuri, expoziţii, retrospective, adecvate sau nu, zeci sau sute de monumente și statui. Și atunci de unde vine insatisfacţia? De ce ni se pare că nu am reușit să facem nimic, că autorităţile […]

    Vezi mai mult ›
  • Studiu IRES: Românii şi România. După 100 de ani

    Studiu IRES: Românii şi România. După 100 de ani

    În viziunea participaților la studiul IRES, patriotismul, încrederea în ceilalți și iubirea de patrie sunt valori prezente în societatea actuală într-o proporție mult mai scăzută decât în urmă cu 100 de ani. Întrebați care sunt aspectele pozitive care au marcat cei 100 de ani de la Marea Unire, cei mai mulți […]

    Vezi mai mult ›

Recomandari